2,222 matches
-
deschiderea Lunii Bucureștiului din 1940. Cu acest prilej, suveranul a avut un traseu alternativ, a mers cu vaporașul pe lacul Floreasca, a vizitat pavilioanele expoziționale, a mers cu mașina la Arcul de Triumf și a servit o gustare la restaurantul „Pescăruș”. Itinerarul de la Palatul Regal la debarcaderul lacului Floreasca a fost structurat în cinci sectoare, iar jandarmii și gardienii au asigurat posturile de baraj, cordoanele și posturile de pază. Corpul Detectivilor împreună cu Direcția Poliției Judiciare și Comisariatul Special al Lunii Bucureștiului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ș.A. "DELTA CONS" - Ș.A. "DELTA SISTEM" - Ș.A. "DIANA" - Ș.A. "DONARIS" - Ș.A. "ECODELTA" - Ș.A. "EUROPOLIS" - Ș.A. "ION CREANGĂ" - Ș.A. "LIBRIS" - Ș.A. "MERCUR" - Ș.A. "METALICĂ" - Ș.A. "METEX" - Ș.A. "MICRO-INFAT" - Ș.A. "MOBILĂ" - Ș.A. "MODERN PROIECT" - Ș.A. "MORĂRIT" - Ș.A. "PANAIT CERNA" - Ș.A. "PELICAN" - Ș.A. "PESCĂRUȘUL" - Ș.A. "PISCICOLA" TULCEA - Ș.A. "SCUT" - Ș.A. "SIAJ" - Ș.A. "SILVODELTA" TULCEA - Ș.A. "STAR SERVICE" - Ș.A. "STARPROIECT" - Ș.A. "STUDII TOPO" - Ș.A. "TRANSNAV" - Ș.A. "TRIUMF" - Ș.A. "UGIRA" - Ș.A. "UNION" - Ș.A. "UTILAJ COM" - Ș.A. "VENUS" - Ș.A. "VOLANUL" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
momentul cel mai plăcut la Silver Bay. Briza mării te mîngîie delicat, cu o infinită atenție să nu te bruscheze, nici termic, nici fizic. Valuri ușoare se succed după un cod știut de milenii și marea capătă culoarea albastru negru. Pescăruși izolați își încearcă norocul dar ratează prea des. Țipă însă în caz de victorie și aici nu sînt oportuniștii din mările nordice care să tînjească după prada altuia. Fiecare cu munca sa, chiar și pescarul nu protestează cînd scoate năvodul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce-o mai fi. Stăm pe punte și sorbim din cafeaua aromată, briza ne mîngîie, ochii se delectează cu frumuseți șocante și totul se acceptă într-o adîncă muțenie. Plutim și la propriu, și la figurat. Din cînd în cînd, pescăruși, liberi ca pasărea cerului, ne strigă un salut de acceptare a împletirii destinelor cu omul. Noi profităm și întregim tabloul cu ființele contopite cu marea. În liniștea noastră, se percepe o vagă dorință ca plutirea pe ape să nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
piciorul, mai făcea o pauză, mai privea marea sau pleca puțin capul, urmărind cu dezinteres lucrarea din nisip. Îl simțeam frămîntat de ceva, dar nu bănuiam că aștepta o încurajare. Mă făceam că nu remarc nimic și continuam să urmăresc pescărușii cum își fură prada unul de la altul. Ca oamenii, comentez laconic. Da, mă aprobă doctorul. Evitam să ne privim în ochi, iar eu eram gata să intru în mare pentru a pune capăt stării de, nu știu exact să spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe care societatea îl dictează. Personalitățile pot frîna evoluția societății. Pe mine această frînă m-a costat tinerețea. Nu te lamenta, la mine este mult mai dureros. Eu mi-am consumat viața pentru o iluzie. Privim insula Monte Cristo și pescărușii care fură unul de la altul prada. Ca oamenii... Da... Și tăcerea revine în drepturile ei. Încălcarea principiilor Profesorul Rotaru venise cu toată familia în Algeria și de cîțiva ani buni își făcea meseria la Universitatea din Oran. Riguros și scrupulos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și o bere...rece tare. Dă din cap că a înțeles. Mai mută două scaune care îi stăteau în drum. Încet de tot. Apoi intră în măruntaiele castelului, acolo unde se strofocă cu toții ca să mulțumească pe Măria Sa, clientul, stăpînul lor. Pescăruși oportuniști cercetează locul. Nimic, nici un rest, cît de mic. Puturoși cum sînt, nici nu dau din aripi, ci doar folosesc ușoara briză. Se înalță, virează, totul făcut cu schepsis, stînd cu aripile întinse, mergînd de pleașcă. Mai încolo, pe Malecon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot o sec din tr-o sorbire. O să comand trei de toate. Pe a treia o s-o sorb pe îndelete. A naibii zăpușeală! Stau cu ochii pe ușa mare și larg deschisă. De acolo...berea rece, condens pe paharul imens, viață. Pescărușii au dispărut. De ce? Doar pe sus, pe unde au ei treabă, mai este vînt. Uite, un norișor aleargă bezmetic. Întîi spre nord, apoi spre sud. Complet în derută, dar nu-și face griji. În fond, n-au nici o treabă toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pisica cu vânătorii. De multe ori mă hlizeam pe ascuns de eșecurile lor, când se dovedeau inferiori în fața vicleniei înaripatelor. Cât bunicul era ocupat cu rațele și gâștele lui sălbatice, eu stăteam la pândă pentru a surprinde scufundările torpilă ale pescărușului albastru și aparițiile timide ale lișiței, o pasăre cenușie cu o pată lăptoasă pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf și papură, dar nu conta căci eu mă distram mult prea bine... Toamna
