1,686 matches
-
Hristos, la Sfântul Duh și la Simbolul de credință. Din îndemnul călduros pe care Niceta îl făcea credincioșilor săi de a păstra neschimbată credința în Sfânta Treime, reiese importanța pe care marele ierarh o acorda dogmei trinitare, făcând din ea pivotul întregii sale teologii: „Această credință în Treime, fraților, întăriți-o în inimile voastre, crezând într-un Dumnezeu, Tatăl Atotputernic și în Fiul Lui, Iisus Hristos, Domnul nostru, și în Sfântul Duh... Căci această regulă de credință a fost primită de către
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
d. Hr. prin dimensiunea ecumenică (universală) a operei lăsate. Bogatul conținut de idei, probleme, sugestii și frământări fac lucrările sale actuale și pertinente. Ele au o valoare spirituală universală deosebită pentru viața monahală, în special, și pentru teologie, în general. Pivotul operei sale teologice îl constituie următoarele trei lucrări: I. De institutis coenobiorum et de octo principalium vitiorum remedius (Despre așezămintele mănăstirești de obștechinoviale - și despre remediile contra celor opt păcate capitale), în 12 cărți (primele patru sunt regulile monahale propriuzise
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a "desăvârșirii construcției socialismului", Apostol argumenta că "una din sarcinile de bază, de care depinde dezvoltarea neîntreruptă a întregii economii și creșterea permanentă a bunăstării poporului, este continuarea în ritm susținut a industrializării țării, acordându-se prioritate industriei grele, cu pivotul ei industria constructoare de mașini" (Apostol în Probleme...: 1962, 43 subl. în orig.). Concomitent cu "industrializarea socialistă", Moscova critica și proiectul canalului Dunăre-Marea Neagră, sistat în scurt timp ca urmare a acestor sesizări. Sovromurile (societăți economice cu capital mixt, sovietic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la reinstaurarea unui climat geopolitic tensionat între Washington și Moscova, nu a avut nici un efect major asupra Lumii a Treia sau a Europei de Est, în afară de potențarea diferendelor deja existente și, în plus, a pierdut, utilizând terminologia aceluiași Brzezinski, un "pivot geopolitic" (2000) important în Orientul Mijlociu: Iranul, care s-a transformat dintr-un regim proamerican într-o teocrație antioccidentală ce creează și astăzi tensiuni majore în regiune. Revenind la momentul Helsinki 1975, se poate afirma că RSR și-a făcut simțită
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler. Cuple de remorcare Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: - uzura maximă permisă a pivotului de cuplare trebuie să fie astfel: Tipodimensiuni D(nominal) 1 = 40 mm 2 = 50 mm 3 = 57,5 mm D(min) datorat uzurii: 1 = 36,5 mm 2 = 46 mm 3 = 55 mm Metoda de verificare: utilizându-se un calibru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
D(nominal) 1 = 40 mm 2 = 50 mm 3 = 57,5 mm D(min) datorat uzurii: 1 = 36,5 mm 2 = 46 mm 3 = 55 mm Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu șublerul: - jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depășească 5 mm: Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șublerul. - deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depășească 2 mm: Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
55 mm Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu șublerul: - jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depășească 5 mm: Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șublerul. - deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depășească 2 mm: Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau șubler. Fixarea dispozitivului de cuplare - nu sunt admise jocuri axiale ale dispozitivului de cuplare; - jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
ale dispozitivului de cuplare; - jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie de 2 mm; Se încearcă mișcarea cuplei de remorcare în sus și în jos conform figurii: Dispozitive de cuplare pentru autotractoare Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2 mm. Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, șubler sau alt dispozitiv de măsurare. Abaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cuplare în partea centrală a sa trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
