2,904 matches
-
partea sudvestică a Câmpiei Moldovei, dezvoltată pe un substrat geologic argilos și marnos, pe care sa format un relief cu aspect vălurit, cu interfluvii colinare și deluroase, sub formă de platouri joase și mai largi; a doua unitate este de podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău în partea vestică. Această diferențiere este pusă în evidență de valorile altitudinale, structura petrografică, relief, hidrografie
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
1998), Dinu (1999), Constantin (1999), Grecu, Comănescu (1997, 1998), Cioacă et al., (1993), Brânduș, Grozavu (2001), Urdea (2000), Voiculescu (2002), Armaș (2003), Sorocovschi (2002, 2003), Grecu (2004) etc. Hărțile de risc întocmite au vizat aproape numai zone de deal și podiș, cu un potențial agricol și un habitat mare (Subcarpații Buzăului, Podișul Transilvaniei, Podișul și Subcarpații Getici, Podișul Moldovei), precum și unele unități montane. Grecu (2004) crede că , datorită complexității fenomenelor pe care le sprijină în elaborare și pe care le redă
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
al., (1993), Brânduș, Grozavu (2001), Urdea (2000), Voiculescu (2002), Armaș (2003), Sorocovschi (2002, 2003), Grecu (2004) etc. Hărțile de risc întocmite au vizat aproape numai zone de deal și podiș, cu un potențial agricol și un habitat mare (Subcarpații Buzăului, Podișul Transilvaniei, Podișul și Subcarpații Getici, Podișul Moldovei), precum și unele unități montane. Grecu (2004) crede că , datorită complexității fenomenelor pe care le sprijină în elaborare și pe care le redă prin intensitate, harta expunerii la risc geomorfologic este una dintre cele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Brânduș, Grozavu (2001), Urdea (2000), Voiculescu (2002), Armaș (2003), Sorocovschi (2002, 2003), Grecu (2004) etc. Hărțile de risc întocmite au vizat aproape numai zone de deal și podiș, cu un potențial agricol și un habitat mare (Subcarpații Buzăului, Podișul Transilvaniei, Podișul și Subcarpații Getici, Podișul Moldovei), precum și unele unități montane. Grecu (2004) crede că , datorită complexității fenomenelor pe care le sprijină în elaborare și pe care le redă prin intensitate, harta expunerii la risc geomorfologic este una dintre cele mai pragmatice
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
2000), Voiculescu (2002), Armaș (2003), Sorocovschi (2002, 2003), Grecu (2004) etc. Hărțile de risc întocmite au vizat aproape numai zone de deal și podiș, cu un potențial agricol și un habitat mare (Subcarpații Buzăului, Podișul Transilvaniei, Podișul și Subcarpații Getici, Podișul Moldovei), precum și unele unități montane. Grecu (2004) crede că , datorită complexității fenomenelor pe care le sprijină în elaborare și pe care le redă prin intensitate, harta expunerii la risc geomorfologic este una dintre cele mai pragmatice hărți, dar și mai
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
poluante, utilizate în procesul de producție în perioada socialismului (Copșa Mică, Baia Mare); o regiuni intens afectate de procesele de degradare a terenurilor cauzate de relieful caracterizat prin pante accentuate, rețele hidrografice sau de masivele despăduriri din zonele montane și deluroase (Podișul Transilvaniei, Carpații Moldovei); o regiuni rurale foarte sărace, care au cunoscut o depopulare mai accentuată din cauza migrației către zonele urbane, au o infrastructură slab dezvoltată, înregistrează un nivel redus al veniturilor populației (Vaslui, Botoșani); o regiuni miniere, cu specific
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Cu alte cuvinte, O lume dispărută, cum ai spus tu. — Crater? m-am mirat eu? — Da. Craterul fusese rotund, cu pereții abrupți, dar se prăbușise cu zeci de mii de ani în urmă și din cauza mișcărilor tectonice, a căpătat forma podișului amintit. Pentru că n-au întâlnit nici un dușman natural, unicornii și-au continuat traiul în acest ținut. Platoul dispunea de izvoare naturale, pământul era roditor, deci condițiile de trai păreau ideale. În august 1936, profesorul Petrov a prezentat Academiei Sovietice concluziile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate, movilele seculare schimbate în moșinoaie, râurile întoarse din cursul lor, podișurile prefăcute în văgăuni și șesurile suite pe vârfurile dealurilor și ale munților; s-au văzut reclamații că moșia cutare împresura cu o bucată de loc pe moșia cutare și judecata a hotărât ca moșia întreagă să se dea celui care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
