2,151 matches
-
ca pe o sulă, Crețu mocoșea cu acul să puie un bumb albastru la cămeșa de câlți. Celălalt, care-și unsese bocancii cu gaz și îi lăsase la soare, îl privea. Crețu era un om necăjit, cu fața ca o perie neagră ; gâtul strâmb, ochii suri și tâmplele scobite îi trădau originea obscură. Dimpotrivă, Cojoc, deși mic și oacheș, avea o roșeață sănătoasă în obrajii tăbăciți ; trupul îndesat și fălcile rotunde i se mișcau pe loc iar ochii îi sclipeau ca
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
la Iordan și i-am jurat pe Domnul, zicînd: "Nu te voi omorî cu sabia." 9. Acum, tu să nu-l lași nepedepsit, căci ești un om înțelept, și știi cum trebuie să te porți cu el. Să-i cobori perii albi însîngerați în locuința morților." 10. David a adormit cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea lui David. 11. Vremea cît a împărățit David peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a împărățit șapte ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
a amestecat neamul sfînt cu popoarele țărilor acestora. Și căpeteniile și dregătorii au fost cei dintîi care au săvîrșit păcatul acesta." 3. Cînd am auzit lucrul acesta, mi-am sfîșiat hainele și mantaua, mi-am smuls părul din cap și perii din barbă, și am stat jos mîhnit. 4. Atunci s-au strîns la mine toți cei se temeau de cuvintele Dumnezeul lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Și eu, am stat jos mîhnit, pînă la jertfa de seară. 5. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
un sac, Vulpea i-a venit de hac. Deși seamănă cu-o frișcă, Limba ușurel ți-o pișcă Și se știe din părinți Că te curăță pe dinți. Ghicitoarea asta, iată, Nu vreau să vă sperie: E și ea o perie, Dar nu-i bună pentru gheată. Nu are motor, nici pânză, Și nu face mare brânză; Fie mici sau fie mari, Sunt iubite de pescari. Unele erau de apă, Altele erau de vânt; Însă, de o vreme-ncoace, Foarte multe
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Dar nu poți cuceri cu minciuni democratice și cu un popor din care cinci milioane mănâncă doar de trei ori pe săptămână... Cum văd participarea românilor de acum la mântuirea lor?— Simplu. Ducându-se la biserică. Și folosind știința ca peria de dinți. Tot ce spune știința să nu-i lase cu gura căscată și tot ce spune un popă de la Cucuieții din Deal să considere adevăr ritualic. La români prostia e o infracțiune, căci vorba ceea: „Poți umbla două ore
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Însă el îl rupsese la întâmplare (oare chiar la întâmplare?), îl agită din când în când, vag inofensiv, retezând din mers capul câte unei ierbi mai răsărite. Ca și cum l ar fi deranjat orice depășea nivelul mediu, adică strica tăietura de perie a ierbii. - Refulări de fost vânător! îmi șoptește Mihai. Poate... Dar cine să ia în seamă acum toate aceste? Noi, cei trei nepoți de surori, înaintăm puțin distanțați, spre buza râpei din partea vestică a dealului Docmana. Cred că în ochii
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
organizate ad-hoc, de posibilitatea de a se zbengui nestingheriți. Dar, odată cu venirea primăverii începea și păscutul oilor și vitelor, prilej pentru noi, copiii, de a ne distra la câmp după pofta inimii. Pe imașul cu iarba verde și deasă ca peria, pământul moale ne îndemna la rostogoliri, la salturi acrobatice, la săritul caprei, la exersarea mersului în mâini și a statului în cap. Jocurile cu bunghii, palanca, de-a untul, oina rămâneau pentru mijlocul verii când, datorită secetei, pământul devenea tare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Idioților! strigă Invalidul, bătând cu pumnu-n tejghea. Ce-i asta? Ia te uită! Cerboaica e gata să-mpungă! Prinde-o, mă! I se păru că întreaga încăpere zvâcnește o dată cu palma trăsnită pe obrazul acela fierbinte, întunecat și aspru ca o perie. Se uită la toți fără să-i vadă, cu chipul neclintit, cu ochii limpezi, albă de furie și indignare. Brusc, parcă s-ar fi dezlănțuit în ea un vârtej care-o luă pe sus, începu să danseze. Dansa strecurându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se scula înainte de-a auzi bufnitura cerbului în ușă. Călărea un căluț huțul cu pielea mătăsoasă de căprioară spălat în fiecare zi mai la vale de "bulboana lui Tudor", în râul în care se spăla și cerbul, frecat cu peria până-i lucea