2,948 matches
-
de la Valea Lupului, lipsit total de obiecte sau doar de arme și vase de ofrandă, în majoritatea mormintelor). De regulă, în inventarul sărăcăcios (când acesta s-a păstrat) au fost găsite doar obiecte de port, fie ele vestimentare sau de podoabă. În cazul fibulei romane din bronz, cu piciorul înfășurat, de la Fundu Văii-Vaslui, decorul a fost constituit din puncte și X-uri, sub forma unor cruci (cum se poate constata uneori, dar care nu se mai disting astăzi datorită procesului de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei menține aceleași caracteristici, incerte privind apartenența etnică și religioasă a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul lipsește sau este sărăcăcios (maxim două obiecte de port), păstrând aceleași obiecte de podoabă sau vestimentare: brățări din bronz (M2-Secueni), catarame din bronz, bizantine, una pentru centură (M2-Săbăoani), iar alta de tip Sucidava având placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate (mormântul de înhumație de la Dănești). Ultimul exemplar se evidențiază prin ornamentul creștin, crucea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
noutate pentru această stațiune: pentru secolele VI-VII, a fost descoperit în L4 un bogat inventar (tipare, o lingură de lut pentru turnat metal) ce indică posibilitatea timpurie a membrilor comunității respective de a-și produce obiecte vestimentare și de podoabă, chiar dacă nu s-a depistat și un cuptor specializat în acest sens. Astfel de cuptoare, de redus minereu și fragmente de zgură din fier, s-au găsit și la Fedești sau la Horga (jud. Vaslui); ele reprezintă dovezi ce implică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
simboluri creștine), a continuat să crească și în perioada următoare (veacurile XII-XIV), fiind semnalate pe teritoriul Moldovei, cum ar fi cele de la Stoicani - Galați sau Fedești - Vaslui, Chilii-Valea Ursului (Neamț). 1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Exceptând ceramica, stațiunile datând din secolele VIII-IX din bazin aveau în inventare obiecte variate, menționate în tabelul următor: Tabelul indică preponderența ceramicii lucrată la roată (65-70%), pentru zona bazinului, dar și pentru restul teritoriului Moldovei. Dacă ceramica la roată este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiectelor, executate din materiale diverse (pl. XXXVI-XXXVIII), precum străpungătoare din os (20), fusaiole (16), cuțite (10), cute (9), vârfuri de săgeți (8), catarame (6), seceri (4), cosoare (4), iar printre cele mai puține (câte unul-două exemplare) se numără obiectele de podoabă sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor poate fi împărțit pe categorii de obiecte și materiale componente: ceramica, lucrată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercel și cruciuliță (ultima din piatră); obiecte diverse din lut și piatră: 16 fusaiole de lut (o excepție, una din plumb, decorată cu două cruciulițe), cute (9), două creuzete lut, două tipare de gresie, pentru turnat sfere și altul de podoabe, pietre de ascuțit (9), două râșnițe circulare din piatră și un bolovan-scaun. În timpul analizei arheologice s-a observat, prin compararea tipurilor ceramice cu altele, din diverse stațiuni arheologice, că vasele au parcurs o anumită evoluție, efect remarcat și la obiectele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adâncime. Cele trei schelete de la Stoicani erau îngropate diferit, două înfășurate în rogojini de papură, iar ultimul într-un sicriu de lemn (resturile de împletituri de papură și de scândură putrezită susțin afirmația). Inventarul funerar conținea piese vestimentare și de podoabă, din metale prețioase (aur și argint), uneori ornamentate cu simboluri creștine, precum și unele obiecte de uz casnic. Pozițiile și orientările defuncților indică, alături de conținutul inventarului, caracterul creștin al celor înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu au permis autorilor să determine proporția
