2,275 matches
-
ordinea aglutinării unei poetici vizionare, lăsând deoparte detaliile de importanță secundară. De asemenea, am încercat, ca prin contactul direct cu poezia blakeană, cititorul român să înțeleagă mai bine mecanismele ei interne de funcționare. Ajungând la capătul modestei mele propedeutici în poetica blakeană, nu-mi rămâne decât să sper că munca mea de cercetare, limitată și, fără îndoială, plină de erori și de omisiuni, va constitui un impuls pentru noile și dinamicele generații de exegeți angliști, care, atrași de complexitatea gândirii artistului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Art and Poetry. 1954. New York, Scarborough, Ontario: New Amer. Lib., 1974. Matthews, Susan. ""Jerusalem" and Naționalism". Ed. Stephen Copley și John Whale. Beyond Romanticism: New Approaches to Texts and Contexts 1780-1832. London, New York: Routledge, 1992. 79-100. Mavrodin, Irina. Poiețica și poetica. Craiova: Ed. Scrisul Românesc, 1998. McCann, Andrew. Cultural Politics în the 1790s: Literature, Radicalism and the Public Sphere. Basingstoke, London: Macmillan, 1999. McGinn, Bernard. "Early Apocalyticism: The Early Debate". The Apocalypse în English Renaissance Thought and Literature: Patterns, Antecedents and
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
123 Cf., de exemplu, opere dintre cele mai diverse: The Marriage of Heaven and Hell, [The Laocön] și, în special, Tiriel și The Four Zoas. 124 Ne amintim, în acest sens, si de sobrul îndemn al lui Horațiu din Ars poetica: "fie că opera de artă să reprezinte ceea ce dorești, atâta vreme cât ea este simplă și unitară" (Preminger, Hardison, Jr. și Kerrane, 1974, p. 159). 125 Mărturii formulate explicit în apărarea conceptului de "acheiropoieton" sunt lesne identificabile în scrisorile pe care Blake
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de nenumărate ori în critica noastră, înseamnă a falsifica profund realitatea operei, înseamnă a o desființa estetic, dintr-o eroare de optică și cu argumentele unui purism inoperant, care tocmai din punct de vedere estetic reprezintă dacă o comparăm cu poetica teatralizării epicului"48. Ni s-a părut important să redăm citatul integral, întrucât îl considerăm un argument bun pentru a demonstra spiritul arhitectural și puterea de sinteză a criticului, și, în egală măsură, finețea analizelor și precizia plastică a demersului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ce își propune să scoată la lumină elemente inedite din mecanismul complicat al procesului de creație. Ani la rând cercetarea onomasticii literare ca disciplină lingvistică a beneficiat doar de datele pe care le oferă ramurile lingvisticii, adăugând aici semantica, stilistica, poetica, semiotica. Ea a devenit, însă, de curând, un domeniu al cărei obiect de cercetare poate fi abordat și din perspectiva geografului, istoricului, etnologului, psihologului, sociologului, antropologului sau criticului literar care înțelege că "numele propriu se metamorfozează în semne de intuire
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și o altă motivație, una mai profundă care își are rădăcinile în acestă "excelență" dureroasă pentru orgoliile celorlalți a Persidei. La noblesse oblige! Nu credem că Slavici avea o altă viziune asupra eroinei sale. Ne reamintim acum textul celebru pentru poetica creației sale despre care putem acum susține că închide cu certitudine în sine și intenția literară a realizării sublimului estetic: Priviți pe om în luptă cu lumea, în luptă cu puterea nemblânzită a întâmplărilor, în luptă chiar cu dumnezeirea, și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu În pregătire: În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga 1 George Marinescu, Nuvela în literatura română, Editura Institutului de literatură, București, 1928, p. 3. 2 Ibidem. 3 Idem., p. 143. 4 Idem
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu În pregătire: În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga 1 George Marinescu, Nuvela în literatura română, Editura Institutului de literatură, București, 1928, p. 3. 2 Ibidem. 3 Idem., p. 143. 4 Idem., p. 59. 5 Mihail Dragomirescu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ele prezintă o structură narativă comună care ne întreptățește să considerăm discursul narativ ca fiind un model omogen de discurs. (Ricœur, 1980: 3) Povestirea este unitatea textuală căreia i s-a acordat cea mai mare atenție în tradiția retorică de la Poetica lui Aristotel la Eseu asupra povestirii de Bérardier de Bataut (1776) și în naratologia modernă 11 de la Morfologia basmului lui Propp (1928) la Timpul și povestirea lui Paul Ricœur (1983-1985). Există astăzi numeroase prezentări și sinteze ale tuturor acestor lucrări
