1,564 matches
-
Ponorului, Gaura Calului") și avene ("Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub Pietruța"). Aceste forme de relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase mezozoice în alternanță cu conglomerate și gresii, roci eruptive (ofiolite întâlnite în defileele "Răchitișului", "Pietroasei", "Hășdatelor", "Turenilor" și "Arieșului" - pe porțiunea cuprinsă între localitățile Buru și Moldovenești, Cluj) șisturi cristaline, argile și marne. Apele de suprafață ale sitului aparțin mai multor bazine hidrografice (ce-și au obârșiile în Munții Metaliferi, Munții Bihorului sau Munții Trascăului
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
aparțin mai multor bazine hidrografice (ce-și au obârșiile în Munții Metaliferi, Munții Bihorului sau Munții Trascăului); astfel: Bazinului hidrografic al râului Arieș (zona de îzvorâre munții Bihorului) cu afluenții: Hășdate, Poșaga, Ocoliș, Ocolișel, Borzești, Valea Iarăi, Valea Racilor, Vidolm, Pietroasa și râul Valea Morilor cu afluenții săi: "Valea Seacă", "Valea Poienii" și "Valea Ponorului"; Bazinul hidrografic al Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din Trascău) cu afluenți: râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
termofilă, fiind iubitor de căldură și de locuri uscate. Trăiește în stepă deschisă, în silvostepă, prin pădurile de stepă și de munte nu prea umbrite, la marginile pădurilor de stepă, în tufărișurile din apropierea drumurilor, în semideșert, în nisipurile și pantele pietroase și argiloase tari de munte acoperite cu vegetație (arbori și arbuști), în grohotișurile pietroase și printre stânci, pe pantele vâlcelelor și ravenelor, pe malurile râpelor, pe coastele abrupte de-a lungul malurilor râurilor, în trestiișuri uscate. În Caucazul de Nord
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
silvostepă, prin pădurile de stepă și de munte nu prea umbrite, la marginile pădurilor de stepă, în tufărișurile din apropierea drumurilor, în semideșert, în nisipurile și pantele pietroase și argiloase tari de munte acoperite cu vegetație (arbori și arbuști), în grohotișurile pietroase și printre stânci, pe pantele vâlcelelor și ravenelor, pe malurile râpelor, pe coastele abrupte de-a lungul malurilor râurilor, în trestiișuri uscate. În Caucazul de Nord pătrunde în regiunile de deșert cu barcane de nisip. În perioadele secetoase ale anului
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
în locuri uscate și călduroase. Preferă liziera pădurilor, preajma tufișurilor, pantele sau viroagele cu loess sau stâncăriile, unde există o vegetație arbustivă sau arborescentă. Ca adăposturi servesc galeriile rozătoarele (popândăilor și gerbililor), fisurile solului, golurile din grămezile de pietre, grohotișurile pietroase din vâlcelele de stepă, tufișurile, golurile de lângă rădăcini și scorburile joase. De obicei, acești șerpi sunt foarte fideli locurile lor de trai permanente și se întorc înapoi la ele, chiar dacă s-au îndepărtat pe o distanță considerabilă. În sudul Crimeei
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Valul lui Traian, Agigea, Tuzla), Buzău (Rezervația Naturală Vulcanii Noroioși Pâclele Mari). În Republica Moldova se întâlnește în regiunea cursului inferior al Nistrului și cel al Prutului, până la sectoarele Leova și Ștefan-Vodă. trăiește în regiunile de stepă și silvostepă, în semideșerturi pietroase și în pajiștile premontane și montane fiind găsit prin locuri pietroase și nisipoase acoperite cu plante, tufișuri, lunci, pe pante stâncoase acoperite cu arbuști, la marginea pădurii și în pădurile rare riverane și de stepă. În munți, este găsit la
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Mari). În Republica Moldova se întâlnește în regiunea cursului inferior al Nistrului și cel al Prutului, până la sectoarele Leova și Ștefan-Vodă. trăiește în regiunile de stepă și silvostepă, în semideșerturi pietroase și în pajiștile premontane și montane fiind găsit prin locuri pietroase și nisipoase acoperite cu plante, tufișuri, lunci, pe pante stâncoase acoperite cu arbuști, la marginea pădurii și în pădurile rare riverane și de stepă. În munți, este găsit la altitudini de până la 2500 m deasupra nivelului mării (în Caucaz). Este
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
