1,960 matches
-
persoanele și actele de cultură implicate de ele, despre care a referit la nivel academic”. A spus și ea că poate era mai bine să fi făcut un cuplaj cu Universitatea clujeană, fapt pe care-l remarcasem și noiă dar postum. Am Întârziat grosolan cu rândurile de față, deși aș fi dorit să ajungă la Suceava, chiar a doua săptămână. Între timp, știi că a fost termenul de 701 O extindere a expunerii asupra unor personalități din Întreg nordul Moldovei, ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
apreciată de regretatul I. Mușlea de la Cluj. Cred că și din culegerea de folclor a D-lui Popa vom include ceva material - tot ca o mărturie folticeneană. Ar fi bine, dacă D-na Stino va consimți, să publicăm cu caracter postum și ceva lăsat de mult apreciatul cărturar Aurel G. Stino. La rândul meu aici, voi cere colaborarea D-lor G. Ursu (pe care-l cunosc bine) și M. șerban. Chiar și la Dl. Gafița mă gândesc, la care vreau să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a cuvântului, nu pare mai definitoriu celebrul vers al lui Philippide decât pentru Florin Mugur. Am spus „pare”, nu „părea”. Prezența poetului nu este doar nediminuată, ci și o necesitate tot mai vie, mai copleșitoare. La această oră a existenței postume a iubitului nostru prieten, Poezia ni-l restituie, inconfundabil, unul din miracolele ei delicate și durabile, dar simultan, fără nici o inutilă linie de legătură, și ca prieten neînlocuit, neasemuit... cum și pentru el, cele două mari aripi fragile, ale Poeziei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
același lucru cu Enescu, Brâncuși, Brauner, Marcel Iancu, Eugen Ionescu, Cioran, Saul Steinberg, Perlea, Celibidache, Silvestri, Tzara, Celan și alții, dacă nu ar fi vorba, În cazul lui Eliade, mai curând de o excepție, căci nobilul gest al repatrierii sale postume profesorul Zaciu Îl vedea „nu numai pentru valoarea extraordinară a operei sale, dar și pentru a răspunde În mod civilizat atacurilor ordinare la care memoria lui a fost supusă În ultimii ani”. Nu știu ce ar putea imuniza posteritatea cuiva de atacuri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să fie și ultima. Amintirea a revenit când am citit versurile muribundului, scrise, se pare, pe patul de spital. Tragica tânguire se elibera, candidă, de pământ și de iluzii. Regăseam ceva din sensul scurtei noastre Întâlniri În poemul Prometeu, publicat postum. „Ca orice lepră, Prometeu/ S-a pus În colți cu Dumnezeu./ Prin gând celui de sus Îi dete/ Să-l dea cu capul de-un perete,/ Tocmai acolo-n Caucaz,/ Legându-l strâns, printr-un ucaz.” Dumnezeu? Da, de vreme ce luase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pare, la bătrânețe, paradoxale Înrudiri. O secvență față de care Leon Volovici nu-și ascunde perplexitatea Îmi transmite și mie, mărturisesc, frisonul care ar fi să-și caute abia numele În arhivele de psihopatologie ale „conspirației mondiale”, capitolul „Monopolul suferinței”: „Evoluția postumă a imaginii lui mi-o explic și prin amintirea unui detaliu din comportamentul tatei căruia multă vreme nu i-am dat atenție. S-a Întâmplat de câteva ori să fie invitat la cârciumă de țăranii care țineau să-l cinstească
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sanatoriul comun și dincolo de el, se simte solidar. Această enclavă a existenței sfâșiate concentrează drama destinului uman Însuși, iar solidara pulsație a durerii reverberează asupra omenescului În totalitatea sa. S. Iosifescu a atras atenția și asupra vibrației „pascaliene” din paginile postume ale lui Blecher. Credem că observația se extinde și asupra romanului Inimi cicatrizate și că, de fapt, tot ce a scris Blecher este impregnat de o astfel de fervoare a eternului, a măreției În vulnerabilitate. Cum spune Pascal, „un copac
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