părul ca zăpada-n soare. Îi plăcea, să-i simtă coastele umflându-se sub apăsarea pulpelor ei, călărind pe deșelate, aplecată pe coama lui stufoasă, fără frâu și fără bici, dirijându-l numai din strânsoarea palmelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fac cu copilul ăsta care urlă? ș.a.m.d. Brusc, însă, urechile mi se-mpiedică în dialogul dintre doi juni fițoși, vizibil dependenți de gazete glamoroase, adică de mult transportați mental Dincolo. El: desprins parcă din revista Caesar, filoform, tuns perie, pantaloni vintage à la vechiul AGVPS, fular nonșalant, cercel în urechea stângă, ceas uriaș pe dreapta, plus două telefoane mobile. Ea - tipul PR în modelling, nostimă, impetuoasă, păr blond-cenușiu nărăvaș, cizmulițe de catifea cu ciu curași, proaspăt venită de la Amsterdam
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pieptănase, fără a-și scoate haina, o scurteică de piele. Acum Suflețel observă că musafirul avea cizme în picioare. După față, necunoscutul părea trecut printr-o oboseală grea, obrazul îi era plin de furuncule, printre care ieșeau în țepi mari perii nerași ai bărbii. Musafirul dormi până a doua zi aproape de prânz, când Suflețel i-aduse iarăși de mâncare, fără a întreba nimic, de vreme ce nu i se spunea nimic. Ceva mai târziu, Hangerliu telefonă din nou lui Suflețel, rugîndu-l să-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
încerc să n-o bag în seamă. CAPITOLUL 4. O petrecere Lanark a fost trezit de cineva care îi sărea pe piept. Era fetița vecinei. Fratele și sora ei stăteau călare pe picioarele lui, cu haina agățată pe bățul unei perii de parchet pe care o legănau de zor, astfel încît cadrul șubred al patului scîrțîia. — Pe mare! Pe mare! cîntau ei. Navigăm pe mare! Lanark se sculă în capul oaselor și se frecă la ochi. — Plecați de-aici! Ce știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
d. Filibiliu, numai român fiind, știe perfect limba aceasta, de vreme ce nu și-a pierdut vremea prin prăvălii de mărunțișuri și de pălării de paie. E drept, e o exigență a mai bunei instrucțiuni publice ca mărunțușarul pretins francez, vânzătorul de perii de dinți, de prafuri 72 {EminescuOpXIII 73} și de suliman să înlocuiască pe învățătorul român care-și înțelege profesiunea. E asemenea firesc lucru ca d. Urechia, a cărui poziție atârnă de satisfacerea caracudei roșie, să se conforme înțeleptelor sfaturi ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fel de viață. Și poate că nici nu este. De câteva ori a sunat la ușa noastră diriginta, căci trebuia să trec u" clasa a șasea și nu mă prezentasem în toamnă la școală. Deja părul îmi crescuse ca o perie în septembrie, așa că tatuajul se acoperise. N-am mers tot anul la școală. Doctorii mi-au găsit ceva la oase sau la inimă, nici nu știu, care mă-ndreptățea să amân școala cu un an. Dar am citit mult atunci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care să curețe periodic busturile din parcurile raionale de zgura, funinginea, praful și (pardon) găinațurile de porumbei care le mânjeau capul și umerii. Tot ce-avea Ionel de făcut era să ia o scară, o găleată cu apă și-o perie aspră și să colinde sistematic aleile parcurilor, oprindu-se la cetățenii de granit și de piatră albă și făcîndu-i să lucească de curățenie și bunăstare. Tânărul se îmbată criță în după-amiaza aceea, abia se tîrî în odaia lui de la mahala
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nimeni niciodată, era ceva în neregulă. Față de alte busturi, bine cimentate pe soclurile văruite vulgar, cel care acum îl privea ochi în ochi pe Ionel ca altădată pe Dantes, în timpul duelului fatal, se clătina abia perceptibil la fiecare mișcare a periei aspre de scândură cu care i se frecau favoriții. Fisura se lățea și ea, tremurând, neagră ca o dâră de tuș. Fie ce-o fi, își spuse Ionel după ce privi în toate părțile, convingîndu-se că aleea rămăsese pustie. Adunîndu-și puterile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
deocamdată pe cearceaful scrobit al pătuțului meu. Ieșind pe culoar ca să-i văd pe ceilalți copii, m-am legănat cu ușa câtva timp și-apoi am intrat iar în marea grotă albă. Am surprins-o atunci pe Bambina muindu-mi peria de dinți în olița plină de pipi. Nici atunci nu m-am gândit să le pârăsc pe fetițe la sora care ne-ngrijea, atât de uluitoare mi se părea purtarea lor. Amândouă aveau părul zbîrht ca niște furii și-și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