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unul, individual sau colectiv, subiect de stare (pacient) și/sau subiect operator (agent de transformare despre care vom discuta mai departe) pare a fi un factor de unitate a acțiunii. Această problemă este dezbătută de către Aristotel în capitolul 8 din Poetica: Subiectul nu-i unul, cum își închipuie unii întrucât privește un personaj. Doar multe și nenumărate sunt întîmplările putând să se ivească în viața cuiva, fără ca, din unele din ele, să rezulte o unitate; și tot astfel faptele unui om
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acest subiect (C). (C) Predicate transformate: "Să se arate ce se întâmplă în momentul t + n al predicatelor care [...] pot caracteriza [subiectul de stare S] în momentul t" (Bremond) Găsim deja referiri cu privire la această idee la sfârșitul capitolului 7 din Poetica: "O limită decurgînd din firea lucrurilor ar fi următoarea: sub raportul întinderii, o tragedie e cu atât mai frumoasă cu cât e mai lungă, fără să înceteze a rămîne inteligibilă. Sau, ca să întrebuințez o definiție simplă, limita potrivită a întinderii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu are Y, Y' etc. în t + n] (D). Un proces: "Acolo unde nu există integrare în unitatea unei singure acțiuni nu există [...] povestire" (Bremond) Acestă idee de unitate de acțiune este avansată în mai multe rânduri de către Aristotel în Poetica, și tocmai în numele ei nu se mulțumește cu ideea de unicitate a eroului (B): [...] subiectul, întrucât e imitația unei acțiuni, cată să fie imitația unei acțiuni unice și întregi, iar părțile așa fel înclinate ca prin mutarea din loc a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
57, Université de Neuchâtel. APOSTEL L. 1980: "Communication et action", in Langage et contexte, H. Parret și L. Apostel, coord. , Benjamins, Amsterdam. ARISTOTE 1980: La Poétique, traducere de R. Dupont-Roc și J. Lallot, Paris, Le Livre de Poche [ARISTOTEL 1965: Poetica, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, trad. de D.M. Pippidi]. ATKINSON J. M. și HERITAGE J. (coord.) 1984: Structure of Social Action. Studies in Converstional Analysis, Cambridge University Press et Paris, éd. de la Maison des Sciences de l'homme. BAHTIN
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fr.: tiroir) Termenul denumește un concept cu sensul de "care generează episoade paralele, fără legătură între ele". (n. trad.) 11 Pentru o expunere mai detaliată a cercetărilor moderne în naratologie, fac trimitere la Textul narativ, publicat în aceeași colecție. Aristotel, Poetica, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1965, traducere de D. M. Pippidi,VII, 15-20, p. 75. (n.tr.) Ibid.,VII, 10-15, p. 75 (n.tr.) Ibid., pp. 64, 30-35. Ibid., pp. 62-63, 25-35. Ibid., cap. XXIII, pp. 87, 15-30. 12
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ca autor pe A. Petitjean, J.-M. Adam fiind autorul celei de-a doua părți, pentru capitolul 4 și exercițiile corespunzătoare, lucrînd în colaborare cu F. Revaz (în cadrul unei cercetări finanțate de FNRS elvețian: contract nr. 1340.080). PRIMA PARTE POETICA ISTORICĂ Descrierea de peisaj Am ales să abordăm descrierea din punct de vedere istoric, prin studierea diferitelor viziuni descriptive aparținînd producătorilor de texte pe care îndeobște le numim "literare". Pentru a defini obiectul nostru de studiu, ne-am limitat analiza
