7,473 matches
-
pe un Miracolul de-l vei putea străbate/ Ajungi s-atingi minunea la-ntâmplare/ i-nțelepciunea pare-a fi eroare -/ Când fericirea se destramă-n clipă.//” (Minunea clipei). În poezia Horoscop, vorbește despre miracolul vieții. Portret - este o dedicație făcută poetei Ligya Diaconescu în viziunea căreia este „Ca o sfântă, care se roagă pentru lumea întreagă”... iar Oaza de tristeți, este închinată Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. Remarcabile sunt și poeziile de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: „Jelui-m-a, cui să-i spui?/ Jelui-m-a nucului.../ Nucul are frunza multă -/ Ca tristețea mea, profundă”. (Jelui-m-aș) Poeta Tatiana Dabija nu a fost tributară modelor și curentelor poetice, a scris cum a simțit, păstrând nota personală distinctivă. Nici nu a fost preocupată ca pe primul plan poezia sa să sune fără cusur considerând că de multe ori, din
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
toamnă, septembrie, cer, dor, poate și altele care definesc acest debut poetic. Ascund în ele focul nemuritor al eternei iubiri ce definesc sufletul ca esență divină. Căderi și înălțări, pași sau odihnă, frământări și nostalgice amintiri se împletesc în vocea poetei, dezvăluind fată de iarbă mi-ai spus / zămislită din partea albastră / a sufletului (pag. 31, poem cu albastru). Care altă culoare decât seninul poate fi asociată aspirației sufletului către cer? Câte iubiri se-adună, Doamne, / într-un om, / în vanitatea convingerii
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei by http://revistaderecenzii.ro/emilia-danescu-zestrea-toamnei/ [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
culoare decât seninul poate fi asociată aspirației sufletului către cer? Câte iubiri se-adună, Doamne, / într-un om, / în vanitatea convingerii lui / de a fi unic (pag. 43, câtă iluzie...) e o formă de meditație filosofică, des întâlnită printre versurile poetei, poate strecurate cu voită abilitate. Este una din calitățile cărții, anume aceea de a oferi spre reflecție cititorului teme apropiate poetei. La loc de cinste se află dragostea, trăită, durută, înălțată și pururi învingătoare. Printre file, ilustrațiile lui Radu Vasile
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei by http://revistaderecenzii.ro/emilia-danescu-zestrea-toamnei/ [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
lui / de a fi unic (pag. 43, câtă iluzie...) e o formă de meditație filosofică, des întâlnită printre versurile poetei, poate strecurate cu voită abilitate. Este una din calitățile cărții, anume aceea de a oferi spre reflecție cititorului teme apropiate poetei. La loc de cinste se află dragostea, trăită, durută, înălțată și pururi învingătoare. Printre file, ilustrațiile lui Radu Vasile Chialda sporesc prin tematica lor unda unui mister poetic ce străbate volumul. O poezie ca senzație (a se vedea J.L.Borges
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei by http://revistaderecenzii.ro/emilia-danescu-zestrea-toamnei/ [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
oameni. Supraviețuitorii sinistrului au rămas cu nesiguranță în inimi și nu pot uita: a fost cea mai distrugătoare forță a naturii dezlănțuită împotriva oamenilor, în epoca modernă a României. Atunci, cultura românească a pierdut sub dărâmături pe actorul Toma Caragiu, poeta Veronica Porumbacu și soțul ei, criticul și scriitorul Mihai Petroveanu, cu soția, Anatol. E. Baconski, poet, teoretician literar și soția, istoricul și scriitorul Mihai Gafița cu soția, regizorul Alexandru Bocăneț, scenograful Liviu Popa, Doina Badea, „Edith Piaf a României” cu
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
