2,237 matches
-
un tip temperamental să predomine. Particularitățile temperamentale influențează stilul activității creatoare (continuu sau în salturiă ceea ce se răsfrânge asupra productivității și eficienței. E. Caracterul - ansamblul de atitudini direcționate divers: către sine, alții , către muncă, norme și valori. Puterea de muncă, perseverența, răbdarea, conștiinciozitatea, inițiativa, curajul, încrederea în sine, independența nonconformismul, capacitatea de risc sunt trăsături caracteriale cu o pondere particulară în creativitate. Caracterul desemnează ansamblul însușirilor psihice care privesc relațiile unei persoane cu semenii săi și valorile după care se conduce
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Spiritul poate atunci să analizeze figurile acestui dans elementar și totodată subtil înainte de a le ilustra și de a le retrăi el însuși. ZIDURILE ABSURDE Ca și marile opere, sentimentele adânci semnifică întotdeauna mai mult decât au conștiința că spun. Perseverența unei porniri sau a unei repulsii într-un suflet se regăsește în anumite deprinderi de a face și de a gândi, se continuă în consecințe pe care sufletul însuși le ignoră. Marile sentimente poartă în ele însele propriul lor univers
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
acela de a menține conștiința trează. Dar lucrul nu-i cu putință fără disciplină. Creația este cea mai eficace școală a răbdării și a lucidității. Este, de asemenea, mărturia zguduitoare a singurei demnități a omului: revolta tenace împotriva condiției sale, perseverența într-un efort pe care-l consideră steril. Ea cere un efort cotidian, stăpânire de sine, aprecierea exactă a limitelor adevărului, măsură și forță. Ea înseamnă asceză. Și toate acestea "pentru nimic", pentru a repeta mereu același lucru și a
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ceea ce pretindeam și gândirii: revolta, libertatea și diversitatea. Ea va manifesta apoi profunda sa inutilitate. În acest efort cotidian, în care inteligența și pasiunea se întrepătrund și se exaltă, omul absurd descoperă o disciplină care va constitui esențialul forței sale. Perseverența necesară aici, încăpățânarea și clarviziunea se întâlnesc astfel cu atitudinea cuceritorului. A crea înseamnă a da o formă propriului destin. Toate aceste personaje se definesc prin opera lor, cel puțin tot atât pe cât se definește aceasta prin ele. Actorul ne-
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Ei îl îmbrățișează pe Dumnezeul care-i devoră. Prin umilință ajung la speranță. Căci absurdul acestei existențe este pentru ei încă o dovadă a unei realități supranaturale. Dacă drumul acestei vieți duce la Dumnezeu, înseamnă că există o scăpare. Și perseverența, încăpățânarea cu care Kierkegaard, Șestov și eroii lui Kafka străbat întruna același itinerar reprezintă o ciudată chezășie a puterii exaltante a acestei certitudini 28. Kafka refuză Dumnezeului său măreția morală, evidența, bunătatea, coerența, dar nu o face decât pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
aceasta ar necesita un alt loc și o altă atitudine spirituală), ci doar le împrumut o temă, examinând dacă consecințele ei sunt în acord cu regulile pe care le-am fixat mai înainte. E vorba aici doar de o anumită perseverență. 5 Nu spun "îl exclude pe Dumnezeu", ceea ce ar însemna iarăși a afirma. 6 1 Precizăm încă o dată: nu afirmarea lui Dumnezeu este pusă aici în discuție, ci logica prin care s-a ajuns la ea. 7 Chiar epistemologiile cele
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
tehnologice. Acest lucru ne face să recurgem la istoria socială a operei de artă și a nevoilor spirituale. Însă ca existență individuală și auto-suficientă, eliberată de experiența artistică sau estetică, opera presupune o anumită categorie ontologică prin însăși ideea de perseverență. Ideea de perseverență prezintă un proces complex de existență. Multiplicitatea operei de artă vine tocmai din afirmarea unei duble ipostaze a operei ca obiect material și ca experiență estetică. Deci, experiența estetica este bazată sau dedusă prin contemplarea unui obiect
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ne face să recurgem la istoria socială a operei de artă și a nevoilor spirituale. Însă ca existență individuală și auto-suficientă, eliberată de experiența artistică sau estetică, opera presupune o anumită categorie ontologică prin însăși ideea de perseverență. Ideea de perseverență prezintă un proces complex de existență. Multiplicitatea operei de artă vine tocmai din afirmarea unei duble ipostaze a operei ca obiect material și ca experiență estetică. Deci, experiența estetica este bazată sau dedusă prin contemplarea unui obiect de artă care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
recreative, în afara orelor de clasă, favorizând și relațiile de prietenie între tinerii elevi. Valoarea educativă a jocului de baschet este dată de faptul că influențează pozitiv dezvoltarea multilaterală a celor care îl practică dezvoltarea calităților morale și de voință, combativitatea, perseverența, spiritul creator, imaginația, dezvoltă gândirea, calitatea de a judeca și de a lua hotărâri rapide, dezvoltă spiritul de colaborare și colegialitate. Practicarea jocului de baschet dezvoltă la elevi voința, dârzenia, atenția distributivă, capacitatea de anticipare, încadrarea în disciplina individuală și