CV| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Fără cușcă |UC| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Fără obiect (nedisponibil) |NA| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Fascicol |TS| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Fiola neprotejată |AM| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Fiola protejată |AP| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Flacon |FL| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Foaie de placaj |ȚI| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Folie |ST| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Folie calandrata |SB| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Folie de împachetat |FP| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Folie învelita în plastic |SP| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Folie-paleta |SL| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Fus (ax, pivot) |SD| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Găleată |PL| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Gaz lichefiat în vrac (la temperatura și presiune anormale) |VQ| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Gaz vrac (la 1031 mbari și 15░C) |VG| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Geamantan din nuiele |HR| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Generator aerosoli |DN| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Grinda subțire |GI| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Grinzi subțiri în baloți, mănunchi, legături |GZ| +---------------------------------------------------------------------------+--+ |Hârdău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
-se pe canal sau pe �� elevator ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VI. DIRECȚIA ȘI PUNTEA FAȚĂ-SPATE ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Stare, fixare: Cu autovehi- Fixare Deformări - volan, coloana culul pe defectuoasă. Burduf protecție lipsa de direcție canal se Fisuri și sau deteriorat - leviere, bare și oscilează deformări grave. pivoturi volanul în Lipsa sigu- - punte plan perpen- ranțelor - mecanism de dicular pe direcție coloana de direcție și se exercita o forță în sus și în jos. Se rotește vola- nul alternativ stânga-dreapta Control vizual 15. Jocuri: Cu autovehi- Uzura anormală - volan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157682_a_159011]
-
forță în sus și în jos. Se rotește vola- nul alternativ stânga-dreapta Control vizual 15. Jocuri: Cu autovehi- Uzura anormală - volan, coloana culul pe a legăturii de direcție canal se flexibile - articulații rotește (cuplajului). - leviere, bare volanul Joc anormal și pivoturi alternativ - rulmenți butuc stânga-dreapta. - mecanism de Se exercita direcție o forță alternativa în sus și în jos asupra roții și, de asemenea, o forță alterna- tiva stânga-dreapta, roata fiind suspen- data pe cric sau pe elevator sau similar pe platforme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157682_a_159011]
-
oscilante cric sau pe gripat elevator ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VI. DIRECȚIA ȘI PUNTEA FAȚĂ-SPATE ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Stare, fixare: Cu autovehi- Fixare Deformări - volan, coloana culul pe defectuoasă. Burduf protecție lipsa de direcție canal se Fisuri și sau deteriorat - leviere, bare și oscilează deformări grave. pivoturi volanul în Lipsa sigu- - punte plan perpen- ranțelor - mecanism de dicular pe direcție coloana de direcție și se exercita o forță în sus și în jos. Se rotește vola- nul alternativ stânga-dreapta Control vizual 16. Jocuri: Cu autovehi- Uzura anormală - volan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157682_a_159011]
-
forță în sus și în jos. Se rotește vola- nul alternativ stânga-dreapta Control vizual 16. Jocuri: Cu autovehi- Uzura anormală - volan, coloana culul pe a legăturii de direcție canal se flexibile - articulații rotește (cuplajului). - leviere, bare volanul Joc anormal și pivoturi alternativ - rulmenți butuc stânga-dreapta. - mecanism de Se exercită direcție o forță alternativă în sus și în jos asupra roții și, de asemenea, o forță alterna- tiva stânga-dreapta, roata fiind suspen- data pe cric sau pe elevator ori, similar, pe platforme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157682_a_159011]
-
Ca speculum mundi pentru medievalitatea românească, textul, imaginea, obiectul cultural și proiecția organizării lumii reflectă temele proeminente ale imaginarului colectiv. Conținutul lor − teme, motive, structurile simbolice, de la bestiarele animaliere la traseele și la ritualurile puterii - se constituie în relație cu pivotul central al imaginarului: imaginea identitară. Precum memoria colectivă care îl susține și pe care o "sedimentează", precum discursul despre sine și despre alteritate, pe care îl generează și care, odată încărcat cu date noi, se întoarce spre el pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
precum un teritoriu, de granița dintre cele trei zone care îl compun (laic, divin, demonic). Fiecăreia îi corespunde un tip de cultură - laică sau religioasă (canonică, gnostică, eretică) -, precum și anumite manifestări specifice, pe care le putem pune în relație cu pivotul central, puterea. Intervine decisiv în organizarea lumii medievale, respectiv în imaginarul colectiv, discursul religios, concentrat asupra exemplarității și asupra restricțiilor vieții creștine − ele se regăsesc inclusiv în textele de lege (spre exemplu, pravilele medievale românești). O lume supusă canonului, doliului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