Vizante, scriitoare, actrița Eliza Petrăchescu, pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, fizicianul Florin Ciorăscu și mulți alții... în blocul de la Colonadelor, în care și-au găsit sinistrul sfârșit cele mai multe personalități locuia și poeta Ana Blandiana, dar în acea zi, la acea oră dramatică, fiind internată la spital, a dejucat cumplita lucrare a destinului care a aruncat în brațele morții atâtea suflete nevinovate, iar soțul ei, Romulus Rusan a fost găsit în viață sub
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
cu adevărat dragostea, fie că noi o numim în termeni mai filozofici ,,iubire” care este sinonimă cu dragostea ca și cuvânt. Cititorul va avea fericitul prilej de a descoperi în aproape toate creațiile cuvântul iubire. Să nu credeți că iubirea poetei este unilaterală, ci ea se dispersează peste tot universul uman și înconjurător. De iubirea autoarei au parte de la; părinți, soț, la copii, nepoți, frați. Iar lumea înconjurătoare e plină de iubirea sinceră a poetei; flori, animale, natură, stele în sensul
POEZIA MARIEI CIOBOTARIU O DRAGOSTE NEMURITOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1398345544.html [Corola-blog/BlogPost/347933_a_349262]
-
iubire. Să nu credeți că iubirea poetei este unilaterală, ci ea se dispersează peste tot universul uman și înconjurător. De iubirea autoarei au parte de la; părinți, soț, la copii, nepoți, frați. Iar lumea înconjurătoare e plină de iubirea sinceră a poetei; flori, animale, natură, stele în sensul cel mai larg; universul. Natura este percepută ca simbolul inegalabil al iubirii, căci arborii, sunt acei inimitabili copaci ai iubirii. Sărbătorile creștine sunt reprezentate cum nu se poate mai autentic, prin diverse creații pline
POEZIA MARIEI CIOBOTARIU O DRAGOSTE NEMURITOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1398345544.html [Corola-blog/BlogPost/347933_a_349262]
-
a-i dărui dragostea de care este multă nevoie. E o percepere sinceră a tot ce poate fi numită dragostea pentru cei dragi, fie că sunt membri ai familiei, fie că sunt prieteni apropiați, sau chiar prieteni virtuali, pe care poeta îi amintește în creațiile sale. Este mai mult decât acea afecțiune comună, dar și mult respect pentru semenii care astfel reușesc să fie iubiți de distinsa poetă Maria CIOBOTARIU. Maria CIOBOTARIU este cunoscută în mediul virtual, dar destul de cunoscută și
POEZIA MARIEI CIOBOTARIU O DRAGOSTE NEMURITOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1398345544.html [Corola-blog/BlogPost/347933_a_349262]
-
ai familiei, fie că sunt prieteni apropiați, sau chiar prieteni virtuali, pe care poeta îi amintește în creațiile sale. Este mai mult decât acea afecțiune comună, dar și mult respect pentru semenii care astfel reușesc să fie iubiți de distinsa poetă Maria CIOBOTARIU. Maria CIOBOTARIU este cunoscută în mediul virtual, dar destul de cunoscută și în mediul literar tipărit din diverse reviste, antologii, dar și prin propriile volume. Astfel că acest nou volum intitulat ECOUL TIMPULUI, este o nouă complectare a portretului
POEZIA MARIEI CIOBOTARIU O DRAGOSTE NEMURITOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1398345544.html [Corola-blog/BlogPost/347933_a_349262]
-
de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017. Avanpremieră editorială de Victor Rusu O inspirată schimbare de registru expresiv La puțin timp după apariția remarcabilului volum de versuri de inspirație erotică „Jurnalul unei muze” cunoscuta poetă severineană Gabriela Mimi Boroianu a pregătit deja pentru tipar o nouă selecție substanțială de poeme, căreia intenționează să-i dea titlul, după părerea noastră adecvat conținutului, „Efemeride”. Apariția acestui nou volum de versuri va marca, în mod indubitabil, un moment
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
