1,715 matches
-
institutele de învățământ și cercetare. Părăsirea metodelor empirice de vinificație și înlocuirea lor cu o tehnologie științifică au determinat un salt evident în calitate și au făcut să crească prestigiul vinurilor românești pe arena vinicolă mondială. Moldovenii se mândresc cu podgorii vestite de sute de ani. Una dintre acestea se află la Iași, la Bucium; se întinde pe 1000 de hectare și este menționată încă din anul 1469 pe timpul lui Ștefan cel Mare. Din viile Socolei, foste proprietăți ale prințului Mihail
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Regina Ana; de George Emil Palade și Michel Feuillat, președintele Secției de Oenologie a Oficiului Internațional al Vinurilor, care a asemănat vinul de Bucium cu cel de Burgundia. Iată cum caracterizează oenologul Viorel Rolea fiecare soi de vin produs în podgoriile Buciumului. Alligote un vin franțuzesc care și-a găsit a doua casă în viile românești. Riesling Italian originar din Italia, după cum spune și numele, deține o pondere mai mică în Viile Buciumului, dar se impune printr-o calitate deosebită. Fetească
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
fie reînnoite preiodic (la cca. 10 zile). 4 4. MATERIAL ȘI METODĂ 4.1. MATERIAL Vinul, ca produs al fermentației alcoolice a mustului, manifestă în compoziția sa fizico chimică și în caracteristicile organoleptice, pe lângă influența solului, a condițiilor pedoclimatice ale podgoriei, a tehnologiei de vinificație și influența caracteristicilor morfo fiziologice și oenologice ale levurilor. Din acest motiv, trebuie creat un stoc de sușe levuriene specifice, identificate din punct de vedere taxonomic. În acest context pe un număr de cinci sușe selectate
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
în Smărăndița. În O zi solemnă, în schimb, printr-un neașteptat dar categoric "etc." este "sucit gâtul" unei ample descrieri a cadrului natural, într-un stil ce pastișează o manieră detestabilă de a scrie: Mizilul!... Așezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe o grădină se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și de luminată: la miazănoapte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
urbe o grădină se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Alături
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
familii de podgoreni din ducatul Nassau. Cele mai importante zone viticole rămân: zona Hunter din New South Wales (160 km), specializată În producerea vinului roșu (peste 60 de fabrici de vin) și zona Barossa din South Australia (64 km, 40 podgorii)78. În Australia de Sud cultura viței de vie a 77 Ibidem, p. 154. 78 Multe dintre fabricile de vin din Valea Barossa nu au numai produse excelente, ci și terenuri și clădiri magnifice, păduri de palmieri, parapeții castelului Yaldara
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
porumbul să fie cultivate pe terenurile aceleiași ferme pentru boabe, furaj verde și fân pentru vite. luna mai se organizează Barossa Valley Balloon Regata - imagini superbe din văzduh, realizate din baloane colorate În zori și În amurg. Vinurile provenite din podgoriile lui R. Schomburgk și J.E. Seppelt se bucură de o binemeritată faimă. Barossa găzduiește un festival de muzică În fiecare an, În octombrie, recitaluri de muzică clasică au loc În bisericele luterane. În anii impari, la Început de aprilie, are
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
am terminat de ronțăit ciocolata și de savurat parfumatele banane, că ni se oferă prilejul unui nou popas, de astă dată, la o vinărie, unde ne așezăm comod la mese de lemn și degustăm, rând pe rând, rafinate vinuri de podgorii locale. Plantațiile de vie sunt puse pe spaliere atent aliniate, prima Încercare de aclimatizare a viței de vie datând din primele decenii ale secolului al XIX-lea, odată cu sosirea coloniștilor. 318 Reluăm călătoria, mașina demarând În mare viteză, pentru a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
turistice defavorizate, precum și creșterea importanței zonei Dunării pe tot parcursul ca zonă de interes turistic. Programul „România - Țara Vinurilor” Se are în vedere valorificarea potențialului important vini-viticol recunoscut al României prin organizarea de vizite pentru turiști, în special străini, la podgoriile care îndeplinesc condițiile necesare. Ministerul Turismului va realiza acțiuni speciale de promovare a programului cu prilejul participării la târguri și expoziții internaționale, și va edita tipărituri și alte materiale de informare. Efecte. Introducerea în circuitul turistic a noi zone și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței și ale Spaniei. Prima noastră podgorie a luat ființă la Massalia (astăzi Marsilia), adusă de către fondatorii foceeni cu aproape șase sute de ani înaintea erei creștine. Însă vița de vie a cunoscut o extindere sistematică de-a lungul Galiei de-abia odată cu sosirea romanilor. Aceasta s-a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