intelectuali, ci și contemplarea imobilelor În care incomparabila sa aventură spirituală și-a aflat refugiu creator ne reamintesc, În Musil, destinul convulsiv, dar biruitor al artei, În confruntarea cu ostilitatea, adesea insuportabilă, a conjuncturii. Un mesaj totuși Încurajator, În această postumă și durabilă compensație... Berlin, 18 martie 1987 (Textul a apărut, sub titlul „Locuri care ne reamintesc de Musil”, În România literară, nr. 16/16 aprilie 1987) Note la un text de Musiltc "Note la un text de Musil" Deși nuvela
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
deprindere filosofică”. În România, dezbaterea a fost intensificată de publicarea, după prăbușirea comunismului, a Întregii opere a lui Cioran, inclusiv a unei părți din corespondența sa Încă necunoscută În totalitate. Iar apariția În Franța, după moartea sa, a două cărți postume, Mon pays (Țara mea, Gallimard, 1996) și Cahiers, 1957-1972 (Caiete, 1957-1972, Gallimard, 1997), a fost, desigur, extensiv comentată În ambele țări. Aceste cărți arată că, spre deosebire de compatrioții săi intelectuali cu care era asociat În mișcarea politică de extremă dreaptă (Eliade
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
focaliza pe promovarea „literaturii noi”, dar și pe familiarizarea cititorilor - prin frecvența publicării traducerilor - cu literaturile lumii. Diversitatea rubricilor („Figuri contemporane”, „Figuri dispărute”, „De vorbă cu...”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Cronica artistică”, „Notele săptămînii”, „Ecouri”, „Mișcarea literară din străinătate”, „Pagini postume”, „Cronica ideilor”, „Profiluri literare”, „Revizuiri literare”) depune mărturie pentru preocuparea redactorilor de a acoperi mai toate fațetele fenomenului cultural și pentru dorința de a informa cititorii cu privire la ultimele tendințe în literatura lumii. F. publică poeți de toate orientările estetice: George
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
Chișinău, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, Cluj-Napoca, 1994; Gesturi, Chișinău, 1996; Poezia de după poezie. Ultimul deceniu, pref. Al. Cistelecan, Chișinău, 1999; Yin Time, București, 1999; Gestuar, Botoșani, 2002. Ediții: Georg Trakl, Antume, tr. Mihail Nemeș, București-Chișinău, 2001, Postume, tr. Mihail Nemeș, București-Chișinău, 2001. Traduceri: Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, Chișinău, 2001; Robert Muchembled, O istorie a diavolului, Chișinău, 2002; Mario Turchetti, Tirania și tiranicidul, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Adrian Popescu, Un expresionist postcomunist, ST, 1991, 10
GALAICU-PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
imaginea cam nătângă a unui hâtru care se ține numai de glume. Trebuie citite Amintirile... în general și partitura lui Nică a lui Ștefan a Petrei în special cu întreaga biografie a lui Creangă în față, inclusiv cu biografia lui postumă. Considerând exagerată afirmația lui G. Călinescu potrivit căreia „În Amintirile lui Creangă nu este nimic individual, nimic cu caracter de confesiune...”, e de căutat în ele tocmai individualul, particularul, irepetabilul, confesiunea, fie ea directă sau deghizată, voluntară ori involuntară (inconștientă
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
și „timpul mărturisirii”, semnele premonitorii, acele linii tematice, acele motive care alcătuiesc, împreună, în operă și biografie, o unică, inconfundabilă structură. Va rezulta că și-a „introdus” în Amintiri din copilărie nu numai întreaga viață, ci și moartea și viața postumă. Sfârșitul surorii Maria, de exemplu (cea care alunecă și cade într-o fântână iarna) este implacabil legat, prin tema cruzimii, de opera povestitorului. Totul se află în Amintiri.... Autorul nu le-a continuat pentru că de fapt le încheiase. După două