tipar o nouă selecție substanțială de poeme, căreia intenționează să-i dea titlul, după părerea noastră adecvat conținutului, „Efemeride”. Apariția acestui nou volum de versuri va marca, în mod indubitabil, un moment de referință în activitatea de creație a înzestratei poete, pentru că, înainte de toate, se abordează un registru tematic și ideatic surprinzător de inedit pentru lirica autoarei și, totodată, se apelează la virtuțiile expresive ale unei alte formule poetice, total diferită de pronunțata și constant valorificata, până acum, formulă proprii poeziei
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
diferită de pronunțata și constant valorificata, până acum, formulă proprii poeziei clasice de ... Citește mai mult Avanpremieră editorialăde Victor RusuO inspirată schimbare de registru expresivLa puțin timp după apariția remarcabilului volum de versuri de inspirație erotică „Jurnalul unei muze” cunoscuta poetă severineană Gabriela Mimi Boroianu a pregătit deja pentru tipar o nouă selecție substanțială de poeme, căreia intenționează să-i dea titlul, după părerea noastră adecvat conținutului, „Efemeride”. Apariția acestui nou volum de versuri va marca, în mod indubitabil, un moment
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
tipar o nouă selecție substanțială de poeme, căreia intenționează să-i dea titlul, după părerea noastră adecvat conținutului, „Efemeride”. Apariția acestui nou volum de versuri va marca, în mod indubitabil, un moment de referință în activitatea de creație a înzestratei poete, pentru că, înainte de toate, se abordează un registru tematic și ideatic surprinzător de inedit pentru lirica autoarei și, totodată, se apelează la virtuțiile expresive ale unei alte formule poetice, total diferită de pronunțata și constant valorificata, până acum, formulă proprii poeziei
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
-o spre un posibil viitor, și totodată pa-riind pe potențiala demnitate și măreție a omului și pe o posibilă „umanitate” a lui Dumnezeu, într-o epo-că a secularizării și anomiei, ce reduce aproape totul în obiecte - mărfuri. Crezul estetic al poetei noastre derivă din versurile sale împotriva coruperii tot mai pernicioase a relațiilor interumane și în numele speranței că poezia poate salva viața. Concept ce în chip firesc vrea să fie o provocare, chiar dacă poate fi înțeles și ca simplă dorință-rugăciune-conjurare. Poezia
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
tot acest univers/ pentru că va ști/că din pulberea ce va fi/ îți va putea zâmbi ca unui străin“ (Atât de mult). Cheia de lectură a prezentei cărți poate fi autoportretul tragic din poezia „Tăcerea ghimpilor (Il silenzio delle spine). Poeta se identifică între cer și pământ în „lacrima oarbă“, în „golul prăpastiei”, din care se întrupează sub zodia luminii astrale (stea, rază, soare), echivalentul imaginific al propriului spirit, sau al unei alte „tăceri“. Dacă postmodernitatea pare să fi pierdut cheia
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
echivalentul imaginific al propriului spirit, sau al unei alte „tăceri“. Dacă postmodernitatea pare să fi pierdut cheia magică a lirismului, înlocuindu-o cu un card ce deschide centre comerciale, magazine de lux, centre de fitness, tot atâtea realități virtuale, simulacre, poeta noastră trăiește poezia ca pe un fel de spontaneous combustion, autoimolare, iar nu ca pe o rece răsfrângere estetizantă, mimetică: „Cine?.../ Focul rupe din mine,/cu mânie și-n-verșunare rupe... Și tu?.../ Tu, plângi că te doare imaginea flăcării?. (Cine mai
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
pe o rece răsfrângere estetizantă, mimetică: „Cine?.../ Focul rupe din mine,/cu mânie și-n-verșunare rupe... Și tu?.../ Tu, plângi că te doare imaginea flăcării?. (Cine mai are timp). În același timp o trăiește ca pe o terapie în contra a ceea poeta numește „sfâșietoare oboseală de mine”, „Plata sau chingile timpu-lui”, „Blestem”, în contra orei fatidice, a nepăsării generalizate. Din „gânduri frământate cu lacrimi”, din silențioasa solitudine se naște acea nevoie de armonie și lumină, de regresiune spre edenul prunciei și pavăza în fața
