6,187 matches
-
este că acesta duce la luarea unor decizii incorecte. Probabilitatea ca un singur om să greșească este mai mare decăt probabilitatea greșelii comise de către un grup întreg. Problema devine și mai dificilă dacă la cele arătate adăugam și modul de percepere a efectelor stilurilor de conducere atăt de către subordonați căt mai ales, de către superiori. În acest fel am putea vedea răsturnări periculoase , în sensul că ceea ce pentru un superior este pozitiv, pentru altul, acesta să fie negativ . Din această cauză se
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
unul de fag ce zice cu drag. Apollo național.") pentru a concluziona că "suburbanii Bucureștiului au colaborat, natural și involuntar, cu geniul înnăscut al lui Caragiale"; poate că de aici decurge și ostilitatea vădită pe care o manifestă Caragiale în perceperea mediului românesc, observată deja de N. Davidescu, utilizarea doar peiorativă a sintagmei daco-român, parodierea necruțătoare a lui Alecsandri, Delavrancea sau Vlahuță pînă la persiflarea de care mi le închipui capabile și pe loazele levantine păstorite de Marius Chicoș Rostogan. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ambiguă ca și cea din romanul anterior, O moarte care nu dovedește nimic, lăsând posibilitatea lectorului de a continua scenariul deja desfășurat de scriitor. De această dată sugestia este însă mult mai subtilă, replica putând fi înțeleasă numai în contextul perceperii simbolului pe care autorul a vrut să-l înfățișeze prin nevinovatul motan Ahmed. Ioana este astfel, prin formă și prin conținut, un roman revelator pentru întreaga noastră literatură interbelică, în interiorul căreia aduce o nouă dimensiune necesară marcată de rigoarea și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care autorul îl are în minte chiar de la prima pagină , există totuși un contrast puternic între cele două ,,părți” ale operei, contrast care vine din deosebirea semnificativă dintre caracterele lui Mavrodin și, respectiv Hasnaș. Diferențele de perspectivă asupra iubirii, de percepere a vieții în general își pun amprenta asupra celor două confesiuni și întrețin starea de confuzie a cititorului care, până la un moment dat ezită în a identifica pe Lena în Ileana și invers. Pe de altă parte, contrastul dintre Mavrodin
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
17, 29), care tinde spre Dumnezeu sau se află în relație vie cu Dumnezeu, pentru că Dumnezeu a înzestrat pe om cu darurile Sale spirituale: virtutea, cugetarea, conștiința, înțelegerea, darul iubirii, simțul libertății etc. Toate acestea reprezintă mijloace și modalități de percepere și trăire ale omului în care constau „Mărirea Slavei Sale” și comunicarea omului cu Dumnezeu. Mama hrănește copilul, de la ea învață primul zâmbet, zâmbetul de mamă dăruit copilului. Ea este primul pedagog spre Hristos, primul învățător și preot al copilului
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ce prezintă filmarea pe viu, cu ultrasunete, a avortului unui copil de 12 săptămâni (3 luni). Filmul poartă numele „Strigăt mut” (The Silent Scream) și dovedește fără tăgadă că fătul simte apropierea și amenințarea instrumentului ucigător al avortului și manifestă perceperea pericolului prin următoarele reacții: se mișcă violent și agitat, îi cresc bătăile inimii de la 140 la 200 și încercând parcă să se salveze, deschide larg gura ca într-un strigăt mut „nu mă ucide!”. „Copilul născut și renăscut ca un
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
doar pentru nevoi de plăți curente, evitând Încetinirea decontărilor interbancare, a căror funcționare a fost perfecționată prin: consolidarea și centralizarea zilnică a conturilor societăților bancare la centrala BNR, În scopul cunoașterii refinanțării efective necesare; semnalizarea caracterului excepțional al finanțării prin perceperea unor dobânzi substanțial majorate și limitarea volumului creditului de descoperit de cont la maximum 75% din volumul fondurilor proprii ale băncilor. De menționat este faptul că urmare a modificării regimului rezervelor minime obligatorii la 1 februarie 1994, creditul pentru operațiunile
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
din presă alese pentru a corespunde acestei propoziții p sînt trei cărți ale căror titluri ajung la o concluzie opusă non-r: Am o problemă cu mama. Tatăl meu este un căpcăun. Nimeni nu își poate schimba familia. Ironia rezidă din perceperea ambiguității argumentative; predicatele axiologice din antifrază permit abordări argumentative în măsura în care au "ca funcție semantică enunțarea unei judecăți de valoare adusă de însuși locutorul care o actualizează" (A. Berrendonner, 1981, p. 183). Ironia poate fi și un act de metacomunicare. Să
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
