2,018 matches
-
colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, având numărul de inventar 75045. De formă dreptunghiulară (proporția 2:3), acesta este alcătuit din trei fâșii tricolore din mătase, cu dispunere orizontală (roșul în partea de sus). În centrul steagului se află pictate acvila valahă la dextra, cruciată și purtând însemnele puterii domnești, și bourul moldovean la senestra, purtând o stea cu șase raze între coarne. Cele două simboluri sunt flancate de șase drapele tricolore înclinate, dispuse trei la dreapta și trei la stânga
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de pe fâșia albastră este astăzi ilizibilă, însă era diferită de cea a drapelului princiar din 1862. Un alt drapel domnesc, oarecum diferit față de modelele din epocă, este un tricolor din mătase cu fâșiile dispuse vertical și albastrul lângă hampă, având pictată în mijloc o coroană princiară. Acest drapel era arborat la castelul de la Ruginoasa ori de câte ori domnitorul era prezent acolo. Steagul se regăsește azi la Muzeul de Istorie din Suceava, din cadrul Muzeului Bucovinei. Convenția de la Paris prevedea la articolul 45 că „oștirile
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de lauri, iar hampa drapelului se termina cu acvila de metal purtând deviza „Onóre și Patria” precum și numărul și numele unității. Drapelele cavaleriei aveau pânza de dimensiuni mai reduse (45 cm), iar elementele decorative erau brodate cu fir, și nu pictate. Toate aceste însemne au fost împărțite unităților la 14 octombrie 1874, pe câmpul de la Băneasa. "Drapelele confecționate între 1877 și 1882" Diferă cu puțin față de cele precedente. Doar 10 unități create după 1874 au primit acest model, la cartierul general
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu ișlic, la alte ocazii solemne. În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este așezată pe o pernă sau masă în apropierea imaginii domnești. Alte semne ale puterii
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
medievale. În încăperea mormintelor se află mormintele ctitorilor: marele logofăt Toader Bubuiog și soția sa, Anastasia. Cele două morminte se află în nișe boltite amplasate în pereții sudic și respectiv nordic ai încăperii. Pe pereții de deasupra nișelor se află pictați cei doi soți (separat și nu împreună) îngenuncheați în fața Mântuitorului Iisus Hristos și a Maicii Domnului. Mormântul marelui logofăt Toader Bubuiog se află într-o nișă boltită săpată în peretele sudic. Pe mormântul său se află o piatră de marmură
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
mai mult cu cât el domnea peste deșerturi, în timp ce fratele său domina pământurile fertile de la Nil. De aceea el pune la cale un plan pentru a se răzbuna. Seth pune să se construiască un minunat cufăr de lemn parfumat, încrustat, pictat și înfrumusețat. În timpul unui banchet la care se adunaseră toți zeii, Seth arată cufărul și anunță că îl va oferi celui care va atinge exact marginile cu capul și cu picioarele. Toți zeii acceptă să încerce. După unele surse, cufărul
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
două coloane. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, de către pictorul Ioan Matei. Ea are o deosebită valoare istorică și artistică. În tabloul votiv de pe peretele de sud al naosului sunt pictați noii ctitori: Vasile Lupu, Ștefăniță Lupu și Doamna Ecaterina, îmbrăcați în costumele de ceremonie. Domnitorul ține în mână un pergament și o biserică în miniatură, Ștefăniță are în mâna dreaptă o fâșie de pergament cu o inscripție în limba greacă
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
la est și alta pe zidul nordic. Pe altar este o turlă oarbă, pătrată, cu acoperișul piramidal și cu trei ferestre, la sud, est și nord. În dreapta altarului este o cameră pentru veșminte. Catapeteasma, din lemn de brad sculptat, este pictată. Naosul, spațios, are tavanul semicircular și este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două așezate pe zidul nordic. Toate ferestrele sunt din metal, duble, terminate în arc. Urmează să se adauge paraclisului și un pridvor închis
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
nord-est de biserică s-a construit corpul de chilii în formă cubică, din cărămidă, clădire parter și etaj. La etaj are cerdac susținut de stâlpi din lemn cu parapet, grilaj de scândură vopsit în culoarea maro. Clădirea adăpostește chiliile, trapeza pictată, bucătăria, stăreția. Este acoperită cu tablă zincată. În incintă s-a creat un frumos parc cu alei asfaltate. La 100 de metri nord-vest se află o altă construcție, din zid de cărămidă, lungă de 80 de metri, orientată de la sud
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