comun este viticultura. În acest sens, Mediterana trebuie privită ca marea fondatoare a civilizației vinului. Toate țările riverane la Marea Mediterană orientală au cunoscut viticultura. Tăblițele sumeriene, basoreliefurile babiloniene și asiriene sau picturile funerare egiptene descriu cu precizie organizarea muncii în podgorii, culesul, presarea, depozitarea, consumarea, comercializarea, rolul vinului în viața privată (cel puțin în cea a clasei conducătoare) ca și în cea publică, în cultul și în cultura acestor popoare mediteraneene. Singura excepție în privința reprezentării artistice o reprezintă religia ebraică (cele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu Dionisos, iar în cele din urmă va prelua trăsăturile lui Bchus. În paralel cu mitologia egipteană, civilizația faraonilor ne-a lăsat moștenire mărturia cea mai minuțioasă asupra vieții culturale și sociale a viței de vie și a vinului. Marile podgorii din delta Nilului sau din oaze, precum cea de la El-Fayum, erau renumite. Cu toate acestea, vinul era rezervat nobililor, pe când berea era băutura comună. În mormintele Egiptului faraonic, construite de-a lungul a treizeci de dinastii pe parcursul "unei perioade la fel de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
61%) față de strugurii destinați producției de vin. Aceste procentaje trebuie totuși nuanțate, deoarece, în practică (așa cum este cazul Rusiei sau al Albaniei), se pot vinifica struguri de masă și se pot consuma struguri destinați a priori producției de vin. Destinația podgoriilor mediteraneene (vinuri sau struguri de consum) diferă de la o zonă la alta a Mediteranei, evoluția sa datorându-se obiceiurilor și practicilor religioase din fiecare țară. Reluând pe scurt delimitările pe care le-au operat geografii, vom distinge cinci mari regiuni
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
delimitările pe care le-au operat geografii, vom distinge cinci mari regiuni mediteraneene cu destinație vitivinicolă care cuprind viile mediteraneene din Europa, din zona Mării Adriatice și a Mării Egee, a Mării Negre, a Asiei occidentale și a Africii de Nord. 1. Podgoriile mediteraneene ale Europei (Spania, Franța și Italia) cuprind în cea mai mare parte struguri destinați producției de vin. Producția anuală a acestor trei țări europene este de circa 165 milioane de hectolitri de vin (166,4 milioane hl pe an
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
aparte în materie de vinuri cu denumire de origine viticolă, precum Gironde, Burgundia, valea Loarei, Champagne..., fără să uităm de Charentes, unde vinurile sunt folosite ca bază pentru coniac. Italia, a doua țară la nivel mondial în privința suprafeței ocupate de podgorii (după Spania), posedă o suprafață plantată cu viță de vie de 956 000 ha și o producție de 59,3 milioane hl (un sfert din producția mondială și primul exportator în ceea ce privește volumul: 16,6 milioane de hl), cu un consum
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în Europa). Italia este singura țară din lume unde vinul este produs pe întreaga suprafață a teritoriului (există aproape 2000 de tipuri de vin), cu costuri de producție în general scăzute. Patru regiuni, Sicilia, Puglia, Veneția și Emilia-Romagna (aproape 50% podgorii, 10% din suprafața agricolă), produc doar ele în jur de 40-45 milioane hl (împreună cu Latium, 64% din producția italiană), ceea ce înseamnă 15% din totalul mondial, în timp ce alte trei regiuni viticole, Piemontul, Toscana și Latium, furnizează împreună vreo 15 milioane hl
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
milioane hl (împreună cu Latium, 64% din producția italiană), ceea ce înseamnă 15% din totalul mondial, în timp ce alte trei regiuni viticole, Piemontul, Toscana și Latium, furnizează împreună vreo 15 milioane hl de vin de calitate. Touși, pe lângă aceste vaste regiuni cultivate cu podgorii, există de asemenea zone care se pretează în mod tipic unei viticulturi calificate drept "eroice": Valle d'Aosta, Valtellina, Trentino-Tirolul de Sud, "Cinqueterre". Proporția de vinuri de tipul DOC (denominazione di origine controllata) variază, în cadrul totalului producției italiene, între 10