calitățile eroilor din romanele polițiste. Dar elementul plasat în poziție rematică este cel prin care se evaluează (Pn3) propoziția precedentă: "John știu că nu era bourbonul comandat la recepție"; imperfectul rupe cauzalitatea lineară a evenimentelor; aici simbolizează aspectul subiectiv al perceperii realității. Faptul este marcat și de folosirea operatorului A ȘTI CĂ. După cum scria și R. Martin, "a ști că p presupune adevărul din p în universul locutorului" (1987, p. 51). [P3] dezvoltă în doi timpi povestirea (Pn4): [P3] Deschise larg
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent; coerența logico-semantică este asigurată prin înlănțuirea modificată a predicatelor atribuite celor două personaje, Dom Duarte și Rosary. Adăugarea unei concluzii asigură încheierea poveștii și ajută la perceperea evenimentelor succesive și a sensului global al povestirii. De fapt, coperta a patra combină o ordine cronologică (o secvență de acte și de propoziții) cu una configurațională (perceperea înlănțuirii ca întreg): concluzia este implicită: vedem unde se va ajunge... Dacă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Duarte și Rosary. Adăugarea unei concluzii asigură încheierea poveștii și ajută la perceperea evenimentelor succesive și a sensului global al povestirii. De fapt, coperta a patra combină o ordine cronologică (o secvență de acte și de propoziții) cu una configurațională (perceperea înlănțuirii ca întreg): concluzia este implicită: vedem unde se va ajunge... Dacă punctele de suspensie marchează scopul argumentativ ce poate fi dedus de aici, în egală măsură, ele indică și o povestire incompletă. Am putea utiliza modelul diviziunii cu cinci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și forță, cealaltă devenire semnificativă și exemplară"36. Să fie oare acest stil penetrant și clar rezultat al "îmblânzirii" conceptelor? Lejeritatea interpretării e doar o aparență? cum susținea Florin Manolescu 37 Efectul de real rezultă categoric din acuitatea excepțională a perceperii relațiilor interumane. O aceeași calitate structurală îi aduce alături pe scriitor și pe critic. Mai degrabă ne alăturăm Elisabetei Lăsconi care scria într-un articol din 2002 consacrat nuvelei Moara cu noroc: "Poate că actul scrisului și actul critic sunt
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fi putut deplasa un sentiment de dragoste. Și a rezistat"184. De obicei, identitatea onomastică se fixează în mintea cititorului prin reiterarea numelui ce desemnează un personaj. Se produce, astfel, un fel de "ecou" care poate conduce, prin receptare, la perceperea numelui ca simbol al unei existențe exemplare. Fenomenul este valabil mai ales pentru romanul clasic. Personajele din Enigma Otiliei de George Călinescu, de exemplu, pot ilustra această afirmație. Când spunem Pascalopol ne gândim la "moșierul epicurian", Aurica reprezintă "fata bătrână
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
numai o aprehendare directă de tip intuitiv poate ajunge. Pentru Jacobi, o asemenea aprehendare este realizată de Vernunft, adică de rațiune, înțeleasă conform etimologiei termenului subliniată deja de Leibniz și de Herder, ca Vernehmen (fapt de a percepe), sau ca perceperea Absolutului. De aici derivă și reducerea rațiunii la un fel de contact imediat cu Absolutul, așadar la o "credință" (Glaube) reducere care caracterizează poziția filozofică a lui Jacobi și care va fi sever atacată de idealiști, mai ales de Hegel
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
publicului și să credem că nu greșim când subscriem numelui de Ion Creangă expresia arta de a trăi. Am adus mărturie în acest sens câteva trăsături ale vieții sale profesionale, privită atât din perspectivă didactică cât și clericală. Sperând că perceperea în ansamblu a personalității lui Ion Creangă va contribui la clădirea edificiului sufletesc al oricărui exeget sau simplu cititor, nu putem, în ceea ce ne privește, decât să recunoaștem sensibilizarea și modificarea multor percepții și idei proprii. Dacă se spune că
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
estetice dintre om și realitate, la specificul însușirii estetice a realităților de către om. Arta este principala modalitate prin care se înfăptuiește relația estetică dintre om și realitate. Astfel, apar două întrebări complementare: ce cunoaștem prin intermediul artei ?; cum se realizează cunoașterea?. Perceperea și înțelegerea se face prin cunoștințe nespecifice și cunoștințe specifice dobândite și transmise pe căi proprii cunoașterii artistice. Valoarea cognitivă a operei de artă face distincția între cunoștințe nespecifice, concretizate în materialul istoric, social, biografic, geografic, cealaltă se referă la
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
procesul creației. Ceea ce transpune artistul în opera sa nu este altceva decît redarea prin forme expresive, adecvate propriei lumi interioare, subiective, care la rândul său nu este numai rezultatul înțelegerii realității ce se angajează în înfăptuirea unor idealuri ale umanității. Perceperea operei de artă, act cu implicații pedagogice, mijlocește contactul omului cu realitatea fizică și socială, făcându-l conștient de semnificația umană pe care o incumbă acea realitate. Este vorba de detectarea unei zone profunde a sensibilității umane existentă în noi