propriului suport teritorial precar. Teritoriul nu este, așadar, un element exterior, străin de ființa poporului care îl locuiește, decât pentru grupurile umane de curând poposite din alte ținuturi, cum au fost populațiile migratoare, care au străbătut spații întinse, venind din podișurile și câmpiile eurasiatice [...] Pentru un popor vechi, ancorat în aceleași locuri, cum este poporul român, teritoriul național constituie o parte integrantă a propriei sale existențe”. Ar fi prea mult și, în orice caz, o alăturare nefericită dacă am pune existențialismul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sud cu comună Ceplenița, iar la vest cu comună Șirețel. Comună Scobinți are în componență cinci sate ( Bădeni, Scobinți, Fetești, Zagavia, Sticlăria ) și două cătune( Rediu, Zvarici). Cadrul natural este foarte variat, comuna fiind situată în aria de contact a Podișului Sucevei(sectorul mai înalt, cunoscut sub denumirea de Masivul Dealul Mare Hîrlău) cu Câmpia Moldovei, între aceste unități aflânduse o zonă depresionara de contact(Hîrlău - Hodora), care se suprapune Văii Bahluiului, cu condiții și resurse naturale variate. Legătură cu municipiul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Scobinți are o suprafață de 7108 ha, iar populația, la recensământul din anul 2002, era de 7533 locuitori. RELIEFUL Comună Scobinți este așezată într-o regiune deluroasa, la limita dintre Câmpia Jijiei inferioare (partea estică) și partea de sud a Podișului Sucevei, subunitatea Dealu Mare - Hîrlău. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea dreaptă a Bahluiului (Dealul lui Vodă, Dealul Bisericii) apar sub forma unor măguri izolate, fără platouri interfliviale și alungite colinar, constituind niște martori de eroziune. Dealurile și colinele sculpturale
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limită continentală a rezervației este reprezentată de contactul Podișului Dobrogean cu zonele umede și palustre. 1.2. Teritoriul rezervației este delimitat în trei categorii de zone: zone cu regim de protecție integrală, zone tampon și zone economice. 1.3. Zonele cu regim de protecție integrală sunt protejate, în mod
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
de protecție integrală lacul Rotundu și are următoarea delimitare: - la nord, limită sudică a pădurii de pe malul drept al Dunării până la cherhana (girla nouă); - la est, girla nouă și limită de est a ghiolului Saun; - la sud și vest, contactul Podișului Dobrogean cu zona palustra Saun până la limita sudică a pădurii. 3.8. Insula Popina (260 ha) Protejează zona cu regim de protecție integrală cu același nume și cuprinde o bandă ce înconjoară insula spre lacul Razim, având o lățime de
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
malul lacului Razim; - la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Dolosman. 3.10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha) Protejează zonele cu regim de protecție integrală grindul Lupilor, Istria-Sinoie și grindul Chituc, având următoarea delimitare: - la nord, limită lacului Ceamurlia spre Podișul Dobrogean până la lacul Golovita, apoi o linie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor și apoi pe latura dinspre nord acestuia până la litoralul Mării negre; - la est, litoralul Mării Negre până la grindul Plantației (grindul Chituc); - la sud
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
granița de răsărit a României întregite, după primul război mondial. În satul natal, Sobari, am început din primii ani de viață să cunosc natura înconjurătoare, sub îndrumarea atentă a părinților. Parcă văd și astăzi, după opt decenii de viață, frumosul podiș basarabean cu versanți acoperiți de păduri, livezi și plantații viticole și străbătut, în zilele de vară, de cântecul păsărilor și al muncitorilor de pe ogoare. În vecinătatea casei părintești era o livadă unde păsările își făceau cuiburi și ne delectau cu
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
concentrat de mere de Cărei - suc concentrat de mere de Raureni - suc de mere Schamagochs de Ciumesti - băutură răcoritoare de Livadă - băutură răcoritoare Soroli de Brăila - băutură răcoritoare de Buzias E. Ape minerale naturale - de Vâlcele - de Buzias - de Dorna - Podișul Moldovenesc - de Biborteni - de Sacosu Mare - de Zizin - de Stanceni - Borsec - Tușnad - Tușnad Nou - Perla Harghitei de Sancraieni - Perla Harghitei de Chenderes - Perla Harghitei de Casin - Perla Harghitei de Iacobeni - Perla Harghitei de Harghita - Stana de Vale -----------
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
două unități de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări și deosebiri. III. CONȚINUTURI ● România - poziția geografică ● Relieful = armonia și proporționalitatea reliefului = formarea și evoluția reliefului = unitățile majore de relief ale României: Carpații și Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile și Podișurile, Câmpiile, Lunca, Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre ● Clima = factorii care determină și influențează clima = elementele climatice (temperaturi, precipitații, vânturi) = etajele și nuanțele climatice ● Hidrografia = Dunărea și râurile interioare; lacurile = Marea Neagră ● Vegetația, fauna și solurile = vegetația naturală = fauna = solurile
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
