2,423 matches
-
de toată pregătirea până în cele mai mici amănunte. Contribuția ei, ca la fiecare Pomenire, a fost perfectă. De multe ori, Iorgu și-a pus întrebarea, pe bună dreptate,... ce s-ar fi făcut el fără ajutorul ei!... După slujba de Pomenire la Biserică, Iorgu întrun suflet a alergat la Cimitir, să aprindă candela, și să fie lângă Fata lui, măcar câteva clipe. N-ar fi îndurat să stea, cu acest prilej, departe de dânsa. Cu puțin timp înainte de a se însera
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Am nevoie de tine... ... A venit primăvara, timpul se scurgea în voia lui. Primăvara încă se mai lupta cu rămășițele gerului iernii. Până la mijlocul lui aprilie, vremea se menținuse rece și ploioasă. Era înainte de intrarea în Postul Sf. Paști, de pomenire a celor adormiți. Trecuse aproape un an de când Vasilica a trecut în ”lumea de dincolo”. Iorgu a fost de dimineață la cimitir. După ce a rătăcit singur pe străzi întunecate cu gândul la Vasilica a ajuns acasă... A răsucit cheia în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dus... a venit primăvara. Odată cu trezirea la viață a cerului, a păsărilor, a plantelor și a oamenilor, sărbătorile primăverii au sosit și ele, simbol al reînoirii forțelor cosmice, al începutului optimismului fizic și spiritual. Începând cu sfârșitul lui Februar, cu Pomenirea celor Adormiți, ”Moșii de iarnă” și cu Duminica Lăsatului sec de carne, Câșlegile de iarnă s-au încheiat. A venit și Postul cel Mare. Șapte săptămâni de post și de pomenire a tuturor celor adormiți întru Domnu... când, ei ne
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fizic și spiritual. Începând cu sfârșitul lui Februar, cu Pomenirea celor Adormiți, ”Moșii de iarnă” și cu Duminica Lăsatului sec de carne, Câșlegile de iarnă s-au încheiat. A venit și Postul cel Mare. Șapte săptămâni de post și de pomenire a tuturor celor adormiți întru Domnu... când, ei ne așteaptă să-i pomenim și să ne rugăm pentru iertare și veșnică lor odihnă. Carmen a pregătit pomeni pentru tot postul, și i-a trimis lui Iorgu în fiecare vineri seara
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să ne rugăm pentru iertare și veșnică lor odihnă. Carmen a pregătit pomeni pentru tot postul, și i-a trimis lui Iorgu în fiecare vineri seara pomenile, iar el sâmbătă de sâmbătă, toate cele șapte... a fost la slujba de pomenire, la Biserică, cu pomelnicul cel mare, cu Vasilica în cap... A trecut și Postul cel Mare... Era în Sâmbăta Paștelui... o zi mohorâtă, cerul era când însorit, când acoperit cu crâmpee de nori. Soarele abia începuse cariera sa anuală, în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
amintirea ei. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Amin!.. încheie sfinția sa, scurta cuvântare. Soarele se suise la cumpăna între amiezi... După împărțirea pomenelor celor sărmani, adunați în jurul mormântului, prin grija lui Avel toți invitații au fost deplasați la masa de pomenire la restaurantul ”Bolta Rece”. Și acolo, Părintele Boboc împreună cu Părintele Daniel au oficiat o scurtă slujbă religioasă de pomenire. Totul a fost orânduit cu mult bun simț și cuvioșenie, atât la cimitir cât și la ”Bolta Rece”, datorită lui Carmen
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
amiezi... După împărțirea pomenelor celor sărmani, adunați în jurul mormântului, prin grija lui Avel toți invitații au fost deplasați la masa de pomenire la restaurantul ”Bolta Rece”. Și acolo, Părintele Boboc împreună cu Părintele Daniel au oficiat o scurtă slujbă religioasă de pomenire. Totul a fost orânduit cu mult bun simț și cuvioșenie, atât la cimitir cât și la ”Bolta Rece”, datorită lui Carmen și Avel. ...Era pe la mijlocul lunii lui Cuptor... Ziua aluneca ușor către seară, căldura de peste zi se mai dămolise... o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
seamă să se roage pentru iertare... Și, ațipi... alunecând într-un somn adânc. Pe la zece și jumătate, când se trezi, înainte de a merge la cimitir, s-a dus la Biserică. A aprins candeluța și lumânări la icoana Maicii Domnului, pentru pomenirea sufletului ei bun. Seara, ca de obicei, acasă a aprins candela ei, pentru a avea lumină acolo în Ceruri printre îngeri. ...Era pe la mijlocul lui august, într-o joi, de Sf. Maria-Mare. Clopotele de la biserică, băteau pentru marea sărbătoare. Era de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
