4,527 matches
-
vorba de eforturile necesare pentru conducerea tractorului, poziția volanului la bicicletă, iluminare, temperatură, umiditate, prăfuire, zgomot, vibrație, radiație, concentrare a bioxidului de carbon și a aburilor în produsele de ardere etc. * Indicii estetici caracterizează expresivitatea informațională, raționalitatea formei, integritatea compoziției, perfecțiunea executării și stabilitatea aspectului exterior al mărfii, articolului. * Indicii de transportabilitate exprimă capacitatea de adaptare a produselor la condițiile de transport. * Indici brevetar-juridici caracterizează protecția brevetelor și valoarea producției patentate și constituie un factor esențial la determinarea competitivității. * Indicii ecologici
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
a lungul nasului, ce aluviuni enorme pe marginea bujorilor ce înconjurau fața cu masa lor opacă și refractară". Parada măștilor (unui Ensor francez) umple cu surle vineții paginile de după (primul) război și numai cadența unică a frazei poate anula, prin perfecțiune, eventuala indispoziție. Dar și, iată, referirea ca atare la neschimbat-fermecătoarea Odette: "... un ultimatum adresat legilor cronologice, mai miraculos decît conservarea în ciuda legilor naturii". În sfîrșit, ca radicalul contrast să decidă: "... cocul încîlcit de păpușă mecanică enormă suprapus unei fețe mirate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a reamintit tot ce are mai distins, profund și pur". Să revin, în finalul sumarei mele explorări saphice, la triunghiul psihanalitic Jung, Sabina Spielrein, Freud, notînd credo-ul ultimului: Felul în care aceste femei pot să ne farmece prin toate perfecțiunile psihice conceptibile, pînă cînd își ating scopurile, este cel mai măreț spectacol al lumii". Și, atenție!, nu o spune poetul, ci omul de știință... 13 decembrie Petrecere cu lăutari... și fără. De data asta, nu doar petreceri cu gîndul, ci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
neconsonînd cu entuziasmele/ umorile personale, au fost convocate să decidă pe loc, ci: 1. Da Vinci, unicul, neconcurat în rafinament coloristic de congenerii săi renascentiști. 2. El Greco, pentru incredibila (în acea vreme) pensulație alegră, prefigurînd gestica... modernă; dar Velasquez, cu perfecțiunea compoziției? 3. Hals, din același motiv, al spontaneității fără cusur, determinînd captarea miraculoasă a solarității; dar din alt motiv, cel al nobleței cromatice și al confortului civilizat Vermeer?; dar cumintele Chardin? 4. Turner, impresionistul avant la lettre, magicianul aburului învăluitor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vom reveni în alt loc, și atelierele de reparat unelte de pe moșia Zvorâștea a lui Al. Moruzzi. În acest din urmă atelier, creat în 1860, se confecționau treierătoare, vânturători, grape, pluguri etc. Plugurile erau „cu câlcâi, de cea mai nouă perfecțiune, adică cu piesele principale ale rariței Dombasle și foarte bine executate”. Nu toate operațiile de producere a acestor unelte se executau în atelierele de la Zvorâștea. Ion Ionescu de la Brad spunea, în 1866, că părțile de fier ale plugului erau aduse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să fim ajutați de cei lângă care stăm, pentru că ideea de bază a noii societăți este complexitatea unui produs care este rezultatul gândirii mai multor minți si, deci, produsul cu cea mai mare șansă de a fi aproape de ideal si perfecțiune. II. Conflictele între elevi. Utilizarea productivă a conflictului sau rezolvarea creatoare a acestuia reprezintă un demers esențial al managementului procesului de învățământ. Consilierul, profesorul, se confruntă în fiecare zi cu un foarte număr de conflicte. El trebuie să fie un
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
se disting două moduri particulare, respectiv două subsfere în cazul fiecăruia dintre cei doi termeni de bază. Doctrinele etice disting între morala ca aspirație (virtute) și morala ca datorie: "Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca aspirație și morala ca datorie"2 sau, altfel spus, între morala care urmărește "întemeierea sa în Ființa sa"3 și morala socială sau civică, care urmărește socializarea omului. Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului 4, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca model etica lui Aristotel, care este o paradigmă a teoriilor centrate pe virtute, gânditorii antici au împărțit principiile morale după cele patru virtuți cardinale: curajul, cumpătarea, înțelepciunea și dreptatea. Pentru Aristotel o persoană nu trebuia să forțeze foarte mult perfecțiunea pentru că se mișca în mod natural înspre atingerea acelei forme perfecte, devenirea întru perfecțiune era același lucru cu a crește. Oamenii trebuie să învețe să fie virtuoși, dar este același lucru cu a învăța să vorbească, pentru că aceasta este natura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