soluții eficiente în momente de criză). Practic, una din modalitățile de persuadare eficientă a comunităților românești a fost constituită de mitul conducătorului, cu multiplele sale ipostaze istorice și spirituale. Imaginea monarhului absolut este, precum în imaginarul de sorginte bizantină, un pivot al mentalităților locale, fiind reprezentată mai ales în cultura populară, dar și în diferite tipuri de scrieri culte. Medievalitatea rămâne prinsă, privită a posteriori, în jocul antitezelor și al paradoxurilor (așa cum am discutat anterior), indiferent de punctul de vedere din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Economia de piață a devenit o forță atât de universală În viața modernă Încât am ajuns să o considerăm aproape ca pe o forță a naturii. Ca sa fim cinstiți, noi, americanii, am fi complet pierduți dacă piața nu ar fi pivotul existenței noastre. Uităm că economia de piață este o instituție relativ recentă În istoria umană. În timp ce piețele datează din Antichitate, ele erau Întotdeuna o parte relativ minoră a vieții sociale. Majoritatea activității economice era În mod tradițional bazată pe gospodărie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sintactice intrapropoziționale............................................................................... 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi.......................................................................................... 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
influențează încadrarea tipologică a unei limbi.......................................................................................... 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate).............................. 31 4.1. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate).............................. 31 4.1. Alte definiții ale ergativității................................................................. 31 4.1.1. Ergativitatea ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?.. ........................ 79 4.1.1. În căutarea unei definiții universale a subiectului....................... 79 4.1.2. Nu toate limbile au subiect.......................................................... 81 4.2. Subiect vs pivot, agent, topic................................................................. 82 4.3. Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantică și marcarea gramaticală. Limbile de tip (a) funcționează conform principiului valențelor și al operațiilor sintactice (pasivizare, antipasivizare, încorporarea nominalelor). Reducerea valențelor și alte operații sintactice sunt determinate de doi factori: utilizarea neprototipică a unui verb și necesitatea creării unui pivot sintactic (vezi infra, 3.2.) pentru operațiile de coordonare și de subordonare. Alături de limbi precum ciukotă, mam, engleză etc., româna se înscrie în tipul (a). În limbile de tip (b), verbul se comportă diferit de la o apariție la alta, marcarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
35; * semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată 36. 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională) Reluând definiția ergativității, o limbă are sintaxă de tip ergativ dacă acelorași reguli sintactice li se supun S și O (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și A. O limbă are sintaxă de tip acuzativ dacă acelorași reguli de coordonare și de subordonare se supun S și A (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și O (Dixon 1994: 11). Pivotul sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
li se supun S și O (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și A. O limbă are sintaxă de tip acuzativ dacă acelorași reguli de coordonare și de subordonare se supun S și A (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și O (Dixon 1994: 11). Pivotul sintactic este definit de Dixon (1994: 11) în raport cu subiectul: termenul subiect, reprezentat de mulțimea {S, A} privește relațiile semantice, de adâncime, în timp ce pivotul are anumite proprietăți de coreferențialitate și de omisibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca pivoți sintactici), dar nu și A. O limbă are sintaxă de tip acuzativ dacă acelorași reguli de coordonare și de subordonare se supun S și A (care pot funcționa ca pivoți sintactici), dar nu și O (Dixon 1994: 11). Pivotul sintactic este definit de Dixon (1994: 11) în raport cu subiectul: termenul subiect, reprezentat de mulțimea {S, A} privește relațiile semantice, de adâncime, în timp ce pivotul are anumite proprietăți de coreferențialitate și de omisibilitate, manifestate în relațiile sintactice de la nivelul frazei, cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]