2,516 matches
-
VIANU, Tudor (27.XII.1897, Giurgiu - 21.V.1964, București), estetician, filosof al culturii, critic și istoric literar, poet și traducător. Este fiul Floricăi (n. Rosa Leibovici) și al lui Alexandru Vianu (n. Adolf M. Weinberg), medic, și frate cu eseistul Alexandru Vianu. Tatăl, participant la Războiul pentru Independență, primește cetățenia română în 1878, iar în 1893 familia trece
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
V. le adâncește și le sistematizează, remarcând, de pildă, că spațiul acustic al romanticului înglobează infrasunete, „șoapte, foșnete, îngânări, murmure”, voci care „mângâie și adorm conștiința îndurerată a omului”. Eminescu este „cel dintâi și a rămas cel mai de seamă poet muzician al literaturii românești”, constatare reconfirmată la fiecare nouă lectură; versul său face să stăruie în noi mult timp o impresie extrarațională, învăluitoare, obsedantă, motiv pentru care „gândim la Eminescu așa cum cugetăm la Schumann sau Chopin” (Junimea - Marii creatori). Intră
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
comprehensiune pentru toate manifestările scrisului contemporan”. În ce privește dimensiunea activ programatică, publicația se dorește deschisă „prozatorilor și poeților tineri, aceia al căror talent la început are de parcurs - oricum - drumul greu al indiferenței masei”, precizând: „Vom prezenta, așadar, sistematic pe tinerii poeți în a căror sensibilitate vom fi descoperit mai ispititoare caracterele autenticității [...] pe tinerii prozatori de veritabilă esență”. Rubricile „Note”, „Vitrina”, „Zodiac” și „Galantar” reflectă, sub specia crochiului, evenimentele literare ale zilei, precum aparițiile de la Editura Cultura Națională, cuprind scurte articole
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
, Ștefania (15.VIII. 1898, Roman - 25.XII.1953, București), autoare dramatică, poetă și traducătoare. Este fiica lui Petru Teodor, ofițer, participant la Războiul pentru Independență. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași, Z.R. a debutat cu versuri în 1925 la revista ieșeană „Lumea”. După terminarea studiilor s-
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
Vasile Alecsandri în Ostașii noștri, V. oferă o nouă culegere de „cântece de vitejie”. Construite impecabil, asemenea celor din prima carte, dar într-o materie verbală aspră, întrucât numește realități crâncene, versurile dobândesc intermitent o forță expresivă notabilă. V. devine poet autentic odată cu Pârgă, unde, substituind gustului sămănătorist pentru idilic, pentru grațios și suav curajul de a surprinde realul neînfrumusețat, expune priveliști de lume rurală frumoasă, dar nu neapărat edenică. Privirea e reținută mai mult de plante mustoase decât de flori
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
întâmpla așa cu proiectele intelectuale ale acestui filosof al culturii cu știință de carte în toate domeniile, om de sistem într-o generație care, pe urmele lui Friedrich Nietzsche, detestă sistemul în filosofie. Leagă acum prietenie cu Paul Sterian, viitorul poet din grupul Criterion, cu Sandu Tudor (poet, prozator și mai târziu teolog, participant la acțiunea grupului Rugul Aprins, călugărit după război și dispărut în închisorile comuniste), cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, care îi va deveni soție, cu Margareta Ioana Nicolescu, a doua
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
, Sanda (19.II.1919, București - 2.VIII.2005, Paris), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Este fiica Luciei și a lui Al. Duiliu Zamfirescu, scriitor și diplomat, și nepoată a scriitorului Duiliu Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
, Elena-Esther (6.XII.1933, Fălticeni), critic și istoric literar, eseistă și poetă. Este fiica Merei Rosenberg (n. Stashun), absolventă a Conservatorului din Berlin, și a medicului Solomon Rosenberg. Face primii ani de școală în Rusia (Tașkent și Harkov) și la Cernăuți, iar cursurile secundare le urmează la Liceul Teoretic de Fete nr.
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
relatărilor. Omul de știință este mereu dublat de un reporter dinamic și de un prozator care poate interesa. Și paginile din Chei și defilee din Munții Apuseni (1988) pot fi citite ca niște note de călătorie. Fire romantică, P. rămâne poet și aici, dar natura lui lirică se desfășoară mai cu seamă autonom, în versurile din Arcul voltaic (1986), Jocul cu umbra (1994), Starea de labirint (1995) ș.a. Căutând „miezul cărnos al inefabilului”, autorul își trădează la fiecare pas nostalgiile, iar
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
, Camelia (14.XI.1948, Turnu Măgurele), poetă și eseistă. Este fiica Alexandrei (n. Stoica) și a lui Nistor Popa, profesor. După absolvirea Liceului „Unirea” din orașul natal, se înscrie în 1969 la Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1974. Obține titlul de
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final, unde se întrezărea o viitoare schimbare de atitudine, primul său volum, Ceea ce fulgerul amână, tipărit în 1981, este expresia unui lirism singular în epocă. Spre deosebire de majoritatea tinerilor poeți care practicau stăruitor personalizarea discursului, implicarea în cotidian, ironia și autoironia ori jocurile textuale, autorul apare mai degrabă ca un ermetic care, respingând provocările realității, se dedă la o tainică ars combinatoria. Meticulos elaborate, mizând pe sugestie și pe forța
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
, Anamaria (7.IV.1952, Turda), poetă și traducătoare. Este fiica Ilenei Pop (n. Böjthe), învățătoare, și a lui Gheorghe Pop, profesor. Gimnaziul și liceul le-a făcut la Turda, absolvind apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1979). Lucrează ca ziaristă la
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