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mai zăbovim, am mers să cumpărăm vederi pe care le-am scris stând pe o bancă lângă plajă, că era plăcut să privești dar nu să intri în apă. Aveai ce privi: cocotierii de lângă noi, valurile mării albastre survolate de pescărușii jucăuși, vasele din larg. Când ne-am săturat de privit ne-am dus la poștă, am cumpăprat timbre pentru vederile pe care le-am trimis în țară. De necaz că nu putusem face plajă, am intrat într-o cofetărie unde
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cuvinte grecești. În port erau niște vapoare staționate printre care și vaporul cu care venisem noi. Alte vapoare soseau, altele plecau anunțându-ne prin sunetul specific lor. Turiștii se foiau de colo până colo în timp ce marea era liniștită. Câte un pescăruș îndrăznea pe o așa căldură să se plimbe de pe un catarg pe altul. În această atmosferă a portului, noi ne savuram înghețata să uităm de căldură și mai ales de țeapa pe care o primisem nu cu mult timp în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
dușurile de la camping, mi-a fost din ce În ce mai bine. Forfota plajei tăiate de-a lungul de umbra falezei se muta treptat spre chioșcurile și buticurile Înșirate pe marginea șoselei. Briza Îmi umplea auzul cu vuietul morbid al mării străbătut de țipetele pescărușilor purtându-mi pașii peste tot ce puteam cuprinde cu ochii. Ani În șir, vară de vară mă Învârtisem prin Împrejurimi, mânat de treburi de zi cu zi care nu-mi lăsau răgazul să-mi amintesc și să mă gândesc. Purtasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
inefabile. Plouă. Sunt lacrimi pentru Medeea. Doar pe ea o caut aici. Dimineață Tot preumblându-mă matinal încolo și încoace, de-a lungul țărmului, am ajuns pe acest promontoriu înalt, de unde pot să admir nestânjenit frumusețea cerului, a mării și a pescărușilor ce țipă împrejur, îmbătați de zborul lor frenetic. Aici, pe ridicătura asta izolată, sunt mângâiat lin de briză, ca de o suflare divină; mi se pare un semn anume care vine de pe lumea cealaltă. Respir cu lăcomie, trăgând în piept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Roma. Viața mea tinde să semene cu aceea a unei plante sau a unui animal. Mă simt în armonie și în sincronie binefăcătoare cu natura. Toate astea sunt însă obârșia unei noi și nesecate seninătăți. Stârv Azi-dimineață am văzut câțiva pescăruși care se luptau între ei cu sălbăticie ca să acapareze cât mai mult dintr-un corp sfâșiat care zăcea însângerat pe țărmul mării. M-am apropiat curios; era vorba de un stârv, dar nu era al unui animal marin. Era al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și, obsedat, trăiesc clipe nesfârșite de bucurie... Rămân cu ochii ațintiți peste uriașa întindere mișcătoare ce nu cunoaște, decât arareori, o clipă de repaos, și percepția mea e umilită de atâta frumusețe. Așa că-mi întorc privirile în sus, la zborul pescărușilor și al rândunicilor. Avântul acelor bătăi de aripi, priveliștea superbă a acelor trupuri vii, suspendate și ținute de o forță obscură în văzduh, izbutesc să-mi umple sufletul de extaz. Mai ales când observ că trupul meu e tot mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a morții, neglijând orice preocupare subiectivă de răzbunare. Înec Am ațipit puțin după-amiază și am visat ceva foarte ciudat. Mă aflam în pendularea mea obișnuită de-a lungul țărmului, împreună cu câinele ce se arunca voios în toate direcțiile, alergând după pescărușii ce zburau la mică înălțime. Deodată mi s-a părut că ne-am dedublat și că, în fața noastră, mergea același cuplu, adică tot eu și cu un câine ce semăna perfect cu Imperator. La un moment dat s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de comparație rămâne omul, adică ea însăși, măsură a tuturor lucrurilor. De aceea a devenit un etalon absolut al ființei aflate în contradicție permanentă cu sine și cu lumea. Dezmembrare Acum câteva zile, pe plajă, am văzut din nou niște pescăruși care se băteau sângeros să ciugulească intestinele unei mortăciuni. Se luptau sălbatic între ei ca să-și asigure bucățile cele mai bune. A fost ceva dezgustător. De atunci, gândul acesta mă torturează continuu. Îmi văd și eu trupul dezmembrat și aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și că totul se schimbă. Vârtej Mă opresc îndelung și ațintesc cu ochii măriți de spaimă întunecimea apei ce se rotește într-un vârtej amețitor, format undeva în adânc. Acest hău invizibil absoarbe tot: ființe vii și obiecte. Am văzut pescăruși atrași acolo, dispărând în centrul ochiului aceluia absorbant și nemaiântorcându-se la suprafață. Peștii care nimeresc acolo sunt înghițiți dintr-o dată. Am aruncat un băț și a fost imediat devorat de gol. Mă încearcă o chinuitoare curiozitate: dacă m-aș arunca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
