2,403 matches
-
prin replica rostită pe patul morții. Lui Socrate nu i s-a recunoscut geniul nici în familie. Geniile strălucesc prin intuiții. Molozul cunoașterii este pentru ceilalți. Nu-mi trebuie statuie. Mă mulțumesc cu un bust. Ca să nu mă poată lovi posteritatea sub centură. Geniile își migălesc singuri statuia. Eternitatea selectează esențe. Restul este destinat putrefacției. Eroic este și curajul autenticității trăirii, nu doar cel al gloriei. Acropole, Capitoliu și Golgota - trei mari coline ale spiritualității umane. Celebritatea este tot o bârfă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Utopicii căutau fericirea și pe rug. Fericirea - un Everest himeric. Să le respectăm nefericiților dreptul la mândrie. Pe toate meridianele există oameni care uită de ce s au așezat la masă. Nefericiților nu le mai rămâne decât să mizeze pe tandrețea posterității. Nefericirea provine, de regulă, din deficitul de imaginație. Între lanțuri și glezna învinsului a existat întotdeauna o sfâșietoare tandrețe. Se scumpește mereu încălțămintea. Doamne, bine că nu ne-ai făcut miriapozi. Omul curge, de cele mai multe ori, de-a curmezișul fericirii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
des proștii la plimbare. Poate acoperă gropile. Tinerii de astăzi cunosc mai bine biografiile starurilor sportive și muzicale, decât pe cele ale propriilor părinți. E greu să te ferești de flegma imbecilului cocoțat. Statuile ridicate în timpul vieții nu vindecă amneziile posterității, ci generează greață. Milioane de ani i-au trebuit creierului uman să-și încrețească circumvoluțiunile pe care noi le lăsăm nefolosite. De pe unele frunți și muștele pleacă dezamăgite. În privința proștilor, natura este vinovată de două ori: întâi că i-a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
unii care refuză să facă ceva și ceilalți care consideră că fac totul. Pentru imbecili îndoiala pare o blasfemie. Prostul este iremediabil ocupat. Imploră ajutor și orfanii care si-au ucis părinții. Imbecilul este imun la autocritică. Convinși de ingratitudinea posterității, unii poeți actuali și-au instalat deja bustul pe balcon ori în spălătorie. Nimeni nu imploră dispensă de prostie. Fără proști, ar sucomba și umoriștii. Ne-am obișnuit ca adevărul să miroasă a hoit. Troglodiții cred că numai mușchii întrețin
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să se conecteze la prezent. Omul face alergie la adevărul pufului de păpădie. Viitorul flăcării e cenușa. Cel mai confuz timp este prezentul. Orice problemă poate fi rezolvată. De oameni, ori de timp. Cu timpul, memoria poate deveni resentiment. Tribunalul posterității discută numai cu probele lăsate de „ inculpați ”. Longevitatea presupune dilatarea bătrâneții, nu înfrângerea morții. Viciile nu trădează. Sunt capabile de o statornicie uluitoare. Timpul transformă ideile revoluționare în retrograde și pe cele avangardiste în prejudecăți. Privim, de regulă, cu neliniște
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
schimb se înmulțesc bolile. Sfătoșenia e un semn că bătrânețea e pe aproape. Ajungem la bătrânețe cu eul împuținat și hărtănit, ca după un ospăț al rechinilor. Hotărâtor este ce fac astăzi. Mâine intră deja în zona gri a imprevizibilului. Posteritatea strunjește biografiile până la cota zero. În adolescență, crezi că tu ai creat lumea. Iar la bătrânețe te întrebi mirat : care lume? Să nu facem din bătrânețe o jalnică retrospectivă a greșelilor. Timpul meu - această Ană pe care mă tem că
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ar putea recicla chiar și instinctele. Pictorii Renașterii au devenit repede celebri deoarece lor le pozau numai îngeri și sfinți. Există scriitori mari, alții de raftul doi și restul, care cad de pe orice policioară. Cernoziomul artei îl dau salahorii fără posteritate. Ai curaj în artă când spui da. Pentru că negațiile înfloresc pe buzele tuturor. Receptarea unei capodopere este urmată de convalescențe tulburătoare. Toate capodoperele sunt interactive. Arta agită conexiunile din noi. Artiștii cosmopoliți navighează sub pavilion străin. Arta poate fi un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de subtilitate poate duce la decalcifierea mesajului artistic. Cultura dă prospețime spiritului. Arta e ca trilurile privighetorii. E meschin să le cauți justificări. Fără artă, comunicarea noastră este bâlbâită, rudimentară și autistă. Coexistența valurilor dă vigoare culturii. Scriitorii îi pretind posterității să - i foarfece, nu să - i uite. În artă, se lucrează, de regulă, la temperatura iadului. Arta nu trebuie să învingă anatemele epocii. Poezia se bazează pe erezia emoțională a cuvintelor. Unei cugetări nu - i este permis să fie efemeră
