1,728 matches
-
am căutat mereu și nu am găsit, liniștea, am avut parte numai de gălăgie, dar nu aceea care face urechile să țiuie, e vorba despre gălăgia sub formă de indivizi care-ți dau buzna în intimitate, de eșecuri zâmbitoare și perfide, de neîmpliniri legate unele de altele, fiindcă un necaz nu vine niciodată singur, în vreme ce bucuriile sunt pe cale de dispariție. Deveni meditativ (Lucia se amuza strașnic, de fiecare dată când poza în gânditorul măcinat de probleme fundamentale ale existenței) și gândi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Am riscat, dar așa am crezut că mă pot răzbuna pe tine, pe tine, prietena mea cea mai bună... Și lacrimile îi împăienjeniră ochii și-i scăldară fața pe care încerca să o ascundă în perna deja udă. Am fost perfidă, Ina, m-am prefăcut tot timpul că ți-am rămas prietenă, dar n-am fost. Ții minte la nuntă...? Am stat un timp în preajma ta, dar nu am putut să rezist mult timp scenelor de tandrețe dintre tine și Alex.
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se umflă capul, un deal fără limite precise, iar ochii, ca două telescoape, se deschid asupra unei lumi gigantice, pe care o cuprind ca-n palmă, În timp ce nu mai observ nimic din spațiul familiar; urechile, membrane ultrasensibile, captează cele mai perfide unde sonore din univers, neauzind Însă nimic de aici; mirosul meu pătrunde dincolo de ziduri, adulmecând fervoarea viermilor din cimitire; picioarele mi se-ngroașă Împlântate adânc În scoarța planetei; mâinile mi se lungesc brusc, liane enorme Înconjurând tentacular Întregi orașe, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Dar orice femeie trebuie să aibă un punct de sprijin pentru a se mișca, și acest lucru nu-l poate găsi altfel decât prin bărbați. Ei sunt punctul meu de sprijin. 4 august 1965 (vineri) Paștele măsii de viață! Ce perfidă e cu slăbiciunile noastre! Orice-ați face, dușmani ai mei și-ai frumuseții, alături de toate suferințele, va rămâne mereu să vă sfideze gândul cel albastru a-l meu și doar al meu. 5 august 1965 E trupul tău, dar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
este exploatată de literatură, această schemă devine și mai caricaturală. De pildă, Flirtation, o comedioară bufă compusă pe un ton tragicomic, pune în scenă tribulațiile pe care le îndură un tânăr cam nătâng aflat în călătorie în Anglia. Trimis în "perfidul Albion" de unchiul său, care vrea să-l smulgă din starea de trândăvie și moliciune în care se afla, tânărul, departe de a profita de șederea pe meleagurile străine, se pomenește prins în "hidoasa capcană a însurătorii". Primit cu brațele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că el e cel înșelat; face haz în sinea sa de cuvintele dulci pe care le rostește, dar nu pricepe ironia celor pe care le aude"62. În ochii moraliștilor, flirtul întruchipează seducția în ceea ce are aceasta mai înșelător, mai perfid, mai diabolic. Seducția așa cum este reprezentată în tradiția creștină încă din Evul Mediu: falsă și dăunătoare, îmbietoare, dar amăgitoare, într-un cuvânt, lucrarea diavolului. O ultimă ipocrizie a flirtului, accentuează în fine moraliștii, constă în faptul că acesta "se mărginește
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nemărginită: în loc să o invite în sala mare, criticul rezervase un separeu, unde, după ce o face un timp pe pedantul, încearcă nici mai mult, nici mai puțin s-o violeze. În timpul mesei, își amintește Dominique Desanti, "mâna grăsunului care gâfâia flutura perfid în toate părțile, în timp ce rostea încă, pe un ton patern, cuvinte de încurajare. De patru ori i-am împins mâna înapoi ca într-o scenetă, spunându-mi că eram "o libertină ingenuă" de secol XVIII aflată la curtea Regentului". Cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Iubirea imposibilă, în filmul Suflete în ceață al lui Marcel Carné; iubirea fatală, ca cea inspirată de Marlene Dietrich profesorului Rath în Îngerul albastru, de Josef von Sternberg; iubirea care izbăvește, cea care triumfă în comediile lui Capra; sau iubirea perfidă, în Regula jocului de Jean Renoir. Însă subiectul este mereu iubirea, iubirea și senzualitatea, erotismul voalat... Nuditatea și contactul sexual sunt tabuuri pe ecran. Doar sărutul poate fi sugerat sau înfățișat în imagini, în măsura strictă în care respectă morala