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
lecțiile de educație fizică, în competițiile din aceste lecții și din afara lor, în timpul liber, profesorul va stabili dacă posibilii selecționabili pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: - echilibru afectiv; - capacitate de analiză rapidă a situațiilor; - putere de concentrare a atenției; - combativitate, perseverență, inițiativă; - spirit de observație, luciditate în situații critice, capacitate de anticipare; - comportament cinstit față de colegi și de adversari; - implicare afectivă în activitatea echipei, colaborare, întrajutorare. Caracterul obiectiv al activității de selecție este asigurat de modul în care se realizează în
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
defini mai bine coordonatele și a găsi antidotul. Răbdarea înseamnă calm, încredere și o viziune clară a perspectivei. El trebuie să aibă răbdare să aștepte „saltul” unui sportiv sau al echipei repetând de mii de ori aceleași exerciții, aceleași teme. Perseverența și consecvența sunt alte calități cerute. Antrenorul este ultimul om care renunță, obosește sau se plictisește. Perseverența este importantă deoarece orice clipă de ezitare sau renunțare poate distruge tot ce s-a realizat până atunci, iar nesiguranța unui antrenor se
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
perspectivei. El trebuie să aibă răbdare să aștepte „saltul” unui sportiv sau al echipei repetând de mii de ori aceleași exerciții, aceleași teme. Perseverența și consecvența sunt alte calități cerute. Antrenorul este ultimul om care renunță, obosește sau se plictisește. Perseverența este importantă deoarece orice clipă de ezitare sau renunțare poate distruge tot ce s-a realizat până atunci, iar nesiguranța unui antrenor se transmite automat echipei. O judecată liberă presupune receptivitatea la tot ce este nou și la tot ce
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului egoist cu o amoralitate infernală și o cruzime de Lady Macbeth. Altfel involutiv e procesul suferit de personajul central al romanului Numărătoare inversă, replică feminină la Prințul din romanul omonim al lui Tudor Teodorescu-Braniște. De pe la jumătatea
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Ivașcu. Mai publică la „Însemnări ieșene”, „Umorul literar”, „Lumea”, „Tot”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Era nouă”, „Frize”, „Jurnalul literar”, „Ecoul”, „Cronica”, „România literară”, „Teatrul” ș.a. În 1957 semnează cu pseudonimul Alexandru Adamescu dramatizarea Judecata focului și alege să se ocupe cu perseverență de acest gen literar. A mai iscălit Al. V. Voitinovici, Adam Apostol. Piesele de teatru ale lui V. sunt grupate în trilogii: Oameni în luptă (1964), alcătuită din Oameni care tac, Oamenii înving și Oamenii sunt oameni (Ancheta), sau 3
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
și, implicit, arhetipală a formelor literare”, V. își ordonează reflecția pe capitole precum Reîntoarcere la sursele originare, În căutarea arhetipului, Sub semnul tutelar al Povestirii, Disciplina nuvelei, Heterogenitatea romanului, semnificative pentru coerența, substanțialitatea, originalitatea viziunii. Practicând cu fervoare și deosebită perseverență actul critic, Ion Vlad nu este îndeobște un teoretician abstract, ci, dimpotrivă, unul foarte aplicat, care-și configurează și mărturisește punctul de vedere pornind de la o carte despre care scrie. FLORIN MIHĂILESCU În anii ’65-’70 l-am avut profesor
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
casă de sănătate din București. Scrie și publică versuri în ziarele „România”, unde își face debutul în 1857 cu poezia La Romania, și „Dâmbovița”, strângându-le apoi în placheta intitulată Aurora, apărută în 1858. Mai colaborează la „Revista Carpaților”, „Buciumul”, „Perseverența”, „Foaia Societății pentru Învățătura Poporului Român”, iar „Foaia Societății Românismul” (1870-1871) îl menționează printre membrii comitetului de redacție. Din 1873 până în 1876 e prezent cu versuri, figurând și în redacție, la „Revista contimporană”. Nu a fost lipsit de o anumită
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
ceea ce a favorizat integrarea activității „Familiei” în circuitul general al literaturii române. Considerându-se în toate un continuator al lui Barițiu, V. scrie versuri, proză, teatru, dar și articole, cronici, recenzii, în intervențiile sale contând nu atât originalitatea ideilor, cât perseverența demersului, înflăcărarea. Volumul Panteonul român (1869), alcătuit din portrete și biografii ale unor personalități culturale și politice, poartă acest sigiliu. Autorul e un admirator cu verbul avântat, ingenuu, superlativ, ceea ce ține, într-un fel, de paradigma primei jumătăți a secolului
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