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
indicație geografică italiană (vino da tavola con indicazione geographica) și franceză (vinurile de țară, în număr de 140, sunt prezente sub denumire departamentală, regională sau zonală). Italia și Franța furnizează 70% din totalul volumului produs în Comunitatea Europeană 60. 2. Podgoriile mediteraneene din zona Mării Adriatice și a Mării Egee. Această zonă viticolă se caracterizează printr-un procentaj mai important al suprafeței și al producției de struguri de masă și de stafide (excepție făcând Slovenia, unde teritoriul cultivat cu struguri destinați producției
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
struguri devin Fosta Iugoslavie (+ regiuni autonome 82,2 76,8 Albania 29 25 Grecia 57,6 43,2 Albania are o suprafață cultivată cu viță de vie de 5 000 ha și o producție de 96 000 hl de vin. Podgoriile albaneze numără multe vii tinere. Grecia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 137 000 ha și o producție de 3 milioane hl (leagănul viticulturii europene nu se clasează decât pe locul al șaselea în rândul țărilor producătoare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Europene și nu exportă decât 10% din producția proprie), cu un consum intern de 3,1 milioane de hl (populația totală numărând cam 10 milioane de locuitori), asta însemnând 30,30 l de vin pe cap de locuitor pe an. Podgoriile grecești sunt repartizate pe întreg teritoriul, dar prezintă o densitate mai mare în Peloponez (65 000 ha, mai bine de un sfert din producția națională) și insula Creta unde ocupă 12% din suprafața agricolă). În Grecia, vița de vie constituie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de locuitori), ceea ce indică un consum de 21,9 l de persoană pe an. Viticultura nu ocupă decât 8% din suprafața cultivată a țării, în schimb este răspândită pe întreg teritoriul României: în Subcarpați, în câmpii și în podișul Dobrogei. Podgoriile sunt cultivate cu soiuri indigene și franceze, dintre care amintim cabernet-sauvignon, chardonnay, merlot, riesling și tipurile de pinot. Cele mai bune vinuri sunt cele produse în Transilvania. Republica Moldova are o suprafață cultivată cu vie de 186 000 ha, o producție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și tipurile de pinot. Cele mai bune vinuri sunt cele produse în Transilvania. Republica Moldova are o suprafață cultivată cu vie de 186 000 ha, o producție de 3,4 milioane de hl și un consum intern de 450 000 hl. Podgoriile imense și cantitatea enormă de vin pe care o produc silesc această țară mică să caute mereu noi debușeuri spre vest. Rusia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 103 000 ha (în constant regres după destrămarea Uniunii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
800 000 hl și un consum intern de 1,1 milioane de hl. Fără îndoială, unul din locurile de origine ale viței de vie (împreună cu Armenia), Georgia este cu siguranță țara cea mai "mediteraneană" dintre țările viticole ale Mării Negre. 4. Podgoriile mediteraneene din Asia. Cu excepția a două țări (Cipru și Israel), aceste regiuni mediteraneene se caracterizează printr-o predominanță a viilor care produc struguri de masă. Acestea cuprind podgoriile Orientului Apropiat și pe cele din sudul Mediteranei. Ciprul are o suprafață
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu siguranță țara cea mai "mediteraneană" dintre țările viticole ale Mării Negre. 4. Podgoriile mediteraneene din Asia. Cu excepția a două țări (Cipru și Israel), aceste regiuni mediteraneene se caracterizează printr-o predominanță a viilor care produc struguri de masă. Acestea cuprind podgoriile Orientului Apropiat și pe cele din sudul Mediteranei. Ciprul are o suprafață de 200 000 ha plantată cu viță, o producție de 485 000 hl și un consum intern de 81 000 hl (populația numărând în jur de 700 000
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de locuitori), deci sunt consumați anual 3,2 l de vin (potrivit datelor din 1992) pe cap de locuitor. Libanul are o suprafață cultivată cu viță de vie de 30 000 de ha și o producție de 185 000 hl. Podgoriile sunt aproape exclusiv orientate spre producția de struguri de masă (35 000 chintale). Siria are o suprafață cultivată cu vie de 67 000 ha și o producție de 5 000 l. Această țară produce aproape exclusiv struguri de masă (1
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]