gânditorii antici au împărțit principiile morale după cele patru virtuți cardinale: curajul, cumpătarea, înțelepciunea și dreptatea. Pentru Aristotel o persoană nu trebuia să forțeze foarte mult perfecțiunea pentru că se mișca în mod natural înspre atingerea acelei forme perfecte, devenirea întru perfecțiune era același lucru cu a crește. Oamenii trebuie să învețe să fie virtuoși, dar este același lucru cu a învăța să vorbească, pentru că aceasta este natura umană 32. Ideea de datorie este asociată ideii de drept, iar datoria diferă de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
era același lucru cu a crește. Oamenii trebuie să învețe să fie virtuoși, dar este același lucru cu a învăța să vorbească, pentru că aceasta este natura umană 32. Ideea de datorie este asociată ideii de drept, iar datoria diferă de perfecțiune. "Când căutăm perfecțiunea, forța pe care o exercită asupra noastră este plăcută; atunci când suntem obligați, forța este compulsivă. Obligația este impunerea valorii pe o materie recalcitrantă, rezistentă, refractară. Obligația este forța compulsivă a formei"33. Unii comentatorii moderni contestă această
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu a crește. Oamenii trebuie să învețe să fie virtuoși, dar este același lucru cu a învăța să vorbească, pentru că aceasta este natura umană 32. Ideea de datorie este asociată ideii de drept, iar datoria diferă de perfecțiune. "Când căutăm perfecțiunea, forța pe care o exercită asupra noastră este plăcută; atunci când suntem obligați, forța este compulsivă. Obligația este impunerea valorii pe o materie recalcitrantă, rezistentă, refractară. Obligația este forța compulsivă a formei"33. Unii comentatorii moderni contestă această interpretare extrem de răspândită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Dumnezeu, față de ceilalți și față de noi înșine. Pentru gânditorii creștini, oamenii sunt motivul pentru care lumea, deși bună, nu mai este așa, oamenii sunt materia rezistentă. Augustin îl transformă pe Dumnezeu într-un legiuitor a cărui menire este să impună perfecțiune unei umanități refractare, recalcitrante, rezistente. De ce sunt oamenii așa rămâne un mister, misterul căderii. Din acel moment, modelul legalist al eticii devine dominant, iar morala datoriei o înlocuiește pe cea a virtuții. Ofensiva antireligioasă a dat naștere eticii moderne laice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și morala ca datorie. Această distincție nu este nouă, ci urmează separația enunțată anterior între etica centrată pe virtute și etica datoriei. Morala ca aspirație este întâlnită în special în filosofia greacă și este o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului. În general, în filosofia greacă în loc de ideile de bine și rău, de pretenție și obligație, întâlnim mai degrabă noțiunea de conduită corectă, prin conduită înțelegând comportamentul omului care încearcă să atingă perfecțiunea. Dacă morala
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului. În general, în filosofia greacă în loc de ideile de bine și rău, de pretenție și obligație, întâlnim mai degrabă noțiunea de conduită corectă, prin conduită înțelegând comportamentul omului care încearcă să atingă perfecțiunea. Dacă morala ca aspirație începe de la vârful realizărilor umane, morala ca datorie începe de la baza acestor realizări. Ea statuează principiul de bază potrivit căruia ordinea într-o societate este imposibilă și folosește mai degrabă interdicția, decât prescripția. Lon L. Fuller
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la fel cum regulile moralei ca datorie prescriu ce este necesar pentru viața în societate. Principiile moralei ca aspirație, la fel ca și regulile scrierii expresive sunt "permisive, vagi și nedeterminate, și ne indică mai degrabă o idee generală a perfecțiunii spre care trebuie să țintim, decât să ne pună la dispoziție directive certe și infailibile prin care să o dobândim"42. 1.2. Dreptul în istoria gândirii juridice Filosofia dreptului distinge în mod tradițional între teoria dreptului natural și pozitivismul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