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Nae lonescu -, de tradiționaliștii conservatori poetul Goga și profesorul Cuza, de tehnocrații corporatiști. Formularea filosofiei legionare și-a aflat în Crainic teoreticianul, cel care leagă din nou spiritualitatea ortodoxă de cultura națională, cruciada antisemită și respingerea liberalismului occidental, o grefă perfidă, un produs de import prin imitație, fără viitor. Convingerea și speranțele politice ale lui Crainic însuflețesc spectacolul oferit de tinerimea universitară de după război. "Calificativul creștin apare în viața universitară prima dată după război notează Crainic. Este primul contur spiritual care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre mediile disidenței care sînt stimate în Vest și elitele compromisului intern care sînt disprețuite antrenează o supralicitare a comportamentelor de adeziune: jumătățile de măsură sînt imposibile. Propaganda din interior se amplifică împotriva atacurilor din afară. Puterea jubilează în mod perfid: moștenitorii patrioți își regăsesc statutul de elite, noii veniți au reușit să obțină înstrăinarea unei părți a moștenitorilor: această întîlnire se bazează pe un compromis nesigur. Ne putem întreba dacă alinierea vechilor elite sau a fiilor lor copleșiți de prestigiu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care se autojustifică după 1989, scrisoarea celor șase ar fi legată direct de Mircea Răceanu și ar fi avut ca singur scop obținerea unei audiențe la Ceaușescu, în legătură cu problema lui. Brucan se apără energic împotriva acestei interpretări: "Montajul servea tacticii perfide a lui Ceaușescu, care înțelegea să lege scrisoarea și cazul de spionaj pentru a discredita actul nostru politic". Reformism și romantism se întîlnesc în jurul criticilor și perspectivelor programatice. Aceste două grupuri de opoziție se vor reuni în zilele revoluționare ale
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
văzut Jurnalul publicat și s-a bucurat de aprecierea lumii literare. Aflat la intersecția iluzorie dintre viață și literatură, Jurnalul unui om dezamăgit poate fi citit ca o metaforă polisemantică - a fragilității umane în jocul hazardului, a războiului ca boală perfidă, similară bolilor ascunse ce devorează trupul, a textului confesiv ce conține sensul unei experiențe irepetabile. "Dilemateca", anul V, nr. 50, iulie 2010 Jurnalul unei învieri ratate Romanul Umbra* al lui Ismail Kadare este una dintre cărțile ce transpun experiența comunismului
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu o naivitate alarmantă, că epidemia se va sfârși cât mai rapid. Își urmează iubita, pe Marcia, într-o tabără de copii, la munte, are remușcari că-și părăsește teritoriul și protejații, dar lovitura ultimă i-o aplică același "nemesis" perfid ce pedepsește întotdeauna hybrisul, fie că acesta e un exces de bunătate, de frumusețe sau de responsabilitate. Fraza-cheie a romanului și-a pierdut, în traducere, din forța inițială, probabil din restricții stilistice. "A misplaced sense of responsibility can be a
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
scrie el, stăpînește domeniul conștientului, acolo unde se fabrică interpretările actelor noastre. Dar cu logica sentimentelor se construiesc credințele noastre, adică acei factori ai conduitei indivizilor și popoarelor"216. Dar să nu deduceți de aici că toți conducătorii ar fi perfizi, ipocriți, simulatori nu sînt astfel, așa cum nici hipnotizatori nu sînt. Numai că pradă unei idei fixe fiind, sînt gata să îi împrumute și să adopte ei înșiși toate aparențele în măsură să îi asigure triumful. De unde și aerul lor straniu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
multe infamii, pentru a-l strânge ca într-o menghină și a-l îneca într-o maree de nemernicii și stinghereală care, în fine, ar fi trebuit să-l convingă că este o creatură monstruoasă și fără scrupule. Cel mai perfid și nerușinat este preotul, cu glăsciorul ăla bleg și mutra aia respingătoare și bolnăvicioasă. Mi-au mărturisit prietenii lui cei mai apropiați, și repet cu mâna pe inimă în fața acestei Sfinte Instanțe, fra' Tommaso acționează în contra Bisericii mai ales pentru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o generație care prin suferințe inimaginabile a încercat să pună stavilă celor mai crude și celor mai sângeroase hoarde din cele care s-au tot năpustit peste biata noastră țară. Mult încercata generație 1948 a trebuit să îndure cel mai perfid experiment ce s-a exercitat pe biata ființă umană, cu atât mai perfid cu cât călăii neamului românesc veneau ca prieteni, ca eliberatori". 2 Gheorghe Calciu Dumitreasa, 7 cuvinte către tineri, București, Anastasia, 1996, p. 21: "Vino în Biserica lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
