1,743 matches
-
si 0 mm Hg și de înca 7 ori între 0 și 1 mm Hg, atingând valoarea maximă la ~2 mm Hg (datorită compresiei tisulare asupra vaselor limfatice). Creșteri de presiune interstițială sunt determinate de creșteri ale presiunii capilare, ale permeabilității peretelui capilar, ale presiunii coloidosmotice interstițiale, precum și de scăderea acesteia intracapilar. Vasele limfatice acționează ca pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
debitul (volumul) expirator maxim pe secundă (VEMS). VEMS (fig. 72) reprezintă volumul care poate fi expirat forțat și maxim în prima secundă ce urmează după un inspir maxim și se calculează pe expirograma forțată. Cu ajutorul VEMS putem calcula indicele de permeabilitate bronșică (indice Tiffeneau), după formula . 18.4.4. Lucrul mecanic respirator Se descriu trei elemente care contribuie la lucrul mecanic respirator: rezistența elastică și de tensiune superficială care se opune expansiunii pulmonare; rezistența la fluxul de aer a căilor aeriene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli). Epurarea substanțelor volatile din sânge este posibilă datorită permeabilității membranei alveolo-capilare pentru aceaste substanțe. Este cunoscut faptul că halena respiratorie constituie o modalitate de diagnostic clinic a unor afecțiuni (miros acetonic în coma diabetică, miros caracteristic în coma hepatică, halenă amoniacală în coma uremică). De asemenea, alcoolul se elimină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite și canalele lui Bellini. Acestea transportă urina finală până la nivelul papilelor, situate în vârful piramidelor renale. Acestea se deschid la nivelul calicelor mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor termeni din ecuația anterioară. Coeficientul de Ultrafiltrare Glomerulară(CUG) depinde de conductivitatea hidraulică (permeabilitatea pentru fluide) și suprafața membranei filtrante. Raportul dintre GFR și fluxul plasmatic renal (RPF), numit și fracția de filtrare, este în mod normal de 0,16-0,20. Variațiile factorilor prezentați au efecte predictibile asupra GFR. Există mecanisme de reglare ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
măsură mult mai mică decât ionii de clor. Pe măsură ce se reabsoarbe apa din tub, concentrația de uree crește, ceea ce va crea un gradient de concentrație îndreptat către celula tubulară, ceea ce permite un oarecare grad de reabsorbție a acesteia. Totuși, de vreme ce permeabilitatea membranei tubulare este mult mai mică pentru uree (molecula de uree este mult mai mare) decât pentru apă, mai puțin de jumătate din ureea filtrată este reabsorbită tubular, în vreme ce restul se elimină. Celălalt produs de catabolism, creatinina, are o moleculă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mare decât ureea și practic nu trece prin membrană, ceea ce face ca virtual toată creatinina filtrată să se elimine în urină. Apa este reabsorbită în virtutea unui gradient osmotic ce apare între lumenul tubular și celula tubulară datorită influxului de Na. Permeabilitatea pentru apă a tubului este foarte mare, în așa fel încât un gradient de câțiva mOsm este suficient pentru a se crea un flux de apă suficient pentru reabsorbția a 65-70% din apa filtrată la nivelul tubului proximal. Apa traversează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pentru solviți. Pe măsură ce filtratul coboară spre vârful ansei, apa trece din tub în interstițiu prin osmoză (fig. 102). La vârful ansei filtratul este izoton cu mediul, la valoarea de 1200 mOsm/l. Partea inferioară a ramului ascendent al ansei are permeabilitate mare pentru Na și Cl, moderată pentru uree și este practic impermeabilă pentru apă. Pe măsură ce urcă spre regiunile mai puțin concentrate ale medularei, Na+ și Clvor difuza pasiv prin membrană. Segmentul gros al ansei, care începe cam la jumătatea superioară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este determinată de reglarea hormonală prin intermediul arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
procesarea finală și de aceea au un rol de maximă importanță în determinarea cantității finale de urină. Celulele epiteliale sunt aproximativ cuboidale ca formă, un aspect neted, relativ puține mitocondrii și prezintă o serie de caracteristici speciale: sensibilitatea la ADH, permeabilitatea pentru uree, secreția de protoni. Când osmolaritatea plasmatică este crescută, se elimină în circulație o cantitate crescută de ADH de către hipofiza posterioară. Hormonul circulant se cuplează cu un receptor membranar de pe celulele tubilor colectori, numit V2. Acesta este un receptor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
concentrația intracelulară de AMPc. APMc activează protein-kinaza A (PKA) care fosforilează alte proteine, ceea ce va duce, pe de o parte, la exocitarea veziculelor ce conțin canale de apă (aquaporin-2) la nivelul membranei luminale a celulei, ceea ce va duce la creșterea permeabilității acesteia pentru apă. Pe de altă parte, PKA activează și transcripția genică a aquaporinelor, ceea ce va stimula sinteza de astfel de proteine și va prelungi efectul. Spre deosebire de ductul colector cortical, celulele tubului colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
modificările ce au loc la nivelul microcirculației nu este foarte clar. Trebuie subliniat, totuși, că nu s-a demonstrat încă o boală „oclusivă” microcirculatorie în diabetul zaharat. Însă microcirculația suferă atât modificări anatomice cât și funcționale: îngroșarea membranei bazale, creșterea permeabilității endoteliale legate de diminuarea heparansulfatului, disfuncție endotelială cu reducerea răspunsului vasodilatator și creșterea producției de substanțe vasoconstrictoare (50, 22, 44, 20). În plus, diabetul zaharat este asociat cu o stare procoagulantă la care contribuie anomaliile din cascada coagulării, hiperagregabilitatea plachetară
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
depozitat are stabilitatea necesară compatibilă cu proprietățile geomecanice ale rocii gazdă. ... 1.2.5.3. Pentru evaluarea hidrogeologică se face o investigare aprofundată a proprietăților hidraulice pentru a evalua structura fluxului apelor subterane din straturile înconjurătoare, bazată pe informații privind permeabilitatea hidraulică a rocii, fisurilor, fracturilor și gradienților hidraulici. 1.2.5.4. Evaluarea geochimică trebuie să cuprindă o investigare aprofundată a compoziției apei subterane și a rocilor pentru a evalua compoziția actuală a apei subterane precum și potențiala ei evoluție în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