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
iubesc pe toți, credeți-mă pe suflet, pe viață, pe cuvânt / și spunând acestea am rămas deodată singur pe pământ” (Iubirea ca lumina). Atât volumele antume (Baladă pentru copilărie, 1982, Lorelei, 1984, Podul cu fân, 1988), cât și cele apărute postum (Soare cu dinți de lupoaică, 2000, Lacrima de câine, 2001) atestă un poet, cum s-a observat, pentru care „poezia nu poate exista în afara unui exces de existență” (Mircea A. Diaconu). SCRIERI: Eu vă iubesc pe toți, București, 1982; Baladă
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
Craiova, 1890; Săracii, Craiova, 1890; Profile literare, Craiova, 1891; Intim, Craiova, 1892; Senzitive, București, 1894; Iubita, Craiova, 1895; Priveliști din viață, Craiova, 1896; Cum iubim, Craiova, 1896; Aquarele, pref. A. Steuerman, Iași, 1896; Simplu, pref. G.D. Pencioiu, Craiova, 1896; Nuvele postume, Craiova, 1896; Nuvele și poezii, cu o scrisoare de Al. Vlahuță, București, 1916; Pagini alese, pref. M. Dragomirescu, Craiova, 1924; Poeme antimonarhice, pref. E. Luca, București, 1951; Opere alese, pref. Geo Șerban, București, 1951; Scrieri alese, îngr. și pref. C.D.
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
de primă mărime. Cu acribie, dar și cu multă pasiune, reconstituie biblioteca Stolnicului Constantin Cantacuzino, apoi elaborează o documentată monografie Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (1970). Despre scriitori, cărțile și manuscrisele lor, istorie, semnificația scrisului, organizare, circulație și destin postum al cărților sunt nenumărate informații erudite în alte lucrări, fiecare fiind un prețios vademecum: Ex libris (1973), Biblioteci umaniste românești (1974) și Biblioteci umaniste franceze în colecții românești (1978). SCRIERI: Scriitori clasici și problemele culturii de masă, București, 1966; Biblioteca
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
o sinteză: Ion D. Sârbu - un scriitor român din exilul intern. Autorul își intitulează volumul Eseuri subsidiare..., deoarece nu-și propune să-și domine neapărat obiectul, ci să gloseze cu măsură în umbra lui, înscriindu-se în campania de reabilitare postumă a unui scriitor ignorat multă vreme, supralicitat, poate, azi. SCRIERI: Visele cuvintelor, Craiova, 1981; Trăiri, București, 1987; Seva lucrurilor, București, 1990; Dezlănțuind tăcerea, Craiova, 1994; Incursiuni în literatura română, Craiova, 1995; „Înstrăinarea” limbii române, Craiova, 1997; Calea de întoarcere, București
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
numismatica, epigrafie, gliptica ș.a. -, dar au o perspectivă amplă, culturală, antropologica și filosofica. Dintre scrierile sale, două interesează studiul literaturii: cartea de debut, Moiră, mythos, dramă (1969), un remarcabil eseu critic de factură academică, si, tangențial, Civilizația elenistica (1974). Volumul postum de eseuri Antichitate și modernitate (2000) reunește texte cu tematică diversă, din care nu puține au în atenție literatura și gândirea umanista. G. a tradus și prefațat românul Memoriile lui Hadrian de Marguerite Yourcenar (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). Moiră, mythos
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
de Crabe - Nebuloasa lui Crabe, 1993), dar și personajele cărților ulterioare, până la contururile aluziv auctoriale rezultate din circumscrierea figurilor lui Thomas Pilaster și a poetului Marson unui același spațiu mental (din ultimul roman L’Oeuvre posthume de Thomas Pilaster - Opera postumă a lui Thomas Pilaster, 1999) sunt niște excentrici care mobilizează, pe de o parte, curiozitatea infantilă dar și bagajul intelectual al cititorului, pe de alta, din partea scriitorului, circumvoluțiuni stilistice și retorice șlefuite cu rafinament și scurtcircuitate intempestiv de un grăunte