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
încrustate pe sufletul meu/ ce plânge după nostalgia fulgilor/ și a zăpezii dintâi“ (Tainică amintire). Există mereu un filon elegiac de amintire leopardiană și eminesciano-nichitiană în același timp al compenetrării între stihiile universului cosmic, în versiunea lor antropomorfică, și ființa poetei:„Cui îi pasă de îngândurarea și tristețea stelelor ce coboară în mine?/ Cui îi pasă de sălciile ce mă plâng,/ de râul ce se aruncă în lac,/ unde plutește umbra mea/ mână în mână cu imaginea ei în apă?/ Cui
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
drept „divini“. Credem că de acea pierdută divinitate, citind poezia Viorelei Codreanu, ne este sete. Frecventele oximoroane (...în tăcute ecouri și liniștite-neliniști/sfărâmate-n albia somnului de ne-somn,/ adunându-te/ risipindu-te etc.) dau la iveală preferințele stilistice ale poetei, la care trebuie să adăugăm neapărat dramatismul inclus în numeroasele replici-întrebări existențiale fără răspuns ce a-desea sunt conexate cu lexeme numind stihiile ce ne asediază și mortifică simțurile și sentimentele ca într-o dramă shakespeariană: „Dar cine mai poate vedea
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
am citat putem descifra și un alienant peisaj sufletesc de factură expresionistă, destul de frecvent în florilegiul bilingv Tăcerea ghimpilor / Il silenzio delle spine, ce rezonează cu erezia și rebeliunea din care își trage originea misterul poeziei (Tăinuită în cuvinte). Versurile poetei noastre par a trăi ceea ce în Renaștere era cunoscut sub numele de „tragedia neîmplinirii”: „Undeva ― departe-aproape se auzea/ tânguirea sfâșietoare, dureroasă,/ a ceva neîmplinit, nedefinit./ ― Ce era???!!!/ Pentru tine: Nimic!/ Pentru mine:― Strigătul și Răspunsul/ se despărțeau pentru totdeauna,/fără
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
de a cărei lipsă în primul rând suferim. Iată de ce au-toarea se aruncă în luptă trup și suflet, de-acum imună în contra conspirației stihiilor ce se reunesc mereu să întunece și să frângă bucuria inimii și pa-văza perenei tinereți a poetei: „Sărmane vânturi ce nu știu/că inima mea, niciodată/nu va ajunge/ în-deajuns de bătrână,/ îndeajuns de uscată.../să nu mai poată simți/ bucuria,/ durerea și jalea”. (Nicio-dată). Geo Vasile INSEGNAMI! come fermare questo tempo che caotico scorre? poter insinuare
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
recitat poezii patriotice ale poeților români contemporani, fiind aplaudați de o sală plină de spectatori, oameni în vârstă și semeni de-ai lor. Concurenții au fost apreciați de membrii juriului Valeriu Matei, poet, președinte al ICR din RM (România Mică), poetele Claudia Partole și Marcela Mardare. Au fost premiați următorii elevii: Hâncu Ion, clasa vi- Premiul Mare - 1500 lei; Buzu Maria,locul I - 1000 lei; Rusu Virginia, locul II- 700 lei; Gorcea Alexandrina, locul III - 500 lei; Ionașcu Cristina, locul III-
SE ÎNTOARCE-ACASĂ DUMNEZEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1450289325.html [Corola-blog/BlogPost/369879_a_371208]
-
toate continentele) 1997-1999 - pentru prima dată un Festival-Concurs creat în Moldova trece frontierele și pleacă în lume - desfășoară proiectul la București, România, sub patronajul președintelui 2000 - participă la Children World Festival, desfășurat în Elveția, Germania, Franța - prima întâlnire a unei poete din Moldova cu Secretarul General al ONU, 2000, octombrie - organizează Prima Caravană a Culturii Păcii și Non-Violenței din Moldova, caravană care a mers din țară în țară, din capitală în capital, și a ajuns la Consiliul Europei (Strasbourg) și UNESCO
CV-UL RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Renata_Verejanu.html [Corola-blog/BlogPost/341895_a_343224]