2. Structuri subterane: Da/ ● izolație de siguranță Dacă există motive speciale pentru care considerați că riscul este suficient │ │de scăzut și nu necesită măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici. │ └──────────────���───────────────────────────────────────────────────────────────┘ 4.12.3. Acoperiri izolante Cerință ● capacități; ● grosime; ● material; ● permeabilitate: ● stabilitate/consolidare; ● rezistență la atac chimic; Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de │ │ │ │acest fel? │ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────┴─────┴──────────────────┘ 4.12.4. Zone de poluare potențială Pentru fiecare zonă în care există posibilitatea că activitățile să polueze apă subterană, confirmați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172417_a_173746]
-
unui depozit și trebuie să confere o capacitate suficientă de atenuare și prevenire a unui potențial risc ecologic pentru sol și apa subterană. Bariera geologică a bazei și taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerințele de permeabilitate și grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protecției solului, apei freatice și de suprafață cel puțin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiții: - depozit pentru deșeuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
m; - depozit pentru deșeuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 1 m; - depozit pentru deșeuri inerte: K ≤ 1,0 x 10^-7 m/s; grosime ≥ 1 m. 1.3.4. Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafața analizată și pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metodă standardizată sau recunoscută internațional. 1.3.5. Acolo unde bariera geologică nu satisface în mod natural condițiile menționate anterior, ea poate fi completată în mod artificial și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
nu face altceva decât să copieze perfect capodopera pe care viața o arată. Ceea ce am sesizat în primul rând la cinematografulul american este acel puls al vieții. Viața, cu toate ramificațiile ei, năvala de evenimente, cu neputința stăvilirii, cu această permeabilitate la tot și în toate ungherele cunoscute și necunoscute. Nu mai cred că o viziune cinematografică este ceea ce ne impunem noi printr-o selecție reductivă. Cred că viziunea cinematografică este acea furtună care se naște în plină zi, viziunea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
2. Structuri subterane: Da/ ● izolație de siguranță Dacă există motive speciale pentru care considerați că riscul este suficient │ │de scăzut și nu necesită măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 4.12.3. Acoperiri izolante Cerință ● capacități; ● grosime; ● material; ● permeabilitate: ● stabilitate/consolidare; ● rezistență la atac chimic; Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de │ │ │ │acest fel? │ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────┴─────┴──────────────────┘ 4.12.4. Zone de poluare potențială Pentru fiecare zonă în care există posibilitatea că activitățile să polueze apă subterană, confirmați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică,: ● la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); ● la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare; ● la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă. Se recomandă ca la baza depozitului temporar de gunoi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
sau tipurile de sol din cadrul fermei, precum și principalele însușiri morfologice și fizico- chimice relevante pentru asigurarea unei eficiențe maxime a fertilizării și pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrați (și eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura și permeabilitatea solului, gradul de saturație în baze). Pe baza acestor informații corelate cu cele rezultate din cartarea agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
luni. 7.7. Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri în pantă Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafață, care depind de o serie de factori cum sunt panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale și în mod deosebit cantitatea de precipitații. Riscul este maxim când îngrășămintele sunt aplicate superficial și când urmează o perioadă cu precipitații abundente. Pe astfel de terenuri fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitrați și iminența acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt abundența nitraților existenți în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei), precum și cantitățile de nitrați preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil și are o capacitate de reținere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitra��i este mai mare. Astfel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
mare de sol și să utilizeze mai intens apa și nutrienții; ● adaptarea unei metode de irigare mai potrivită cu solul și topografia terenului, cu cantitatea și calitatea apei disponibile, cu exigențele culturii și condițiile climatice din zonă; ● pe soluri cu permeabilitate mare este contraindicată irigarea prin curgere gravitațională, pe astfel de soluri se recomandă irigarea localizată prin picurare sau cu mini aspersoare; ● pe soluri cu textură medie și fină, cu grad scăzut de infiltrare și capacitate mare de reținere a apei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică,: ● la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); ● la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare; ● la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă. Se recomandă ca la baza depozitului temporar de gunoi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
sau tipurile de sol din cadrul fermei, precum și principalele însușiri morfologice și fizico- chimice relevante pentru asigurarea unei eficiențe maxime a fertilizării și pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrați (și eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura și permeabilitatea solului, gradul de saturație în baze). Pe baza acestor informații corelate cu cele rezultate din cartarea agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]