constă în principal în pacea și armonia sufletului 147. Normele emise de stat erau considerate un fel de sfaturi pentru un trai drept și erau strâns legate de cele morale. Legiuitorul prin normele sale îl sprijină pe om în căutarea perfecțiunii, asigurând astfel realizarea deplină a naturii umane. Romanii, "preocupați permanent de perfecționarea sistemului lor juridic, fac pași importanți în direcția conceperii dreptului independent de morală"148, deși nu poate fi identificată precis nicio teorie care să explice efectiv deosebirile dintre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unul din precursorii lui Kant, preia distincția dintre drept și morală făcută de Thomasius, căreia îi adaugă observația că morala cuprinde norme preceptive și prohibitive, iar dreptul constă în norme permisive 164. Deoarece natura noastră face ca posibilitatea atingerii unei perfecțiuni mai mari să ne determine în mod necesar să acționăm, suntem întotdeauna obligați să urmărim atingerea acelei perfecțiuni. Prin urmare, el reduce dreptul și morala la aceeași lege de bază care ne îndrumă comportamentul: "Fă numai ceea ce te aduce mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că morala cuprinde norme preceptive și prohibitive, iar dreptul constă în norme permisive 164. Deoarece natura noastră face ca posibilitatea atingerii unei perfecțiuni mai mari să ne determine în mod necesar să acționăm, suntem întotdeauna obligați să urmărim atingerea acelei perfecțiuni. Prin urmare, el reduce dreptul și morala la aceeași lege de bază care ne îndrumă comportamentul: "Fă numai ceea ce te aduce mai aproape de perfecțiune sau îți îmbunătățește condiția a ta sau a celorlalți și omite ceea ce îți diminuează perfecțiunea"165
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mari să ne determine în mod necesar să acționăm, suntem întotdeauna obligați să urmărim atingerea acelei perfecțiuni. Prin urmare, el reduce dreptul și morala la aceeași lege de bază care ne îndrumă comportamentul: "Fă numai ceea ce te aduce mai aproape de perfecțiune sau îți îmbunătățește condiția a ta sau a celorlalți și omite ceea ce îți diminuează perfecțiunea"165. Kant face o disociere netă între drept și morală. Asigurând autonomia dreptului, el nu l-a contrapus însă moralei, conservând ideea unității lor printr-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acelei perfecțiuni. Prin urmare, el reduce dreptul și morala la aceeași lege de bază care ne îndrumă comportamentul: "Fă numai ceea ce te aduce mai aproape de perfecțiune sau îți îmbunătățește condiția a ta sau a celorlalți și omite ceea ce îți diminuează perfecțiunea"165. Kant face o disociere netă între drept și morală. Asigurând autonomia dreptului, el nu l-a contrapus însă moralei, conservând ideea unității lor printr-o legătură ombilicală: conștiința datoriei. El consideră dreptul și morala răspunsuri normative la întrebarea "ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin corodare: cuvintele sînt în relief), astfel că textul operei în ansamblu are ambele dimensiuni, feminină și masculină (reflectate în divizarea sexuală Adam-Eva/Los-Enitharmon și în diada de tip intercontinuu continuum-discontinuum simultan spațiu-timp, i.e. Enitharmon-Los, tensorii feminin-masculin), si tinde spre perfecțiunea dimensiunii androginice, i.e. dimensiunea numărului de spirală, Secțiunea de Aur. Blake proclama astfel războiul intelectual, mental (spiritual war), superior (pe lînga cel corporal, corporeal war, inferior)130, ce are ca scop construirea Ierusalimului ceresc, deci spiritualizarea realității. Războiul este astfel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
5 era "nuntă", căsătoria dintre par și impar, i.e. dintre primul număr par feminin 2 și primul număr impar masculin 3). Blake folosește aici un multiplu al lui 5 înmulțit cu zece. Decadă (numărul 10) este astfel pentru pitagoricieni numărul perfecțiunii. Tetractisul pitagoreic, adică suma 1+2+3+4=10 (pornind de la tetradă se ajunge la decadă), era considerat a fi o descriere a cvadraturii cercului. Decadă era astfel o reprezentare a macrocosmului, cuprins paradoxal în tetradă (numărul 4), deoarece tetrada
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
actul său de legiferare. Persoana reprezintă omul ca fenomen, adică ființa impresionabilă, care are înclinații (nevoi, mobiluri, motivații etc.) prin care tinde, îndeplinind fel de fel de scopuri condiționate, către fericire. Totuși, fericirea nu poate fi atinsă decât în perspectiva perfecțiunii morale, adică a desăvârșirii personalității. Persoanei îi este proprie facultatea de a dori inferioară, iar actele sale sunt dominate de imperative ipotetice (relative). Personalitatea, în schimb, are drept propriu legea morală, posibilă, la rândul ei, ca autonomie a voinței, fiind
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
iar pentru acceptarea ultimei idei avem nevoie de conceptul finalității practice. Nu este vorba încă de finalitate ca un concept al facultății de judecare reflexive (acesta va constitui obiectul reflecțiilor din următorul subcapitol). Finalitatea practică, implicată aici, legată de ideea perfecțiunii morale, așadar și de cele trei postulate ale rațiunii practice, este un "principiu constitutiv" (nu doar regulativ), pentru că ea dă sens (prin urmare, "donează" ființă) oricărei acțiuni umane; orice acțiune are un scop determinat, însă dincolo de acesta este vizat scopul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]