groapă îi dădu drumul peste sicriu, spunând în gând:”să-ți fie țărâna ușoară, dragul meu! Simt că ne vom întâlni undeva, cândva!" După ce au plecat de la cimitir, spre casa părinților lui George unde avea să aibă loc masa de pomenire după datină, începu să plouă. Lumea care se afla la masă vorbea despre semnele care s-au arătat: despre chipul lui fericit din timpul slujbei, despre chipul trist înainte de a-l coborî în groapă, despre ploaia care s-a ițit
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
la servirea bucatelor la masă. Nici ei nu îi venea să creada că mai are putere să stea în picioare. Nu putu să mănânce nimic, luă în schimb câteva lingurițe de colivă și bău o picatură de vin sfințit, pentru pomenirea lui George. Probabil că Dumnezeu era aproape de ea și o întărea. Plecă acasă destul de târziu împreună cu Gheorghe care a participat și el la înmormântare. La plecare, părinții lui George le mulțumi pentru că au fost alături de ei iar Geta i se
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
el la înmormântare. La plecare, părinții lui George le mulțumi pentru că au fost alături de ei iar Geta i se adresă cu lacrimi în ochi, Frusinei: - Sper că ne vei vizita mai des și vei fi alături de noi în toate pomenirile pe care le vom face pentru fiul nostru, draga mea! - Negreșit, voi fi alături de dumneavoastră! spuse aceasta, îmbrățișându-i pe amândoi. După oboseala și durerea sufletească pe care o acumulase în decurs de câteva zile, Frusina se aștepta să nu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
știa cât de amețit era ca să poată sta de vorbă cu el. Voia să-i spuna că de Sf. Măria să o însoțească la biserică, să o ajute să ducă pachetele și coliva pe care voia să le facă pentru pomenirea mamei sale. - După masă vreau să stăm de vorbă. Astăzi m-am spovedit și împărtășit. - Și ce-mi spui mie, sfânta, sfintelor?! Mă ții la post cu toate! Ce te-au mai învățat sfinții tăi? - Nu mai bea pe nemâncate
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
în jurul ochilor. Era de nerecunoscut. Ea îi pregăti și pachețelul cu mâncare. - Aș vrea ca de Sf. Mărie să te abții de la băutură și să mergi cu mine la biserică, să mă ajuți să duc pachetele și coliva; fac o pomenire pentru mama că se numea Maria. - Nu știu, că nu am cunoscut-o. Da’ te ajut să le duci până acolo. Eu nu intru în biserică, să nu dau cu ochii de popă și de sfinții tăi. Frusina nu mai
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
zidit de soții Cristina și Vasile Dascălu, părinți de-a pururi Întristați, care au scris acest epitaf profund emoționant: Sub această piatră rece, În acest tăcut mormânt, Doarme tot ce-a fost mai dulce Și mai scump pe-acest pământ. Pomenirea Dianei să fie din neam În neam, În vecii vecilor, Amin! Nicolae Grebenea (1905 2006) preot și scriitor „Ca urmare a unei Îndelungate mediatizări mincinoase scrie Mihai Stere Derdena În prezentarea cărții de referință „Amintiri din Întuneric” a părintelui Nicolae
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu s-a lăsat intimidat nici de această provocare, ci și-a continuat expozeul, Încheind cu poezia lui Robert Cahuleanu, În care Canalul este văzut ca a patra gură a bătrânului Danubiu, prin care acesta „duce sânge.” Să fie, Doamne, pomenirea lui Constantin Em. Bucescu din generație În generație, cu adevărat veșnică! Un prieten al marelui dispărut. Gheorghe Leu (1924-1988) Nu l-am văzut nicicând pe acest martir legionar, dar beneficiind de informațiile devotatei sale soții, Marioara Leu (născută Dediu), voi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
caracterială. Sprijinit de câțiva camarazi, mai cu seamă de Aurel Ursu, doctorul Teofil Mija, a ridicat, În codrul legendar Fetea, un monument În cinstea eroilor anticomuniști. Apoi, fixă pe zidul exterior al casei Golea din comuna Bahnea o placă Întru pomenirea perpetuă a martirului Ion Golea. Intenționează să Înalțe, tot În Bahnea, o statuie pentru eternizarea memoriei fostului primar al acestei localități, Nicolae Golea (autor al jurnalului „O viață Închinată unui sat”) și a neasemuiților săi fii Ion și Traian. Deosebit de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
impostor, și dânsa „Numai banul Îl vânează și câștigul fără muncă”. Ignoranță și rea-credință Asemenea Însușiri Îl caracterizează pe autorul unui articol despre legionari, apărut În publicația „Ziarul Lumina” din 7 octombrie 2010. Este vorba despre articolul „22 septembrie 1940: Pomenirea «martirilor» legionari la Mănăstirea Predeal”, semnat de Adrian Nicolae Petcu. Se cuvine să reproducem integral acest articol detractor ca, astfel, oricine dintre cititori să Înțeleagă ușor de ce este supărătoare această scriere păcătoasă: „Instalarea generalului Ion Antonescu ca primministru și plecarea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