ce face legătură cu torsada, care înconjură pereții exteriori ai bisericii, dând unitate ansamblului. Peretele despărțitor între pronaos și naos are câte trei deschideri în arcadă acoperite cu un grilaj din fier forjat, alături de portalul ușii de trecere, profilat și pictat în culori specifice zonei. Se mai rețin ușile împărătești și jilțul arhieresc, candelabrul, icoanele de lemn și pictura murală, ce lasă să se întrevadă caracterul static al desfășurării epice într-o cromatică deschisă, specifică tuturor bisericilor de lemn maramureșene, în
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine ale unor biserici, iar Matei Basarab a hotărât că dacă va scăpa, va ctitori o mănăstire. Pentru a determina perioadele în care biserica a fost întemeiată, refăcută, pictată și mărită, a trebuit în primul rând să ne fie dată pictura, recurgându-se pentru aceasta la notele lui Alexandru Odobescu și Grigore Tocilescu. Aceștia au vizitat, respectiv, în 1868 și 1887, mănăstirea Arnota și au transcris inscripțiile marginale ale
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
care vorbesc călătorii străini, a fost la început o ctitorie a Craioveștilor, căci la Sadova machetă bisericii este susținută de Matei Basarab și Elina Doamnă împreună cu Barbu Craiovescu și soția sa Negoslava. Amintim descrierea făcută de Gr. Tocilescu unui tablou, pictat probabil în secolul XIX-lea, pe care îl văzuse la Mănăstirea Bistrița și care reprezenta plecarea lui Barbu Craiovescu pentru a se călugări. În acel tablou se vedea Mănăstirea Bistrița, mai sus Arnota și mai jos Păpusa, care, după tradiție
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
monumentului respectiv. Acest înteles era evident atunci când ctitorii erau reprezentați și îngropați în încăperea respectivă. Dar cu timpul s-au produs mutații cu privire la acest aranjament al compunerii programelor iconografice, în sensul câ ideea funerară nu era implicată numai in decorația pictată a unei încăperi în care se morminte, ci în tot ansamblul de pictură al bisericii, idee care revine ca un leit-motiv, chiar dacă mormintele se aflau — cu precădere în Țara Românească — în pronaos. O nouă interpretare Deisisului reprezentat în Tara Românească
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
formelor, sugerate ușor prin tonuri plate. Gesturile personajelor sunt timide, respectuoase, chiar cele ale potrivnicilor lui Hristos. Trăsăturile figurilor sunt indicate cu o finețe de miniatura, in tonuri de ocru palid. Pupilele ochilor au transparența chihlimbarului. Înclinația hieratică a episcopilor pictați în altar este înlocuită de o aplecare ușoară, de o ținută care, cu toată somptuozitatea veșmintelor episcopale, amintește mai degrabă de aceea a bătrânilor preoți de țară. Arhitecturile formând fundalurile scenelor sunt arhaice, cu turnuri, între care flutură draperii. Personajele
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
s-a dovedit un simplu fals. Cel de-al doilea eveniment a fost nefericită inspirație de a-i pune pe angajați să curețe picturile. (Această decizie a fost luată întrucât, predecesorul său, William Seguier pusese să fie dată peste pânză pictată o soluție transparență produsă din rășină și ulei. La început soluția nu numai că a protejat picturile dar a conferit pânzelor și reflexe aurite, dar Eastalke a observat că pânzele - odată cu poluarea metropolei - pierd don strălucire și devin pe zi
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
cerneluri, corectoare de cerneală, gume, ascuțitoare etc. - Indigouri, panglici pentru mașini de scris, tușiere, fluide corectoare etc. - Perforatoare, aparate de tăiat hârtie, foarfeci, cleiuri și adezivi de birou, capsatoare și capse, agrafe de birou, pioneze, etc. - Materiale de desenat și pictat, cum ar fi pânză, hârtie, carton, culori, creioane colorate, acuarele și pensule Inclusiv: Albume pentru copii, materiale didactice cum ar fi manuale, caiete, rigle de calcul, compasuri, echere, table de scris, cretă și penare Exclusiv: Albume de timbre (09.1
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
Încă din perioada Naqada I, egiptenii predinastici au importat obsidian din Etiopia , folosit pentru a modela lame și alte obiecte pentru cioplit. Cultura Naqada apare în jurul anului 4500 î.Hr. , constând în vase ceramice cu forme geometrice, umane și animale atât pictate cât și sculptate. Forma vaselor a devenit specializată în funcție de loc, precum moodelele de case dreptunghiulate (incluse în elementele funerale). Există dovezi că alchimiștii egipteni au descoperit mortarul în jurul aniilor 4000 î.Hr. prin una din cele mai vechi reacții chimice cunoscute