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tîrziu, forme diferite pot fi co-prezente în cadrul aceluiași text; că e recomandat să adăugăm la clasificarea lui P. Larousse descrierea productivă, așa cum va fi ea dezvoltată în ceea ce s-a numit Noul Roman (capitolul 4); că această clasificare ține de poetica unui gen și nu am putea ignora faptul că fiecare autor se servește de procedee generale; despre acestea se va discuta, în funcție de proiectul personal de scriitură (de scopul și de finalitatea lui). Capitolul 1 Descrierea ornamentală Originea descrierilor pe care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nici un fel de îndoială, să o considerăm ca fiind una din cele mai vechi manifestări ale toposului retoric și să ne punem întrebarea dacă nu cumva există aici o influență din Odiseea. Acest exemplu, rar menționat, arată că mai ales poetica, deși dominată ca teorie a povestirii de axa chrono-diegetică, admite o altă axă, "aspectuală, durativă, formată dintr-o serie schimbătoare de staze: descrierile" (R. Barthes, 1970, p. 216). Mult timp acestea își păstrează totuși un statut de eterogenitate textuală care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cărți poștale, afișe, timbre...), pierderea mizei estetice, bruiajele referențiale (foarte adesea cititorul nu știe dacă descrierea reproduce un construct pictural sau dacă ea construiește un referent inedit). 3. "De aceea noi regăsim argumenta a re și argumenta a tempore în poetica Evului Mediu. Or, descrierea unui peisaj putea, de asemenea, să aibă legătură cu teoria invenției discursului epidictic. Oare elogiul nu este esențialul acestui gen? Printre lucrurile demne de elogiu figurează și locurile unde se derulează acțiunea. Le pot fi aduse
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
număr special al Bulletin de psychologie 371-XXXVIII, Paris. ZIPES J. 1986: Les Contes de fées et l'art de la subversion, Payot, Geneva. ZOLA E. 1880: "De la description", articol reluat în Le Roman expérimental. CUPRINS Prefață / 7 Introducere / 9 PRIMA PARTE: Poetica istorică. Descrierea de peisaj / 13 Capitolul 1 Descrierea ornamentală / 15 Capitolul 2 Descrierea expresivă / 23 Capitolul 3 Descrierea reprezentativă / 33 A. Funcția matezică / 34 B. Funcția mimezică / 43 C. Funcția semiozică / 45 1. Inserția descrierii în povestire / 46 a) Camuflarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
R., History in Ovid, Oxford, 1978. 47. THIBAULT, J. C., The Mystery of Ovid's Exile, Berkeley, 1964. 48. THOMSEN, M. H., Detachment and manipulation in the exil poems of Ovid, Berkeley, University of California, 1979. 49. VAZQUES, G., La poetica ovidiana del destierro, Granada, 1998. 50. VIARRE, S., "L'image et le simbole dans la poesie d'Ovide, recherches sur l'imaginaire" în REL, 52, 1975. 51. WILKINSON, L. P., Ovid recalled, Cambridge, 1955. 52. ZIMMERMANN, R. G., "Die Ursachen
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
principiului plăcerii și să satisfacă (imaginar) dorințele cele mai ascunse, fantasmele irepresibile ale inconștientului. Pentru a respecta adevărul istoric, trebuie totuși să-i recunoaștem lui Aristotel și meritul de a fi intuit uimitor de exact evoluția genului, de vreme ce considerațiile din Poetica sa, deși se raportează la un model ideal de tragedie (retruvabil în operele lui Eschil și Sofocle), se referă de fapt la Euripide, apreciat drept cel mai "tragic" poet al tuturor timpurilor. Afirmația cu pricina scoate în evidență sensibilitatea mai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de o estetică a reprezentării", focalizată pe acele tipuri de texte care să legitimeze autoproiecția empatică, identificarea receptorului (cititor sau spectator) cu un "model", sau, după cum am precizat, participarea imaginară la "acțiune", contemplarea globală a dramei. De aceea, tot în Poetica lui Aristotel mimesis-ul (și, implicit, verosimilitatea) e considerat drept trăsătura esențială a poeziei dramatice, care prezintă "oameni în acțiune" și relatează întâmplări posibile, nu "reale" (de realitatea empirică se ocupă istoria). Principiul mimetic, al verosimilității, presupune deci reprezentarea "lumii în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
drept formă estetică impură și desuetă, pe motiv că subiectivitatea auctorială se vede "implicată" în diverse modalități de reprezentare (distincția dintre "romance" și "novel" exprimă tocmai sensul acestei evoluții). În mod elocvent, atunci când își afirmă bovarismul antiromantic/ antimelodramatic și definește poetica noului său roman, autorul Educației sentimentale recurge tot la metafora teatrului, conform căreia artistul trebuie să-și piardă urmele în operă și să devină invizibil, asemeni lui Dumnezeu, pentru a-și putea privi impasibil "creația"- "spectacol" de undeva, din spatele cortinei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]