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
interes și astfel se pun premisele formării sentimentului estetic, fără de care atitudinea estetică față de realitate este imposibilă. Din punct de vedere educativ, este foarte important să se cunoască ce mijloace și în ce condiții frumosul devine un bun al copilului. Perceperea lui se bazează pe senzații. Un rol important îl joacă senzațiile audutuve și cele vizuale. Senzațiile sunt extrem de importante și pentru dezvoltarea intelectuală. Copilul compară diverse culori și sentimente, denumește formele, le raportează la obiectele cunoscute, apreciază calitățile lor. Astfel
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
a exprima starea lor sufletească și chiar dorințele și năzuințele lor. Astfel, dorința de cunoaștere artistico-plastică tinde să devină mai profundă și mai bogată. VIZITE ȘI EXCURSII Excursiile și vizitele oferă prilejul ca elevii să-și lărgească sfera cunoștințelor pri percepere directă. Se pot face vizite la diverse expoziții de pictură ale copiilor sau chiar a unor pictori consacrați, unde elevii au prilejul să cunoască direct unele practici de lucru. Vizitele în muzeele etnografice sau la expozițiile de tapiserii, oferă elevilor
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
preponderent simțul văzului, care învață mai ușor materialele tipărite sau grafice, ori pur și simplu privind în jurul lor; • elevi auditivi, care învață cel mai bine prin ascultare și conversație; • elevi tactili, care învață cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială a materiei, sau prin folosirea mâinilor și degetelor; • elevii kinestezici, care învață cel mai bine prin acționarea maselor musculare (și care au nevoie să se miște pentru a putea învățaĂ. Fiecare dintre noi are o predispoziție nativă spre unul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
presupune ascultarea și să și dezvolte stăpânirea de sine necesară pentru a fi tăcut și a asculta, lăsând deoparte propriile sale preocupări și nevoi pentru a-și concentra atenția asupra celui care vorbește. Ascultarea se bazează în mod evident pe perceperea și înțelegerea lucrurilor pe care alții ni le spun. A auzi se transformă în a asculta numai atunci când dăm atenție celui care vorbește și urmărim cu grijă mesajul verbal și nonverbal transmis. Calitatea comunicării și a relațiilor dintre oameni este
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
care autorul îl are în minte chiar de la prima pagină , există totuși un contrast puternic între cele două ,,părți” ale operei, contrast care vine din deosebirea semnificativă dintre caracterele lui Mavrodin și, respectiv Hasnaș. Diferențele de perspectivă asupra iubirii, de percepere a vieții în general își pun amprenta asupra celor două confesiuni și întrețin starea de confuzie a cititorului care, până la un moment dat ezită în a identifica pe Lena în Ileana și invers. Pe de altă parte, contrastul dintre Mavrodin
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Negociator (persuasiv) constrîngerile parentale apar ca eficace dacă există acordul subiectiv al copilului: trebuie discutat întotdeauna; trebuie arătată motivația lucrurilor; trebuie obținut acordul; trebuie modificate, la nevoie, cerințele pentru a le apropia de perspectiva copilului. • Structurant legitimarea autorității părinților prin perceperea lor ca reprezentanți ai exigențelor sociale: părintele e inevitabilul intermediarul prin care e stabilită coexistența dintre grup și individ; adultul încarnează principiul realității, al obiectivității socialului pe care toți trebuie să-l accepte; părintele marchează limitele libertății, ale liberului arbitru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
teritoriile individului; autonomie individul este cel care definește autoritatea pentru grupul familial. 2. Integrarea externă desemnează maniera în care grupul se deschide către exterior: • închidere grupul familial e caracterizat prin: reticență față de contacte cu exteriorul, atît informaționale, cît și relaționale; perceperea echilibrului grupului ca fiind dependent de un anumit spirit casnic; deschiderea spre exterior este privită ca periclitînd consensul, ca facilitînd pătrunderea geloziei, a concurenței, a nemulțumirii în armonia familială. • deschidere grupul familial e caracterizat prin faptul că: interacțiunile din grup
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1884:614), el arată de fapt ceea ce conferă fiecărei descrieri o ordine întotdeauna specifică: orientarea argumentativă care rezultă din logica inserării într-un anumit text (narativ, argumentativ sau de altă natură). Refuzul pasajului descriptiv își găsește explicația în special în perceperea caracterului eterogen al acestuia și al aspectului ușor bizar pe care-l prezintă în raport cu contextul în care se află inserat. Toate criticile confirmă faptul că o ipoteză lingvistică și textuală trebuie în mod necesar să țină cont de eterogenitatea compozițională
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]