coloritul verde este înlocuit adesea prin cafeniu-pământiu; capul cafeniu (uneori verzui) cu sau fără puncte negre; partea inferioară a corpului albă, cu reflexe roșietice. Șopârla de iarbă trăiește în vestul României pe terenuri înierbate nisipoase, pe dune și pe porțiuni pietroase. În Muntenia și Dobrogea, se întâlnește în special pe terenurile înierbate, la liziera pădurilor și în rariști, pe marginea culturilor și chiar în interiorul lor; mai rar în regiunile pietroase. Adesea țâșnește pe lângă picioarele călătorului care străbate coamele dealurilor îmbrăcate cu
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
vestul României pe terenuri înierbate nisipoase, pe dune și pe porțiuni pietroase. În Muntenia și Dobrogea, se întâlnește în special pe terenurile înierbate, la liziera pădurilor și în rariști, pe marginea culturilor și chiar în interiorul lor; mai rar în regiunile pietroase. Adesea țâșnește pe lângă picioarele călătorului care străbate coamele dealurilor îmbrăcate cu pelin și euforbii, ascunzându-se în găuri de greieri și în crăpături. Hibernează îngropată în pământ din octombrie sau chiar noiembrie până în aprilie. Este diurnă, indivizii fiind activi între
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
din interior. Stăpânirile nord-dunărene au fost protejate de Constantin printr-un val de pământ cu șanț, lung de circa 700 km, cunoscut sub numele de Brazda lui Novac de Nord, ce pornea de la Drobeta oprindu-se probabil la castrul de la Pietroasele (Buzău). Valul lui Constantin (Brazda lui Novac) Constantin, asemenea lui Dioclețian, s-a înconjurat cu un ceremonial de curte complicat. El și tot ceea ce era asociat cu el au devenit sacri. În prezența lui se cerea o tăcere plină de
Constantin cel Mare, împăratul care a recucerit Dacia. Aspecte inedite ale domniei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102271_a_103563]
-
facă nu facem ceva, nu se schimbă nimic. Știm cu ce ne luptăm. Clotilde Armând și Florin Grigorescu, la Buzău Sâmbătă, 3 septembrie sunteți așteptați la o întâlnire/conferință de presă susținută de liderii USR (Uniunea Salvați România) la Hotel Pietroasa. Vor fi prezenți Clotilde Armând, vicepreședinte USR, Florin Grigorescu, responsabil extindere USR pentru zona Sud-Est. Vor fi prezenți și câțiva simpatizanți USR care au participat deja la o primă întâlnire în vederea constituirii unei filiale locale. Evenimentul este organizat și că
Clotilde Armand, provocare uriașă la Buzău. "Știm cu ce ne luptăm" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102841_a_104133]
-
unități bibliografice, scrise în 30 de limbi și dialecte, 1.650 de manuscrise medievale occidentale, unele din secolul al IX-lea, 609 — circa 70% din incunabulele existente în România. "'Codex Aureus', cu siguranță cel mai celebru exponat, este alături de 'Tezaurul Pietroasele' unul dintre cele mai scumpe valori pe care le deține România", a arătat Radu F. Alexandrescu. Acesta a precizat că toate bunurile și colecțiile pe care le deține Biblioteca Batthyaneum sunt proprietate publică a statului și intră sub incidența Legii
PNL cere demisia unui ministru tehnocrat. Motivul: un demers la Vatican by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103112_a_104404]
-
unități bibliografice, scrise în 30 de limbi și dialecte, 1.650 de manuscrise medievale occidentale, unele din secolul al IX-lea, 609 - circa 70% din incunabulele existente în România. ''Codex Aureus', cu siguranță cel mai celebru exponat, este alături de 'Tezaurul Pietroasele' unul dintre cele mai scumpe valori pe care le deține România', a arătat Radu F. Alexandrescu. Acesta a precizat că toate bunurile și colecțiile pe care le deține Biblioteca Batthyaneum sunt proprietate publică a statului și intră sub incidența Legii
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, scandal internațional. Vrea să dea Vaticanului ”Codex Aureus”, cu valoare similară Tezaurului de la Pietroasele () [Corola-website/Journalistic/103111_a_104403]
-
existența ei, cu atât mai puțin să accepte returnarea. Paradoxal, Tratatul româno-rus din anul 2003 nici măcar nu menționează existența vreunui tezaur românesc în Rusia, deși în timp țării noastre i-au fost returnate unele valori în 1935, 1956 (Tezaurul de la Pietroasa, printre altele) și în 2008 (12 monede din aur). Per ansamblu, în condițiile în care partea rusă consideră încheiată această dispută odată cu „tranșa” din 1956, șansele comisiilor și negocierilor pentru returnarea acestui tezaur de către o țară care nici nu recunoaște
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]