pare să fi fost atât de nedumeritoare în epocă, încât versurile din Aur sterp, volumul de debut, sunt situate de comentatori în marginea avangardismului, fiind puse în rând cu produsele excesive ale „poeziei noi”. E. Lovinescu acuză chiar la tânărul poet „imaginea aruncată fără control” și persiflează discret ceea ce părea că ține de abuzul modernist al avangardei. Evident, experimentele avangardiste nu îi sunt străine poetului care, ulterior, în timpul celor patru ani petrecuți la Paris, frecventează chiar mediile rebelilor literari aflați în
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
megara ori hai la berbecul, bătrâne,/ dar astăzi e ultima oară, căci mâine/ n-are cum fi nicicând mâine.” Nu există mișcare pentru că nu există ieșire: totul este înăuntru și e vorba de un complex al lui Iona, un Iona poet, locuitor al chitului care este poezia-trup, din care nu se poate salva, în care se crestează pe sine pentru a ieși în afara sa. Argheziana unghie de la mâna stângă devine aici un simbol al încercării sisifice de sfâșiere a spațiului conținător
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
POPESCU, Elena Liliana (20.VII.1948, Turnu Măgurele), poetă și traducătoare. Este fiica Tudorei (n. Lupu) și a lui George Ioana, inspector bancar. Absolventă a Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău (1965), își ia licența la Facultatea de Matematică a Universității din București (1970), unde rămâne ca asistent universitar
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
, Constantin (20.I.1949, Piatra Neamț), critic și istoric literar, poet. Este fiul Aurorei Pricop (n. Pătrașcu), învățătoare, și al lui Constantin Pricop, profesor. Urmează școala elementară la Piatra Neamț, apoi Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Al I. Cuza” din Iași, absolvită în
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
, Alexandru (30.VIII.1942, Fălticeni - 17.X.1994, București), critic literar și poet. Este fiul Matildei (n. Procopie) și al lui Dan Protopopescu, profesor de limba și literatura română. Urmează cursurile liceale în orașul Târgu Ocna și, din 1960, devine student al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași, pe
PROTOPOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289048_a_290377]
-
genul ce avea să îl consacre - eseul. Adeziunea sa la programul antisămănătorist s-a produs în primul rând ca urmare a influenței lui Densusianu, influență ce va rămâne o trăsătură permanentă a liricii lui. E. Lovinescu va recunoaște în tânărul poet „un urmaș al lui Anghel”. Simbolismul lui P. e însă o rezultantă a unor înrâuriri diverse în care se numără, de pildă, și Panait Cerna, și poeții belgieni, cu efectele lor cromatice și cu fragmentele de peisaj industrial, și Ion
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
de transparență”, F, 1984, 7; Dan C. Mihăilescu, „Exerciții de transparență”, T, 1984, 7; Marius Lazăr, Ioan Moldovan (Poezia ’80), AST, 1984, 10; Tartler, Melopoetica, 21-23; Gheorghe Perian, Poeți ce vin, VTRA, 1985, 1; Cristian Livescu, Profiluri contemporane. Doi tineri poeți, F, 1985, 8; Eugen Simion, Poezia „ca o vertebră de aur”, RL, 1990, 1; Al. Cistelecan, Echinoxita. Alte seri la Mircești, VTRA, 1990, 2; Ioan Milea, Ioan Moldovan în lumina melancoliei, TR, 1990, 13; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1990
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
ce sunt cuminți, București, 1985. Traduceri: Frigyes Karikás, Un om umblat, București, 1964; Mihály Fazekas, Mateiaș Gâscarul, București, 1966. Repere bibliografice: Romulus Rusan, „Coboară munții”, ST, 1956, 3; Savin Bratu, „Coboară munții”, GL, 1956, 19; Remus Luca, Profil de tânăr poet, VR, 1956, 7; Al. Căprariu, Doi poeți tineri, TR, 1957, 21; Mihail Petroveanu, Doi poeți tineri, GL, 1957, 33; Mircea Moga, „Țară de doină”, CNT, 1976, 23; Victor Rusu, „Țară de doină”, O, 1976, 35; Ioan Adam, „Poeme de țară
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
MUȘAT, Virginia (pseudonim al Victoriei Ghinju; 17.III.1948, Craiova), poetă și istoric literar. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, apoi Facultatea de Filologie, secția română-franceză, și Facultatea de Drept la Universitatea din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează cu numele adevărat la debutul său din 1971
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
MUȘAT, Aura (pseudonim al Rodicăi Șuiu; 15. IV.1947, Iași), poetă și istoric literar. Este fiica Valeriei Șuiu (n. Amanolesei), învățătoare, și a lui Ilie Șuiu, economist. Și-a făcut studiile secundare la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Iași (1958-1965). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității ieșene ,,Al. I. Cuza” (1970
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
NEGRUZZI, Iacob (31.XII.1842, Iași - 6.I.1932, București), prozator, dramaturg, poet și critic literar. Este al doilea fiu al Mariei (n. Gane) și al scriitorului Costache Negruzzi. Prin mamă se înrudește cu prozatorul N. Gane. S-a bucurat de timpuriu, împreună cu fratele său, Leon Negruzzi, de o educație foarte îngrijită. La
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
NEGREANU, Gabriela (6. VII. 1947, București - 22. X. 1995, București), poetă și eseistă. Este fiica Mariei Vasilache (n. Manea Gheorghe-Belduganu), muncitoare, și a lui Constantin Vasilache, tehnician. A urmat liceul la Botoșani și Călărași, absolvindu-l în 1965, și cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, fiind licențiată în 1970
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
, (c.1545 - 1590), cărturar umanist, poet. Este fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun și a împărtășit soarta multor fii de voievozi români, fiind ținut ostatic la Înalta Poartă, garanție a credinței față de turci a tatălui său. După moartea domnitorului, în 1557, P.C. este surghiunit în insula Rhodos
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]