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al ceramicii modelată la mână, din intervalul secolelor VI-VII, este luat în perioada veacurilor VIII-IX de ceramica lucrată la roată. De asemenea, numărul și diversitatea obiectelor crește în etapa premergătoare culturii Dridu, îndeosebi uneltele, armele și piesele de port (podoabă și vestimentație). Însă, apogeul culturii amintite este atins în „faza clasică”, din secolele X-XI. B. PERIOADA SECOLELOR X-XI Activitatea arheologică din a doua jumătate a secolului XX a contribuit la identificarea etapelor definitorii procesului de formare a poporului și limbii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau cea de la Bârlad-Prodana, prevăzută cu trei instalații speciale (secolele XI-XII), care atingeau temperaturi ridicate, fiind folosite în scopul reducerii minereului de fier (pl. II/d, XXI/ d, XLV/b și XLVI/ a), materie primă utilizată la prelucrarea obiectelor de podoabă sau a uneltelor, atât de necesare membrilor comunităților respective. Instalațiile amintite aduc cu cele descoperite la Buftea (punctul Flămânzeni), unde s-a găsit și multă ceramică, îndeosebi la Atelierul nr. 1, care dispunea de un cuptor mai mare și a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
articolele de specialitate. În consecință, le-am luat în calcul doar pe cele inedite, la care am avut acces (Bârzești - Stația C.F.R. și Roșiești - Grădinărie), vezi ilustrația anexată (pl. LX-LXI). 1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Alături de ceramică, inventarele stațiunilor Dridu cuprind o listă variată de obiecte, din lut, os, piatră și metal (pl. LXII-LXV), a căror utilitate a fost net indispensabilă membrilor comunităților respective. Tabelul următor evidențiază aceste categorii de obiecte: Statistica indică prezența în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de obiecte descoperite în Bazinul Bârladului își găsește analogii în majoritatea așezărilor de tip Dridu, de pe teritoriul Moldovei, Munteniei, Transilvaniei și Dobrogei. Întrucât exemplele sunt numeroase au fost selectate câteva, excluzând ceramica, deja descrisă. Printre cele mai interesante obiecte de podoabă se numără pandantivele din argint de la cercei și cercelul de bronz, din L4 și L5 de la Dodești, care aduc în unele privințe cu câteva dintre piesele tezaurului de la Răducăneni - Iași, precum și cercelul bizantin din argint găsit la Dumeștii Vechi, ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX. Materialul din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese de vestimentație, monede, s-a întrebuințat fierul și bronzul. În urma statisticilor și a comparațiilor propuse pentru secolele VI-XI s-a remarcat descoperirea mai multor obiecte de podoabă, dar și tipare, ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese de vestimentație, monede, s-a întrebuințat fierul și bronzul. În urma statisticilor și a comparațiilor propuse pentru secolele VI-XI s-a remarcat descoperirea mai multor obiecte de podoabă, dar și tipare, ce reprezintă argumente în favoarea existenței unor ateliere locale pentru confecționarea acestor deosebite piese (unele fiind autohtone, altele de influență bizantină). Dintre stațiunile cercetate, la Dodești, pentru toate cele trei faze de locuire (VI-VII, VIII-IX și X-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
timp a contribuit ulterior, alături de alte „centre de putere”, la fundamentul civilizației medievale românești. 1.7. Cronologia așezărilor Descrierea inventarelor siturilor culturii Dridu a relevat prezența alături de ceramică și a unor variate obiecte de uz casnic, meșteșugărești, de port și podoabă. Circulația acestor obiecte permite să stabilim, pentru unele situri, pe lângă o cronologie largă și una restrânsă, mai exactă. Din cele 12 așezări investigate arheologic, unele au elemente (ceramica lucrată la mână și la roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
port și podoabă. Circulația acestor obiecte permite să stabilim, pentru unele situri, pe lângă o cronologie largă și una restrânsă, mai exactă. Din cele 12 așezări investigate arheologic, unele au elemente (ceramica lucrată la mână și la roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești (Galați), Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, (Vaslui). Ornamentele ceramicii, îndeosebi combinarea liniilor orizontale și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
