1,721 matches
-
sunt complementare, în sensul că măsurarea uneia dintre aceste proprietăți o modifică pe cealaltă. Acest fenomen este cunoscut că principiul incertitudinii al lui Heisenberg. Cele două proprietăți complementare care sunt des folosite în criptarea cuantică sunt cele două tipuri de polarizare a fotonului, de exemplu liniară (vertical/orizontal) sau diagonală (la 45 și 135 de grade). Legătură: Este o stare a doua sau mai multe particule cuantice (de exemplu fotoni) în care multe din proprietățile lor fizice sunt puternic corelate. Particulele
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
făcute asupra vreuneia dintre ele în particular. Acest fenomen se produce indiferent de distanță dintre particule. Pe baza acestor două proprietăți neintuitive ale mecanicii cuantice (incertitudinea și legătura), au fost inventate două tipuri de protocoale de criptare cuantică. Primul folosește polarizarea fotonilor pentru a codifică biții de informație și se bazează pe natură aleatoare a fizicii cuantice pentru a evita interceptarea mesajului. Al doilea folosește fotoni legați pentru a codifică biți, si se bazează pe faptul că informația apare doar dupa
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
informația apare doar dupa măsurători făcute de părțile ce comunica. Fotoni polarizați - Charles H. Bennett și Gilles Brassard (1984) Această metodă de criptare folosește pulsuri de lumină polarizată, cu un singur foton în fiecare puls. Să presupunem două tipuri de polarizare, liniară și circulară. Polarizarea liniară poate fi verticală sau orizontală iar cea circulară poate fi în sens trigonometric sau invers. Orice fel de polarizare a unui foton poate codifică un bit de informație, de exemplu polarizarea verticală pentru 0 și
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
măsurători făcute de părțile ce comunica. Fotoni polarizați - Charles H. Bennett și Gilles Brassard (1984) Această metodă de criptare folosește pulsuri de lumină polarizată, cu un singur foton în fiecare puls. Să presupunem două tipuri de polarizare, liniară și circulară. Polarizarea liniară poate fi verticală sau orizontală iar cea circulară poate fi în sens trigonometric sau invers. Orice fel de polarizare a unui foton poate codifică un bit de informație, de exemplu polarizarea verticală pentru 0 și cea orizontală pentru 1
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
pulsuri de lumină polarizată, cu un singur foton în fiecare puls. Să presupunem două tipuri de polarizare, liniară și circulară. Polarizarea liniară poate fi verticală sau orizontală iar cea circulară poate fi în sens trigonometric sau invers. Orice fel de polarizare a unui foton poate codifică un bit de informație, de exemplu polarizarea verticală pentru 0 și cea orizontală pentru 1 sau sens trigonometric pentru 1 și invers pentru 0. Pentru a genera o cheie aleatorie, emițătorul trebuie să folosească polarizarea
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
presupunem două tipuri de polarizare, liniară și circulară. Polarizarea liniară poate fi verticală sau orizontală iar cea circulară poate fi în sens trigonometric sau invers. Orice fel de polarizare a unui foton poate codifică un bit de informație, de exemplu polarizarea verticală pentru 0 și cea orizontală pentru 1 sau sens trigonometric pentru 1 și invers pentru 0. Pentru a genera o cheie aleatorie, emițătorul trebuie să folosească polarizarea orizontală și verticală cu probabilitate egală. Pentru a preveni interceptarea, emițăatorul folosește
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
polarizare a unui foton poate codifică un bit de informație, de exemplu polarizarea verticală pentru 0 și cea orizontală pentru 1 sau sens trigonometric pentru 1 și invers pentru 0. Pentru a genera o cheie aleatorie, emițătorul trebuie să folosească polarizarea orizontală și verticală cu probabilitate egală. Pentru a preveni interceptarea, emițăatorul folosește de asemenea polarizarea circulară, alegând aleator întrea cele două sensuri. Securitatea dată de această metodă vine din faptul că oricine ar încerca să intercepteze mesajul nu stie ce
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
0 și cea orizontală pentru 1 sau sens trigonometric pentru 1 și invers pentru 0. Pentru a genera o cheie aleatorie, emițătorul trebuie să folosească polarizarea orizontală și verticală cu probabilitate egală. Pentru a preveni interceptarea, emițăatorul folosește de asemenea polarizarea circulară, alegând aleator întrea cele două sensuri. Securitatea dată de această metodă vine din faptul că oricine ar încerca să intercepteze mesajul nu stie ce metodă de polarizare folosește un anumit puls pentru a codifică informația utilă; în plus, măsurarea
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
verticală cu probabilitate egală. Pentru a preveni interceptarea, emițăatorul folosește de asemenea polarizarea circulară, alegând aleator întrea cele două sensuri. Securitatea dată de această metodă vine din faptul că oricine ar încerca să intercepteze mesajul nu stie ce metodă de polarizare folosește un anumit puls pentru a codifică informația utilă; în plus, măsurarea pulsului îi modifică starea, si receptorul autorizat poate în acest fel să facă o estimare a procentului din mesaj care a fost interceptat. Acest receptor nu știe nici