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de scriitor, la voga etnologiei și, mai ales, la deviații psihice supradimensionate până la absurd (numele lui Eugène Ionesco nu poate fi ocolit, dar aici este vorba de un absurd existențialist pus În ramă). Într-un alt roman, din 1999, Opera postumă a lui Thomas Pilaster motivul dublului se regăsește exploatat de-a lungul unui demers ludic și livresc totodată (la fel se Întîmplă și În Démolir Nisard, 2006). Dualitatea se stabilește Între două entități simbiotice, alternative, pe Întinderea infinită a substanței
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
București. „Păstrez regretul de a nu fi redactat în formă finală un tratat despre verbul grec, cea mai grea categorie a morfologiei grecești, în cadrul căreia obținusem și teoretic și practic rezultate înnoitoare” - va mărturisi într-un Memoriu de activitate, publicat postum. Între 1971 și 1975 este cercetător la Institutul de Filosofie din București, cu speranța de a duce la capăt, împreună cu C. Noica, traducerea integrală a operelor lui Platon în limba română. După epurarea din 1975 a institutelor de cercetare, devine
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Durnea. Inteligență fină, împletită cu o mlădioasă rigoare, H. se distinge printr-un scris elaborat, deopotrivă precis și nuanțat, cu subtilități de eseist căruia nu-i prisosește încrederea în sine. Argumentele, și de bun-simț, și de substanță, prezente în volumul postum Atelier de istorie literară (1999), emană o delicată autoritate, cucerind prin expresivitatea ideii. Comprehensivitatea, care este însușirea dominantă, se sprijină pe o francă disponibilitate de a admira, strunită de luciditatea circumspectă. Ispitit de escalada în teoretic, analistul își construiește strategia
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
altele. Împrejurări nefaste împiedică răspândirea operei, volumul Pe drumuri de munte, imprimat în 1912, fiind retras din cauza numeroaselor greșeli de tipar, iar ediția următoare, din 1914, căzând pradă, aproape integral, unui incendiu în depozitul „Vieții românești”. Recunoașterea critică are loc postum, când, sub genericul Pe drumuri de munte, sunt editate, în 1921, volumele Amintiri dintr-o călătorie și În munții Neamțului, al doilea cu o prefață de Mihail Sadoveanu. Despre călător, toți câți l-au cunoscut vorbesc la unison: omul planturos
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
1914 până în 1943, la revista „Ramuri”, unde publică poezie, proză, numeroase articole și cronici literare. Semnează atât cu numele său, cât și cu pseudonimele Daniel Aramă, Ion Aramă, Theofil Roman și Pantagruel. În 1940 editează, împreună cu Alexandru Colorian, volumul Poezii postume de Mihai Eminescu, act cultural ce provoacă multe ecouri în publicistica vremii. Traduce din Victor Hugo, Charles Dickens, F.M. Dostoievski, Cervantes, Jules Lemaitre, Ivan Bunin, Walter Scott, George Sand, Ladislas Raymont, Leopardi, Fenimore Cooper, James Oliver Curwood ș.a., înlesnind popularizarea
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
Ursul cu laba-ntoarsă, București, 1939; Vraja, București, 1939; Maiestății sale, Regelui, București, 1940; Dracul păcălit, București, 1941; Comoara de sub stâncă, București, 1942; Moartea zimbrului, București, 1944; Fântâna fermecată, București, 1945; Poeme, BUCUREȘTI, F.A.; Sonete, București, f.a. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii postume, București, [1940] (în colaborare cu Alexandru Colorian). Traduceri: Victor Hugo, Frunze de toamnă, București, 1916; Pierre Loti, Spre trecutul mort, București, 1916; Jules Lemaitre, Sofia de Montcernay și alte nuvele, București, 1916; Balzac, Prăvălia „La mâța cu mingea”, București, 1917
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]