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
al Gesellschaft für Sport und Technik (o organizație de pregătire militară a tineretului est-german) și a aterizat pe aeroportul militar britanic Gatow. Acest avion, cu numărul de înmatriculare DDR-WOH, a fost demontat și returnat est-germanilor de autoritățile militare britanice având pictate pe fuselaj lozinci ironice precum "Wish you were here (Am fi dorit să fiți și voi aici)" și "Come back soon (Vino repede înapoi)". Avionul DDR-WOH, cu un alt număr de înregistrare, mai zboară și azi în Germania. Cea mai
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
purtând peste kimono un palton de lungimea trei-sferturi căptușit cu mătase pictată de mână. kimonourile căptușite sunt purtate în timpul anotimpurilor mai friguoase, iar cele necăptușite în timpul verii. Un kimono poate necesită de la doi la trei ani pentru a fi creat, pictat și brodat. Gheișele se încalță cu sandale cu talpă foarte înaltă, zori, când merg afară, și poartă doar tabi (șosete albe) înăuntru. Cand vremea este ploiasă gheișele se încalță cu niste saboți de lemn, numiți geta. Gheișele ucenice au niște
Gheișă () [Corola-website/Science/303153_a_304482]
-
Încă din perioada Naqada I, egiptenii predinastici au importat obsidian din Etiopia, folosit pentru a modela lame și alte obiecte pentru cioplit. Cultura Naqada apare în jurul anului 4500 î.Hr., constând în vase ceramice cu forme geometrice, umane și animale atat pictate cât și sculptate. Forma vaselor a devenit specializată în funcție de loc, precum modelele de case dreptunghiulare (incluse în elementele funerare). Există dovezi că alchimiștii egipteni au descoperit mortarul în jurul anilor 4000 î.Hr. prin una din cele mai vechi reacții chimice cunoscute
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
lumea de dincolo — spre împărăția lui Osiris, fie spre răsărit, spre lumea de aici unde răsare zeul-soare Ra. De-a lungul timpului s-au lucrat în Egiptul antic poate zeci de mii de statui de bronz, piatră, lemn, aur— întotdeauna pictate. Artistul egiptean acorda culorilor o semnificație anume, culorile fiind de fapt simboluri religioase. Roșul era o culoare negativă, aceasta fiind culoarea zeului SETH, zeul deșertului lipsit de viață și de acea zeul morții, al răului și totodată al dezordinii. Verdele
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
frecare interioare sub influența atracției variabile a lui Jupiter și a celorlalți sateliți galileeni - Europa, Ganymede și Callisto. Câțiva vulcani produc nori de sulfură și dioxid de sulf ce ating și 500 km înălțime. Suprafața lui Io este de asemenea pictată cu 100 de munți ce au fost ridicați de compresia puternică a scoarței silicate a satelitului. Unele vârfuri sunt mai înalte ca Muntele Everest. Spre deosebire de majoritatea sateliților ce sunt compuși din apă înghețată, Io este format din piatră silicată ce
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
spațiale și sobrietatea decorativă, caracteristici ce se regăsesc prezente în holul central și la nivelul etajului de referință din configurația clădirii, spre care se accede printr-o scară monumentala. Aici se afla "Sala festivă", impozantă prin volumetrie și prin decorurile pictate datorate lui Francisc Storno (1879), de inspirație renascentistă, și "Capela Palatului", unde se păstrează picturi semnate de plasticianul de origine bavareză, Johann Nepomouk Schöph. Acesta, pe tavanul capelei, reconstituie printr-un desen expresiv și un colorit bine temperat bolta cerească
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
fost din lemn pe locul cimitirului vechi, înlocuită de altă tot din lemn, construită pe sesia parohiala pe locul căreia în 1994 s-a ridicat o capelă. Între 1867 și 1870 s-a construit Biserică centrală din piatră, având iconostasul pictat de pictorul Bucovinei Epaminonda Bucevschi. Biserică a suferit mai multe renovări, iar între 1980 și 1984 a fost repictată. În 1991 în curtea bisericii s-a ridicat Monumentul Eroilor din Straja, iar în 1997 s-a modificat structura acoperișului dându
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
festivalul ECO-ETNO-FOLC-FILM. Tot aici se află Râpile de la Gorunești formate dintr-un pisc de nisip de 50m. De asemenea o altă atracție turistică ar putea fi vechea biserică Viorești din satul Gorunești pictată în frescă, pe zidurile căreia se află pictat potecașul de la Gorunești, acesta este reprezentat de un soldat călare din vremea lui Tudor Vladimirescu. Sediul acestor potecași era la biserică Viorești, ei având rolul de a parcurge zi de zi poteca dinspre sediul lor și magazia cu alimente de la
Comuna Slătioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302043_a_303372]