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
pentru a codifică informația utilă; în plus, măsurarea pulsului îi modifică starea, si receptorul autorizat poate în acest fel să facă o estimare a procentului din mesaj care a fost interceptat. Acest receptor nu știe nici el ce fel de polarizare a fost folosită de fapt pentru fiecare puls (emițătorul nu poate să îi spună pur și simplu pentru că și acest mesaj ar putea fi interceptat). În orice caz, receptorul poate să ghicească (și în 50% din cazuri va ghici corect
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
astfel încât cei doi agenți care comunică să primească câte un foton. Metodă se bazează pe trei proprietăți ale legăturii cuantice. În primul rând, se pot produce stări legate care sunt perfect corelate, în sensul că dacă cei doi agenți testează polarizarea verticală sau orizontală a particulelor lor, vor obține rezultate opuse. Același lucru este valabil dacă este vorba de orice altă polarizare complementară (ortogonala). Totuși, rezultatele individuale sunt complet aleatoare, adică nici unul nu poate să prezică dacă va obține o polarizare
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
primul rând, se pot produce stări legate care sunt perfect corelate, în sensul că dacă cei doi agenți testează polarizarea verticală sau orizontală a particulelor lor, vor obține rezultate opuse. Același lucru este valabil dacă este vorba de orice altă polarizare complementară (ortogonala). Totuși, rezultatele individuale sunt complet aleatoare, adică nici unul nu poate să prezică dacă va obține o polarizare verticală sau orizontală. În al doilea rând, aceste stări au o proprietate numită non-localizare cuantică, fără vreun analog în fizica clasică
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
polarizarea verticală sau orizontală a particulelor lor, vor obține rezultate opuse. Același lucru este valabil dacă este vorba de orice altă polarizare complementară (ortogonala). Totuși, rezultatele individuale sunt complet aleatoare, adică nici unul nu poate să prezică dacă va obține o polarizare verticală sau orizontală. În al doilea rând, aceste stări au o proprietate numită non-localizare cuantică, fără vreun analog în fizica clasică. Dacă cei doi agenți autorizați măsoară polarizarea particulelor primite, rezultatele lor nu vor fi perfect corelate, ci doar într-
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
complet aleatoare, adică nici unul nu poate să prezică dacă va obține o polarizare verticală sau orizontală. În al doilea rând, aceste stări au o proprietate numită non-localizare cuantică, fără vreun analog în fizica clasică. Dacă cei doi agenți autorizați măsoară polarizarea particulelor primite, rezultatele lor nu vor fi perfect corelate, ci doar într-o anumită măsură. Deci există o probabilitate mai mare de 50% că unul dintre agenți să poată, pe baza măsurătorilor lui, să deducă rezultatul celuilalt. Această probabilitate este
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
fost respinsă de Comisia de Teoria Informației a IEEE, dar a fost în cele din urmă publicată în 1983 în SIGACT News. El arată cum se poate reține sau transmite două mesaje codate în două "observabile conjugate", cum ar fi polarizarea liniară sau circulară a luminii, astfel încât oricare dintre ele, dar nu amândouă, pot fi recepționate și decodificate. El și-a ilustrat ideea cu un proiect de bancnote care nu pot fi falsificate. Un deceniu mai tarziu, pe baza acestei lucrări
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
dualismul corpuscul-undă se referă la faptul că materia prezintă simultan proprietăți corpusculare și ondulatorii. Este vorba despre un concept central al mecanicii cuantice, care a înlocuit teoriile clasice asupra naturii materiei. Anumite fenomene pun în evidență caracterul ondulatoriu (interferența, difracția, polarizarea), pe când altele demonstrează caracterul corpuscular (emisia și absorbția luminii, efectul fotoelectric, efectul Compton). Bazându-se pe studiul acestor fenomene, teoriile clasice propuneau modele în care un obiect era considerat fie o particulă, fie o undă. Ideea dualității a apărut în legătură cu
Dualismul corpuscul-undă () [Corola-website/Science/299498_a_300827]
-
conceptul. În mecanica cuantică, lumina nu este considerată nici undă, nici corpuscul în sensul clasic, ci este unitatea celor două, fără o delimitare precisă. În formalismul clasic, lumina era considerată undă electromagnetică, prezentând fenomene ondulatorii cum ar fi interferența, difracția, polarizarea. Odată cu descoperirea efectului fotoelectric în 1887 de către Heinrich Rudolf Hertz, a fost necesară introducerea unei noi teorii care să justifice fenomenul, întrucât cea clasică era în contradicție cu rezultatele experimentale. În 1905, Albert Einstein explica legile efectului fotoelectric presupunând că