componența inventarelor funerare și a însemnătății pieselor, unele având decoruri cu simboluri religioase (îndeosebi crucea). Se observă că în veacurile VI-IX, pe ceramica din așezări s-au descoperit ornamente cu semne religioase (cruci incizate), iar pe unele obiecte de podoabă și vestimentație se observă decoruri creștine, la care se adaugă crucile encolpion (engolpion). În intervalul secolelor X-XI, aceste tendințe de afirmare a credințelor religioase se păstrează și, mai mult decât atât, se accentuează, prin înmulțirea pieselor cu caracter creștin, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
era neglijată, ci dimpotrivă, avea un rol important, iar comunitățile se aflau într-o permanentă nevoie de cunoaștere și aprofundare a doctrinei religioase, mereu schimbătoare, fapt elocvent ilustrat prin intermediul diferitelor obiecte de cult (cruci incizate pe vase, pandantive-cruci, obiecte de podoabă și vestimentație, ornamentate cu semne creștine). 2.1. Amplasarea siturilor funerare Ușoara creștere demografică din secolele X-XI a determinat și o rată mai mare a mortalității, mai puțin infantile, cum s-a întâmplat cu precădere în prima jumătate a mileniului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este atribuit celor cu conținut feminin (23) și mai puțin la cele cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse vase ceramice, modelate la mână și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru a flanca scheletul uman sau, mai rar, pe un prag de pământ, cum s-a observat la Matca - Galați. Restul inventarului, constituit de obicei din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este ornamentată cu „puncte perlate”, înșirate pe margine, având lipsă părți din interiorul ei și de la extremități, inclusiv urechiușa de prindere. Astfel de exemplare, sub forma unor „inimi” sau „frunze” sunt răspândite pe teritoriul României, Bulgariei și Ucrainei. Obiectul de podoabă este identic cu alte exemplare din Moldova, două găsite la Todireni - Botoșani și alte două la Berești - Galați, ori din Dobrogea, la Histria (două), Păcuiul lui Soare (două), în așezarea medievală timpurie de la Garvăn-Dinogeția (șase) sau descoperite izolat (câte un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu doar pe seama populațiilor de la Dunărea de Jos ci sunt atribuite și triburilor turanice (pecenegi, uzi, cumani), din stepele nord-pontice (îndeosebi exemplarele foliacee, cu decor fito-florar). În privința utilizării lor există mai multe păreri: s-a afirmat că erau obiecte de podoabă pentru migratori (purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese de harnașament (clapetele de piele din dreptul ochilor) sau că aveau un caracter magico-religios. 3.1. Arme și unelte Din categoria armelor, un prim obiect este vârful de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în veacurile XIII-XIV. Tradiția depunerii cailor ca ofrandă, deci sacrificarea lor la moartea stăpânului, constituie un vechi ritual, specific populațiilor ugrofinice și mongoloide din stepele eurasiatice. Inventarul funerar cuprinde pe lângă ofrandele de animale și arme, obiecte de harnașament, vestimentație sau podoabă. Fiind războinici, era normal ca inventarul să conțină arme, iar printre cele mai frecvente în mormintele spațiului bârlădean sunt vârfurile de săgeți și cuțitele. Primele sunt din fier, cu peduncul, de tipuri diferite, unele cu trei aripioare (la Banca), răspândite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
turanice, sunt vasele de aramă, precum cel de la Pogonești (pl. LXXVI/1a, b), care reprezintă un unicat. Diferit de căldările din lut și specific secolelor IX-XIII, acesta prezintă similarități cu un cazan din tezaurul de la Plopu - Prahova. Dintre piesele de podoabă se remarcă pandantivele-clopoței, piriforme, cu tăietură cruciformă în partea inferioară și similare celor globulare sau cu tăietura transversală (pl. LXXI/1-5). Aceste exemplare provin din spațiul slavilor răsăriteni, de la unguri și au circulat în perioada secolelor IX-XIII. Unele dintre ele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]