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mai insistent o critică literară promoțională. Critica literară actuală seamănă mai mult a haiducie literară. Există în artă și inovații greșit altoite. Mediocritatea în artă nu are nici o scuză, deoarece aici prestațiile nu sunt obligatorii. Fundamentala ștachetă în artă rămâne posteritatea. Arta trebuie să fie o imensă revărsare de tandrețe. Artiștii nu se lasă până când nu toarnă și puțină disperare în plăceri. Nu este o rușine să fii scriitor în zilele noastre. Pentru că nu află aproape nimeni. Angoasa poeților se agravează
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de secretar general al literaturii contemporane. Cărțile sunt niște scrisori dintre care doar câteva ajung la adevărații destinatari. Arta este hârtia de turnesol care măsoară, la un momentdat, starea de normalitate a condiției umane. Nimbul valorilor intră numai în sarcina posterității. Arta - această imperioasă nevoie de noi înșine. Scriitorul - acest sclav de pe plantațiile visului. Dacă lectura este inutilă, cărțile ar trebui incinerate. Jumătate din pamflet poate să muște. Restul trebuie să fie artă. Cartea valoroasă își transformă cititorii în coautori. Arta
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
simple în esențialitatea lor. Arta este fără frontiere, ignoranța - fără orizont. O clipă de grație vine pentru fiecare. Pe unii însă îi găsește dormind. Creația este un soi de streap-tease interior. Opera de artă hrănește un orgoliu antum și o posteritate ipotetică. Afaceriștii vulgarizează arta, precum prostituatele iubirea. Artistul modern vine cu jumătăți de sensuri, sperând că diferența va fi completată de consumator. Ajunsă în artă, politica măsluiește ierarhiile și sporește confuzia. Culturile se polenizează reciproc. Arta are voluptatea ocolișurilor. Roiesc
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sunt la masa de scris, bodyguarzii cerului patrulează prin preajmă. Măreția creatorilor de artă e ca aura. Nu o văd decât specialiștii. Parcă prea mult sifon pun artiștii contemporani în creația lor. Asemenea documentelor secrete, jurnalele autentice trebuie încredințate doar posterității. Uneori, artiștii nătângi sunt sprijiniți cu premii. Când am început să - i citesc volumul, mai știam câte ceva despre poezie. Când l - am terminat, uitasem totul. Șansa artei de a se ține de om e să ne - o plantăm în ADN
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
muzică de fond a vieții. Va deveni arta o gaură neagră a condiției umane ? În literatura postmodernă nu mai există decât ușoare aluviuni de concret. Speranța salvării pare să fie în sufletele noastre și în cărțile altora. În artă, numai posteritatea corelează prețul cu valoarea. În alchimia criticii de artă intră uneori și destulă mitocănie. Artistul este un scafandru care încă ar mai putea salva ceva. Arta autentică tulbură. Cealaltă plictisește. Demonicul fertilizează cu precădere creația. Artiștii și - au privatizat rugul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe ușa din dos. Veleitarismul rămâne principala boală profesională a artei. Ura vrea să demonstreze că și ea poate să miște stelele și luna. Și ochiul te înșeală. D - apoi iubita ... Deviza orgolioșilor : ori geniu, ori la groapa comună a posterității. Tăcerea are și zone de aur. Dar mai ales de lașitate. Marile spirite sunt împroșcate cu mizerie chiar și după ce devin statui. Unele păcate au farmecul penumbrei din pictură. Un singur zeu și - a păstrat soclul : forța. În imaginația ratatului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că străzile și localurile publice sunt înțesate de antimonarhiști. Din cauza unei glume, am pierdut un prieten. Nu știu, ori gluma nu a fost de calitate, ori prietenul. De regulă, minciuna deschide balul imposturii. Desconsideră acum modestia, ca să poți suporta ingratitudinea posterității. Marea voluptate a omului e să - și domine semenii. Măcar câteva clipe. Mă tem că divorțul dintre om și violență nu va mai fi posibil. Intoleranța s - a cocoțat în toate topurile mapamondului. Ne cotonogim pe ruptelea. Nimeni nu mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Nici animalele de pradă nu ne mai mănâncă decât în situații disperate. Marile eșecuri ale democrației se numesc Socrate și Hitler. Milioane de oameni simulează viața. Condiția umană se malignizează văzând cu ochii. Statuile ridicate în timpul vieții nu vindecă amneziile posterității, ci generează greață. Foarte multe creiere par născute din greșeală. Un creier stresat otrăvește întregul trup. Televiziunea comercială aceasta gumă de mestecat a spiritului. Marea cultură nu se poate face pe stadioane. Durabilul e tern. Ne fascinează însă pitorescul perisabilului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Viața spirituală a omului contemporan capătă un tot mai pronunțat contur de scorbură. De ratat, ratăm toți. Integral, ori pe câteva felii. E greu să-ți păstrezi verticalitatea într-o lume accentuat oblică. Pe artiștii rivali nu-i împacă decât posteritatea. Opera definitivă poate fi cea transformată în cavou. Marii frustrați devin sinucigași. Ori dictatori. Cuibărite în cărți, unele molii atacă hârtia, altele textele. Există critici care molfăie, rumegă, dar nu digeră. Deși a găbuit inteligența, omul nu renunță la forță