Dualismul corpuscul-undă () [Corola-website/Science/299498_a_300827]
-
lantanide U și Pu. Nucleele a doi izotopi stabili ai xenonului, Xe și Xe, au momente cinetice intrinseci diferite de zero (spinii nucleari sunt adecvați pentru rezonanța magnetică nucleară). Spinii nucleari ai Xenonului pot fi aliniați dincolo de nivelurile normale de polarizare prin intermediul luminii polarizate circular și a vaporilor de rubidiu. Polarizarea spinilor nucleelor de xenon rezultată poate depăși cu 50% valoarea sa maximă posibilă, depășind cu mult valoarea echilibrului termic rezultată din statisticile măsurătorilor paramagnetice (de obicei 0.001% din valoarea
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
xenonului, Xe și Xe, au momente cinetice intrinseci diferite de zero (spinii nucleari sunt adecvați pentru rezonanța magnetică nucleară). Spinii nucleari ai Xenonului pot fi aliniați dincolo de nivelurile normale de polarizare prin intermediul luminii polarizate circular și a vaporilor de rubidiu. Polarizarea spinilor nucleelor de xenon rezultată poate depăși cu 50% valoarea sa maximă posibilă, depășind cu mult valoarea echilibrului termic rezultată din statisticile măsurătorilor paramagnetice (de obicei 0.001% din valoarea maximă la temperatura camerei, chiar și în cei mai puternici
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
de interacțiune cu nucleele altor atomi cu care se ciocnește, astfel, hiperpolarizația sa se menține o perioadă de timp îndelungată chiar și după ce acțiunea radiațiilor laser a încetat și vaporii alcalini eliberați se condensează pe suprafetele aflate la temperatura camerei. Polarizare de spin a izotopului Xe poate dura de la câteva secunde pentru atomii de xenon dizolvați în sânge la mai multe ore în in faza gazoasa și de mai multe zile pentru xenonul criogenizat. În schimb, izotopul Xe are spinului nuclear
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
normal, este dificil să caracterizezi suprafețe folosind rezonanța nucleară magnetică, deoarece semnalele de la suprafața unui eșantion pot fi ajunse de către semnalele venite de la nucleele atâtor atomi, de pe toată suprafață. Totuși, spinul nuclear de pe suprafața solidă poate fi polarizată selectiv, transferând polarizarea spinului la el de la xenonul gazos hiperpolarizat. Acest fapt face ca semnalele de suprafață să fie destul de puternice pentru a putea fi măsurate, și le distinge de semnalele de pe suprafață. În aplicațiile ce vizează folosirea energiei nucleare, xenonul este utilizat
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
pentru disciplina administrativă a eparhiilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat această hotărâre, având "caracter temporar și excepțional", pentru a se evita starea de confuzie de la centrul eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei (dese reveniri la hotărâri luate în prealabil, polarizare între hotărârile luate și aplicarea lor concretă, suprimarea autorității Consiliului Eparhial și a Permanenței Consiliului Eparhial, încercarea unor persoane de la Centrul Eparhial de a pune în contradicție episcopul vicar cu chiriarhul locului derutând astfel clerul, credincioșii și opinia publică”. Decizia
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
din 9 sau 11 elemente și având o funcție de iluminare ex 9006 91 90 10 Repere pentru utilizare în fabricarea produselor prezentate la subpoziția 0 9006 40 00 (a) ex 9013 80 90 10 Izolator din fibre optice insensibil la polarizare, funcționând la o lungime 0 de undă de 1 200 nm sau mai mare, inclus într-o carcasă cilindrică ex 9013 80 90 20 Comutator optic, cuprinzând cel puțin o intrare optică și două ieșiri optice, 0 precum și conectoare electrice
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
de tip Ia prin observații. Acest rezultat poate să însemne că luminozitatea inițială a acestui tip de supernove ar putea să depindă de unghiul de observație. Explozia devine, însă, mai simetrică cu trecerea timpului. Primele asimetrii sunt detectabile prin măsurarea polarizării luminii emise. Întrucât au un model funcțional similar, supernovele de tipurile Ib, Ic și diferite supernove de tipul II sunt denumite împreună supernove cu colaps al miezului. O diferență fundamentală între supernovele de tip Ia și cele cu colaps al
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
revistelor de specialitate ale Academiei Române: "Studii și Cercetări de Fizică" și "Revue Roumaine de Physique" (1956-1985). A adus contribuții originale în domenii variate ale fizicii teoretice: "rezistența metalelor în câmp magnetic", "absorbția razelor corpusculare grele în materie", "teoria pozitronului și polarizarea vidului", "radiația electromagnetică multipolară", "termodinamică și mecanică statistică", "dezintegrarea pionilor în muoni și neutrini", "reprezentările algebrelor Lie ale grupurilor unitare și ortogonale". În colaborare cu Costin D. Nenițescu, a publicat și lucrări de cinetică chimică organică. Studiind mișcarea unui colectiv
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]