crude și celor mai sângeroase hoarde din cele care s-au tot năpustit peste biata noastră țară. Mult încercata generație 1948 a trebuit să îndure cel mai perfid experiment ce s-a exercitat pe biata ființă umană, cu atât mai perfid cu cât călăii neamului românesc veneau ca prieteni, ca eliberatori". 2 Gheorghe Calciu Dumitreasa, 7 cuvinte către tineri, București, Anastasia, 1996, p. 21: "Vino în Biserica lui Hristos! Ca să înveți ce este inocența și puritatea, ce este blândețea și ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dat curs acelui demers nu era, însă, doar expresia "indignării" lor față de orice "trădător", ci, mai ales, sugerează dorința lor de a se fi folosit de incident, pentru a evidenția, o dată în plus, faptul că poziția Suediei era, din cauza procedeelor "perfide" ale Rusiei, "aussi inquiétante que celle de la Porte"; ceea ce reclamă, firește, necesitatea că cele două state să colaboreze îndeaproape contra acelui dușman comun 46. Colaborarea Suediei era apreciată că o necesitate și că un mijloc, chiar dacă insuficient, date fiind posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care denumirea statului polon a fost abolita (cf., loc. cît. p. 22, n. 10). 75 Mouradgea mai notă, în raportul său din 10 decembrie 1795, că Poartă "s'indigne contre le Cabinet de Berlin, qui est tour à tour fausse, perfide, foible et rampante" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., p. 125). 76 Cf., raportul lui von Knobelsdorff din 10 februarie 1796, în G.St.APK, I.HA., Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 81, f. 31
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în G.St.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 46v-47. 120 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 9 iunie 1798, în loc. cît., f. 88. 121 "A l'abaissement de cette nation perfide (francezii n. Ven.C.) sur la foi de laquelle personne ne devoit se reposer, l'ennemie de tous leș Rois et de tous leș Gouvernements" (s. Ven.C.) (cf., raportul lui von Knobelsdorff către rege, din 10 iulie 1798, în loc
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care se insista asupra respectării conștiinței personale și a prețuirii păcii. Imaginea soldatului este aplicată în sens spiritual pentru a lupta împotriva păcatului, iar recursul la rugăciune era văzut ca cea mai puternică armă împotriva a tot ceea ce însemna război perfid. Biserica s-a opus în fața ingerințelor imperiale de a porunci conștiințelor, insistând asupra respectării demnității umane văzute ca un dar al lui Dumnezeu, ce nu poate fi schimbată cu niște daruri sau favoruri imperiale, ambele trecătoare și nesemnificative față de darurile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de tresărirea conștiinței proprii. Caracterizat mai mult prin ceea ce omite decât prin faptul omis, liniștit În inexpresivitatea sa, invulnerabil din perspectiva «marii» morale, căci, repetăm, el nu face nimic care să fie brutal reprobabil, omul mediocru e depozitarul cel mai perfid al mizeriei morale. și el există În fiecare din noi, sustrăgându-se oricărui proces prin tocmai crasa lui banalitate... Păcatul lui nu e că spune mari minciuni, ci că nu evită cea mai evitabilă mică minciună; nu că amână marele
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu degetul În masă, alături de cartea pe care Guglielmo o ținea dinainte, aici se răstoarnă funcția râsului, aici e ridicat la rangul de artă, i se deschid porțile lumii celor Învățați, se face din el obiect de filozofie și de perfidă teologie.... Râsul este așadar un pericol pentru credință prin Îndoielile pe care le conține În mod intrinsec. Iar acest pericol e În cazul de față cu atât mai mare cu cât autorul cărții se numește Aristotel, a cărui influență În
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
la adevăr! Numai că adevărul ia-l de unde nu-i... Reperele sînt deregulate, bulversate în sistemul coercitiv din care "eroii" au încercat să fugă. Vrînd să pășească în ținutul ademenitor al lumii aievea, Popeștii vor fi înghițiți de un sorb perfid, acela al tragicei iluzii. Victime ale unei halucinații care nu face decît să îți schimbe semnul, ei se aruncă de pe un parapet într-o apă... care nu există. Un salt în himeră, adică în neant, pecetluind niște sărmane vieți care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Momentul acesta al dosarelor este nodul piesei, dramaturgul centrîndu-și toată desfășurarea acțională pe urmărirea efectelor psihologice ale acestei unice întîlniri: întîlnirea cu trecutul vinovat ce pare să strige de printre firele îngălbenite de timp. Totul ia forma unui joc foarte perfid, cu sine însuși și cu celălalt. Impulsul spre mărturisire este permanent obstrucționat de sentimentul unei vinovății atît de mari încît nu poate fi excorcizată decît, eventual, pe o scenă de teatru, unde realul se confundă în ficțiune, iar conturul adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]