al raportului de forțe: popor mic, amenințat de vecini puternici, georgienii nu și-au păstrat națiunea decât făcând slalom printre agresorii lor, dând dovadă de o voință sălbatică de supraviețuire, de o solidaritate totală de clan și de familie, de perseverență, șiretenie și disimulare. Aceste caracteristici sunt evidente la Stalin, cum la fel este și gustul pentru vendetă. în februarie 1912, Koba, care a adoptat pseudonimul de Stalin - „omul de oțel” -, este cooptat în Comitetul Central al Partidului Bolșevic, format atunci
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și îi susțin politicile, aleg sau sunt aleși, influențează opinia publică, produc și consumă - toți aceștia sunt marcați, într-o măsură mai mare sau mai mică, de calitățile morale și intelectuale care fac parte din caracterul național. „Forța elementară și perseverența” rușilor, inițiativa individuală și inventivitatea americanilor, bunul-simț nedogmatic al englezilor și disciplina și duritatea germanilor sunt unele dintre calitățile care se vor manifesta, în bine sau în rău, în toate activitățile individuale și colective la care pot lua parte membrii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
militari, conform căreia în 1942 armata rusă putea rezista doar câteva luni, era justificată poate doar în termeni militari, cum ar fi strategia, mobilitatea, resursele industriale etc. Ea era însă în mod evident greșită atunci când subestima factorul „forței elementare și perseverenței”, pe care o gândire mai profundă a recunoscut-o ca fiind marea sursă a puterii Rusiei în relațiile cu Europa. Pesimismul care, în 1940, i-a refuzat Marii Britanii orice șansă de supraviețuire își avea rădăcinile într-o neglijare sau o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lucru însemnând o implicare prelungită a Statelor Unite și poate mai multe pierderi. Această abordare este foarte atrăgătoare pentru unii cetățeni ai republicii noastre. Americanii sunt în esență optimiști: avem tendința de a crede că fiecare problemă poate fi rezolvată prin perseverență. Mai mult, unii susțin că misiunea noastră fundamentală ca stat este de a răspândi democrația la nivel global și chiar de a o impune, dacă e necesar. În ciuda optimismului nostru și a credinței că putem soluționa problemele, noi, americanii, ne
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o serie de factori cum ar fi: # - factori fizici și constituționali (vârsta cronologică, talia, greutatea, calitățile fizice, energia, sănătatea, aspectul exterior); - factori psihologici (inteligența, maniera de a comunica, instrucția, cunoștințele, judecata și decizia, intuiția, originalitatea, adaptabilitatea, trăsăturile temperamentale, caracterul, inițiativa, perseverența, ambiția, gradul de responsabilitate, încrederea în sine, controlul de sine etc.); - factori psihosociali (sociabilitatea, diplomația, popularitatea, prestigiul, cooperarea, capacitatea de influențare etc.); - factori sociologici (nivelul socioeconomic, statutul economic și social, mobilitatea socială etc.). # Deși eforturile investite în surprinderea și decelarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dacă am lua în considerare frecvența apariției lor în diverse lucrări, am putea socoti - spune Stogdill - că factorii asociați cel mai adesea conducerii au fost următorii: capacitățile (inteligență, vivacitate, facilitatea comunicării, originalitate); reușita (instrucție, cunoaștere, putere atletică); responsabilitatea (siguranță, inițiativă, perseverență, agresivitate, încredere în sine, plăcerea de a excela); participarea (activitatea, sociabilitatea, adaptabilitatea, simțul umorului); statutul (nivel socioeconomic, popularitate). Din păcate, lista întocmită de Stogdill nu este unică. Astfel de liste abundă în literatura psihosociologică occidentală, numai că deficiența esențială a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
participare organizațională, și anume cea care presupune participarea la aproape toate activitățile organizației și nu doar la cea de conducere. Osada notează că practica celor 5S nu este dificil de înțeles, în schimb, este extrem de greu de aplicat. Ea presupune perseverență și determinare; capacitatea de a vedea ce este important, dar și capacitatea de a sesiza sensul detaliului. Chiar dacă ea produce rezultate mai puțin spectaculoase, acestea sunt incontestabile. Ele pot fi prezentate în termenii obiceiurilor de muncă bine adaptate, a scăderii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
încât indiferența cu care îi tratează țara lor de origine aproape că nu mai contează. Sigur că în mod ideal ar fi frumos dacă un muzicolog, o instituție culturală sau o casă de discuri românească s-ar fi ocupat cu perseverență de recuperarea și promovarea arhivelor lor, de menținerea în mers a ceasului publicării de studii sau al aniversărilor. Insistența mea obsesivă este probabil inutilă, deoarece, ca și în trecut, reacțiile, dacă vor fi existând, rămân atașate discuțiilor pioase de salon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]