existența cu ajutorul unor ritualuri caracterizate de o violență fundamentală. Violență împotriva vieții sau a morții? Mut Sunt pe cale să devin mut. Nu mai izbutesc să rostesc nici un cuvânt de săptămâni întregi; nu mă mai deschid nici către Aia. Ascult glasul pescărușilor și pe cel al insectelor și simt cum o seninătate atotputernică pune stăpânire pe mine. Mă bucur de această plinătate a vieții. Ce-aș putea să cer în plus? Gimnastică Dacă nu mă mișc, trupul mi se degradează. Își pierde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
eram copil. Îmi place să observ diferitele forme pe care le iau excrementele: de om, de câine, de veveriță, de cal, de bou, de cerb, de rață, de oaie, de capră, de lup, de pisică, de găină, de urs, de pescăruș, de muscă, de greiere. Reușeam să le deosebesc și să le descriu perfect în funcție de mirosul lor. Simt și acum în nări aburii moleșiți ai baligii de cal și mirosul ascuțit al căcărezei de capră. Mi se părea că rândunicile, stând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vânătoarea de canguri 35. Tumultul vieții explodează În jur: plante, precum mazărea de deșert, de un roșu aprins, răsar pretutindeni. Apa reînvie algele și ouăle de crevete din stratul de nămol. Apar, În scurt timp și păsările: rațe, culici, cormorani, pescăruși, unele traversând chiar jumătate din continent. O colonie de pelicani preferă să cuibărească În cel mai fierbinte și uscat loc de pe continent. Ambii părinți clocesc timp de trei săptămâni cele două-trei ouă depuse. Puii sunt golași și urâți, dar rezistenți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a Marii Bariere, considerată cea mai mare și mai frumoasă din lume 41. În această adevărată „pădurea tropicală a oceanului”42, trăiesc pești, precum calcanul păun care Îngropat În nisip, Își schimbă culoarea pentru a se confunda cu mediul Înconjurător, pescărușii, rândunicile de mare, păsări fregată, gâște de mare, vulturul de mare. Vara, țestoasa vine pe uscat pentru a-și depune oule În nisip, după opt săptămâni ies puii și pornesc spre mare, vânați de păsări, crabi și șobolani. Echilibrul Marii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Australia se găsesc 700 de specii de păsări, dintre care 530 sunt considerate endemice, 70% sunt insectivore, iar nu vegetariene (mâncătoare de semințe) ca majoritatea celor din Europa. Păsări diferite, exotice Îți Încântă privirea: lebede negre, kookaburra (un fel de pescăruș ce scoate un râset maniac), papagali colorați și zgomotoși, kakadu, cocoșul de eucalipt, păsări emu, coțofene elegante, pasărea liră cu coada sa argintie (imită glasul animalelor și chiar ale oamenilor În timpul dansurilor exotice de Împerechere), vulturi, șoimi, corbi și cuci
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
000 de ani. Dintre numeroasele specii de păsări se rețin barza cu gât negru, penaj lucios În alb și negru verzui, trăiește În lagunele cu apă dulce, devenită simbolul nordului tropical, alături de kookaburra cu aripi albastre, una dintre speciile de pescăruși de aici; dintre reptile, șopârla șopârla gulerată, fioroasă la Înfățișare, dar inofensivă, crocodilul de apă sărată cu o lungime de cinci-șase metri, foarte agresiv, vânat excesiv pentru pielea lui, dar și crocodilul de apă dulce mai mic, până la doi metri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dus la decimarea băștinașilor. În 1904, cei câțiva membri ai tribului Butchulla rămași În viață au fost transportați pe continent 371. Păduri, tufărișuri, 40 de lacuri cu apă cristalină precum Wabby, dune Împădurite, animale: cai sălbătăciți, lilieci, vulturi de mare, pescăruși, pelicani, papagali etc. Mase mari de nisip sunt purtate de vânt, sufocând pe alocuri copacii, florile și tufărișurile, se adaugă și unele reziduuri lăsate de turiști, spre indignarea ecologiștilor. Revenind În aceeași zi la Maryborough, și reluăm ruta până la Brisbane
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]