puteau nădăjdui că publicația aceasta va dăinui mai mult decât cele efemere. Scepticismul lor se Întemeia pe sărăcia materială, pe extrem de precara sursă de autofinanțare. Însă inimoasa echipă Întemeietoare, alcătuită exclusiv din foști deținuți politici și condusă de vrednicul de pomenire Mircea Nicolau, eminent gazetar și temerar veteran al gulagului bolșevic din România, nu numai că nu s-a descurajat, dar a și dovedit competență, hotărâre și perseverență, Învingând cu brio toate opreliștile. Succesul a fost posibil datorită credinței nestrămutate a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
s-a realizat rușinosul record mondial, ca un român din trei să fie agent informator al poliției secrete, numită, eufemistic, «Securitate».” Cititorule, ia seama că nu-i nicio eroare În reproducerea fracției 1/3, indicată de președintele american, vrednic de pomenire perpetuă. A mai vorbit providențialul Reagan și de contraperformanțele că, În România comunistă, țară care fusese odinioară exportatoare de cereale, populația suferă cronic de foamete, de sărăcie, de frică și de frig. Îți dai seama, tinere cititor, ce Înseamnă un
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care, de fapt, scutura el, ca la armăsarul mort, se întremă. Se propti, pe bâjbâite, în cur. Și-i vorbi pîclîit, prin mărăcinișul somnului: 205 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI și nu mai au nici o răsplată, fiindcă până și pomenirea li se uită. Și dragostea lor, și ura lor, și pizma lor, de mult au și pierit, și niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare. Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Tinca se jurase pe ochii din cap că-l văzuse la Sfânta Vineri când ieșise dintr-un cavou. - Doarme cu morții, soro, ăsta-i Ucigă-l toaca! Spărgătorul de lemne o lua prin spatele cimitirului, pe sub arțarii bătrâni ai străzii Pomenirea. Privea căderea frunzelor roșcate, se oprea sub copacii atinși de moarte și strângea purcoaie-purcoaie straturile uscate care foșneau sub pași, aprindea un amnar cu iască și dădea foc. Trâmbe de fum alb, înecăcios se ridicau drept în sus, sub coroanele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
știau chichirezul meseriașilor,, se întorceau cu viorile pline 333 de poli, osteniți, călcând rățește. Câte nu pățiseră! Parcă nu-i suise unul nebun, Titi Aripă, în pom într-o iarnă, pe o vreme cumplită, să-i cânte de acolo Veșnica pomenire, că-i suise, ce erau să facă? Cine ar fi scăpat de mânia lui Picu Calată, mățarul de la Coada Dristorului, când apuca un pahar mai mult și le lipea sutele cu scuipat pe frunte și le cerea să-i zică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
află decît nălucire. El se adresează, atunci, omenirii avertizind-o asupra marelui rău ce-o amenință: „Deșteaptă-te, omenire, din visui ce te orbește Și, cunoscînd ce-i amoriul și pe cît te osîndește, Izgonește-l din sîmțîre Și spune spre pomenire Vacurilor depărtate Nenorocirile toate Ce vin dintr-o nălucire”. Este imaginea unui rău abstract, incontrolabil, de origine divină, acționînd ca o lege aspră Într-o lume pregătită s-o primească. Nici o idee mai profundă nu putem afla la acest prim
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cîți trece PÎn’la mormînt Îi petrece, Și nici atuncea nu-i lasă, Ca norocul ce nu-i pasă, Ci și pe ale lor oase Varsă lacrimi dureroase, Le ridică monumente, Cele mai tari elemente, Le zidește chimitire Spre vecinică pomenire. El slăvește În viață Un adevăr cu dulceață, Și o dreptate cinstește, Aceasta Îl mulțămește. La neam, l-averi nu să-nchină (Lumea de pilde e plină), La el săracul e una Cu cel ce poartă cununa, Înțeleptul și nebunul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cerului. În jurul ei stelele se făcuseră puzderie. Lumea se acoperise cu o lumină nouă care o găsea tot nepregătită. Rada se aplecă și atinse cu palmele țărâna din jurul trunchiului de mesteacăn. Era uscată și se sfărâma între degete. Stropii de pomenire pământul îi sorbise de parcă nici n-ar fi fost. Dincolo de lumea de dincolo — ăl mai puternic ajunge în vârf, zise Pârnaie, privind cu mâna streașină la ochi. El e ultimul care moare. — Tii, băga-mi-aș ! se iți Chisăliță pe lângă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]