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
deci nevoie de cadavrele noastre. Deocamdată invincibilă cu adevărat nu este decât moartea. În absența morții, viața ar putea fi o nesfârșită frivolitate. Iubirea mai decolorează puțin ... moartea. Drumul spre misterul morții trece prin mizerie. Moartea este egală pentru toți. Posteritatea nu. Suferința acomodează trupul cu neființa. ETC Presa - singura putere care nu este votată, ci uneori, doar cumpărată. Acuzăm justiția, dar beneficiem uneori de inechitațiile ei. Cea mai sigură soluție de decuplare de la mizeriile realității este nebunia. Tudor Arghezi își
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cărțile lui suplinesc existența noroasă a câtorva romane cu rime pestrițe. Virgil Nistru Tigănus V. Ghica este, fără nici o îndoială, unul dintre scriitorii cei mai mari de la Dunărea de Jos și, cu sau fără voia contemporanilor săi, va intra în posteritate. Când va să dea în primire, ca tot omul, tecucenii vor fi nevoiți să-i găsească un loc pentru statuie. În locul primarului fiind, eu l-aș propune, cât mai e în viață, cetățean de onoare. Nu mai trebuie nici un argument
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și a plecat spre munții din vest călare pe un bivol. Când a ajuns la ultima trecătoare care marca granița imperiului, paznicul l-a recunoscut pe faimosul înțelept și l-a implorat să lase un document cu învățăturile lui pentru posteritate. Refractar, spontan și cu un oarecare simț al ironiei, Lao Zi a făcut o pauză în pelerinajul său spre uitare și a compus repede Tao teh ching, scrisă în 5 000 de caractere, având următoarea repudiere în primele două versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
alchimie, dietă, yoga sexuală și alte discipline pentru prelungirea vieții, deoarece, asemenea lui Zhuang Zi, ei priveau moartea ca pe o trecere spre o viață care poate era mai bună. Erau filozofi puri și în scrierile lor au păstrat pentru posteritate spiritul original impecabil al lui Lao și Zuang. Unul dintre cei mai mari adepți multilaterali ai taoismului din istoria chineză a fost Ko Hung, care a trăit în secolele al III-lea și al IV-lea e.n. Fiind interesat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Hsueh Huai-yi a murit la numai doi ani după ce a intrat în „serviciul” ei. Deși fusese un bărbat puternic și viril, a fost complet secătuit de esența și energia vitale, într-un mod care poate servi ca exemplu perfect pentru posteritate referitor la lucrurile despre care vă avertizează tao. În ceea ce o privește pe împărăteasă, aceasta abia începea să ajungă la deplinătate sexuală. Când Hsueh a murit, aceasta s-a retras imediat într-un palat din munți pentru a-l jeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
comunității noastre naționale. De-a lungul vremii numeroși scriitori și oameni de cultură au subliniat importanța cultivării vorbirii în viața națiunii. Testamentul lui Ienăchiță Văcărescu, unul dintre primii poeți ai neamului românesc, exprimă o credință sinceră și un legământ pentru posteritate: Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și-a patriei cinstire! Alexandru Vlahuță atrăgea atenția că în școală elevul trebuie să fie învățat să lege vorbele într-un tot ca lumea, curat meșteșugit, să iubească și să prețuiască
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
critic: "Eu cred că și poezia lui Arghezi, și opera lui în ansamblu, și biografia trebuie interogate altfel, pentru a ne interesa astăzi. Daca vom pune mereu unele și aceleași întrebări, riscăm să nu ne mai intereseze opera lui Arghezi. Posteritatea lui merită alte întrebări"101. O aplicată și sistematică abordare a prozei publicistice argheziene o întreprinde, fără îndoială, Mariana Ionescu, în două intervenții hermeneutice, similare conținutistic, dar diferite ca întindere 102. E vorba, după cum însăși autoarea precizează, de o analiză
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
el. André Gide își asuma un risc serios susținând că "opera de artă trebuie să-și găsească în sine suficiența, scopul și rațiunea perfectă" (supraviețuirea Jurnalului său, și nu a lui Corydon ar arăta mai degrabă contrariul în ceea ce privește propria-i posteritate). Vorbea de literatură, firește. Dar examinarea producțiilor plastice sugerează mai degrabă efectul invers. Ca și cum aspirația spre autosuficiență ar conduce la o artă inospitalieră, rece sau închisă, cu care nu ne mai putem alia, fiindcă este lipsită de afect și de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]