halelor de pește, târau cu ei în mormânt secretul sângelui lor albastru. Dacă n-ar fi fost unul dintre ierarhii "mănăstirii Secu", aula lor enigmatică, al cărei nume trimitea către uscăciunea și asceza spiritului, orbul ar fi ajuns să facă perii, asemenea imensei majorități a celor atinși de cecitate. Așa, se crease anume pentru el postul de maseur la Colentina, bine plătit și aproape de casă. Nevasta lui superbă, îmbrăcată mereu ca o divă, îl ducea și-l aducea în fiecare zi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o mare umflătură dublă. Lutul fumuriu se deschidea tot mai mult la culoare pe măsură ce falusul erect prindea contur. Curând, suprafața lui avea textura pielii străbătute pe dedesubt de vine și filamente nervoase, ia pe punga scrotală crescură, fibroși și anarhici, perii. Pielițe, încrețituri, căldură și duritate elastică, toate deveniră mai adevărate decât adevărul, până ce prin ele-ncepu să se vadă. Se străvedea acum, prin carnea lucioasă a glandului și printre cei doi corpi cavernoși, uretra ce ducea undeva în adânc. Se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
poartă. Cei doi gemeni intrară în sala din centru, care le tăie respirația. Cât de vastă era acea sală? Băiatul nu se pricepea s-o măsoare. Ea nu-i încăpea nici în ochi, nici în minte, așa cum un acarian tîrîndu-și perii peste un fir de praf, pe podea, nu vede hangarul în care se află, de milioane, de miliarde de ori mai înalt decât trupul lui. Dar dacă marea planetă de cristal și de foc învîrtejit ar fi fost un balon
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
scândurile moi ca pluta, până la prova. Se prinse cu mâinile de balustrada bompresului și-ncremeni și el cu fața către apus. Lumina portocalie a serii, ce incendia norii și valurile, i se prindea-n încrețiturile feței, îi dubla cu umbră perii din barbă și-i pătrundea, ca un lichid limpede, printre pleoape, umplîndu-i țeasta. Din țeastă, ambra-nserării îi cobora în coloană, ca-ntr-o conductă a unui vechi castel de apă, și de-acolo se-mpărțea în țevile nervilor cranieni
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de mânuit câteodată panouri de dimensiuni foarte mari. Când greșeam ceva mai mult, panoul de 4-5 metri lungime trebuia coborât în curte, legat cu frânghia, dat pe fereastră și încet, încet lăsat să alunece până jos la cișmea unde, cu perii mari, era spălat de vopsele apoi din nou ridicat, tras cu frânghia la loc în sală. Pentru un copilandru de 14 ani, singur, treabă mai mult decât grea. Am pictat acolo tot felul de interioare, de castele, de tavane, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Pentru că porți pe oase un obrăzar de ceară? O, tu! cu suflet putred, cu gânduri rele, sterpe, Tu crezi că mă atrage frumosu-ți ochi de șerpe? Fără de suflet ești tu - nu ești decât un leș, Nu-mi mrejuiești gândirea cu perii tăi cei deși. Zăvor am pus simțirei și pieptului meu lacăt Ca să nu li trezească privirea ta în treacăt. Oricât fii de frumoasă, oricum fie-al tău port, Te văd cu ochiul minții-mi, c-un rece ochi de mort
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mașină și-l duc În nesimțire la un om În casă și-l bagă În cada plină cu apă rece ca gheața... Era vară, era căldură mare, pădurea de oțetari se usca Însetată lângă atelierul de coșciuge, era fabrica de perii și bidinele la care lucrau numai orbi. Singurii care vedeau erau directorul, contabilul șef, redactorul revistei tipărite În caractere braille Munca Orbilor și nea Vulpe șoferul, care toată ziua cât era de lungă tot căra perii și bidinele cu Molotovul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
coșciuge, era fabrica de perii și bidinele la care lucrau numai orbi. Singurii care vedeau erau directorul, contabilul șef, redactorul revistei tipărite În caractere braille Munca Orbilor și nea Vulpe șoferul, care toată ziua cât era de lungă tot căra perii și bidinele cu Molotovul lui și cânta: „Avaramuuu! A-aaaaa! Avaramuuu! Iagardișmenuu, aman cataramuu! Avaramuuu! A-aaaaa!” Așa cânta. Și se ruga de nea Vulpe să-l plimbe cu mașina și nea Vulpe nu-l plimba și Într-o vreme se plictisea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]