a neefectuarii lucrărilor de întreținere și fertilizare, precum și a deteriorării lucrărilor de amenajare în complex, executate în perioada anterioară. Analiza condițiilor de climă, sol și vegetație în care sunt situate pajiștile din România evidențiază următoarele: - în zona de câmpie și podișuri joase, unde covorul vegetal este constituit din specii valoroase de leguminoase și graminee perene, potențialul de producție de masa verde este ridicat, obținându-se până la 25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
a neefectuarii lucrărilor de întreținere și fertilizare, precum și a deteriorării lucrărilor de amenajare în complex, executate în perioada anterioară. Analiza condițiilor de climă, sol și vegetație în care sunt situate pajiștile din România evidențiază următoarele: - în zona de câmpie și podișuri joase, unde covorul vegetal este constituit din specii valoroase de leguminoase și graminee perene, potențialul de producție de masa verde este ridicat, obținându-se până la 25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
neefectuarii lucrărilor de întreținere și fertilizare, precum și a deteriorării lucrărilor de amenajare în complex, executate în perioada anterioară. Analiza condițiilor de climă, sol și vegetație în care sunt situate pajiștile din România eviden��iază următoarele: - în zona de câmpie și podișuri joase, unde covorul vegetal este constituit din specii valoroase de leguminoase și graminee perene, potențialul de producție de masa verde este ridicat, obținându-se până la 25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
mediului, Ilie Sarbu București, 14 iulie 2003. Nr. 458. Anexă 1 LISTA denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale, admise spre utilizare în România pentru vinuri I. Denumiri de origine 1. Vinuri originare din Regiunea Viticola a Podișului Transilvaniei: 1.1. Tarnave, însoțită sau nu de una dintre următoarele denumiri: 1.1.1. Blaj; 1.1.2. Jidvei; 1.1.3. Mediaș. 1.2. Albă Iulia; 1.3. Apold; 1.4. Aiud; 1.5. Lechinta. 2. Vinuri originare
ORDIN nr. 458 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Listei denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor traditionale ale vinurilor, a Listei denumirilor de origine ale vinurilor spumante şi a Listei denumirilor de origine ale vinarsurilor admise spre utilizare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151387_a_152716]
-
1,5 km, înconjurând astfel pintenul Dealului Buțești, aflat la extremitatea sudică a Câmpiei Faldului. Părăsește regularizarea și traversează pe direcția sud-vest coada Bălții Rădeanu, în apropiere de vărsarea în baltă a pârâului Frasinului, vale ce delimitează Dealul Brăilei de Podișul Vrăbiesei. Limita de nord - destul de sinuoasă - a Parcului se constituie în felul acesta ca hotar, în mare parte (exceptând înconjurul pe la sud al pintenului Dealului Buțești), între județele Galați și Vaslui, totodată, și ca limită de nord a zonei inundabile
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în regiunea Arad (115 zile). La munte, acest număr depășește 200 de zile, iar în regiunea Câmpiei Dunărene el este de 145 zile (Turnu Severin și Turnu Măgurele). În nordul Moldovei sunt în medie 180-190 de zile îngheț, iar în podișul Ardealului 205 - 210 zile (Cluj, Sibiu, Miercurea Ciuc). Rezultă de aici că durata medie a iernii este de 5-7 luni/an. 2.2. Evaluarea resurselor energetice disponibile ale României Situația energetică din punctul de vedere al combustibililor clasici utilizați pentru producerea
STRATEGIA NAŢIONALA din 3 iunie 2004 privind alimentarea cu energie termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161219_a_162548]
-
de 50 metri, pe baza datelor și informațiilor meteogeografice colectate începând din anul 1990, până în prezent. Din rezultatele înregistrate a rezultat că România se află într-un climat temperat continental, cu un potențial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mării Negre, podișurile din Moldova și Dobrogea ('climat blând') sau în zonele montane ('climat sever'). În regiuni cu potențial eolian relativ bun s-au localizat amplasamente favorabile, dacă se urmărește 'exploatarea energetică a efectului de curgere peste vârf de deal' sau 'a efectului
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154902_a_156231]
-
de 50 metri, pe baza datelor și informațiilor meteogeografice colectate începând din anul 1990, până în prezent. Din rezultatele înregistrate a rezultat că România se află într-un climat temperat continental, cu un potențial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mării Negre, podișurile din Moldova și Dobrogea ('climat blând') sau în zonele montane ('climat sever'). În regiuni cu potențial eolian relativ bun s-au localizat amplasamente favorabile, dacă se urmărește 'exploatarea energetică a efectului de curgere peste vârf de deal' sau 'a efectului
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]