1,812 matches
-
perioadă deosebită până în 1965, când a era reședință de plasă și apoi de raion (înființat la 1 ianuarie 1956). Localitatea s-a dezvoltat în ultimii ani datorită zăcămintelor de țiței și gaze. A fost declarat oraș în anul 2004. Orașul Potcoava este situat în partea de est a județului Olt, la aproximativ 30 km de municipiul Slatina. În teritoriu, se află de o parte și de alta a văii pârâului Plapcea, afluent pe partea dreapta a râului Vedea, în nordul Câmpiei
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
usoară. La nord orașul este marginit de satele Băltați și Bircii, la sud de Ciurești, la sud - est de Corbu, la sud - vest de Movileni, la est de Optași - Măgura, la vest cu Bălteni, Mierlești și Perieți. Satele arondate localității Potcoava sunt: Fălcoeni, Potcoava, Valea Merilor, Trufinești și Sinești, așezare de-a lungul pârâului Plapcea. Mediul geografic - terenuri bune pentru agricultură, apă suficientă, păduri întinse - a oferit condiții favorabile pentru stabilirea și dezvoltarea așezărilor, a desfășurării activităților omului pe teritoriul zonei
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
orașul este marginit de satele Băltați și Bircii, la sud de Ciurești, la sud - est de Corbu, la sud - vest de Movileni, la est de Optași - Măgura, la vest cu Bălteni, Mierlești și Perieți. Satele arondate localității Potcoava sunt: Fălcoeni, Potcoava, Valea Merilor, Trufinești și Sinești, așezare de-a lungul pârâului Plapcea. Mediul geografic - terenuri bune pentru agricultură, apă suficientă, păduri întinse - a oferit condiții favorabile pentru stabilirea și dezvoltarea așezărilor, a desfășurării activităților omului pe teritoriul zonei Câmpia Boianului. Așa cum
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
a desfășurării activităților omului pe teritoriul zonei Câmpia Boianului. Așa cum reiese dintr-un hrisov dat la Curtea de Argeș la 7 iunie 1423 Dan al II - lea Basarab, domnitor cu unele întreruperi al Țării Românești între august 1420 și iunie 1431, așezarea Potcoava exista sub acest nume încă din această perioadă. Cel mai vechi sat atestat documentar este Sinești - Valea Merilor, cunoscut în vechime și sub numele de Osica, luat de la pârâul ce curge în apropiere. Satul este amintit în 22 ianuarie 1590
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
în 22 ianuarie 1590 în porunca prin care Mihnea Voievod întărește lui Tatomir și altora, stăpânire asupra satului Osica. Zona este ușor vălurită, teritoriul fiind străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Potcoava se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,65%), cu o minoritate de romi (7,23%). Pentru 5,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
65%), cu o minoritate de romi (7,23%). Pentru 5,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,47%). Pentru 5,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Potcoava este cunoscută prin zăcămintele de țiței și gaze, datorita cărora s-a dezvoltat industria petrolieră. În teritoriu își desfășoară activitatea Schela Ciurești și Petrom Service Potcoava. Orașul deține un liceu de cultură generală dotat cu un Centru de Documentare și
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
ortodocși (93,47%). Pentru 5,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Potcoava este cunoscută prin zăcămintele de țiței și gaze, datorita cărora s-a dezvoltat industria petrolieră. În teritoriu își desfășoară activitatea Schela Ciurești și Petrom Service Potcoava. Orașul deține un liceu de cultură generală dotat cu un Centru de Documentare și Informatizare. Pe teritoriul orașului funcționează 3 școli generale, o grădiniță cu program prelungit și 3 grădinițe cu program normal. În anul 2004 a fost construit localul
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
cultură generală dotat cu un Centru de Documentare și Informatizare. Pe teritoriul orașului funcționează 3 școli generale, o grădiniță cu program prelungit și 3 grădinițe cu program normal. În anul 2004 a fost construit localul Școlii cu clasele I-IV Potcoava, aceasta funcționând până atunci în localul construit în 1906. Forma de învățământ din liceu și celelalte școli:Învățământ de zi. Servicii oferite: Internet, cabinet medical, medic, asistent igienist, Centru de Documentare și Informare. Căminul cultural are 300 locuri și o
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
1906. Forma de învățământ din liceu și celelalte școli:Învățământ de zi. Servicii oferite: Internet, cabinet medical, medic, asistent igienist, Centru de Documentare și Informare. Căminul cultural are 300 locuri și o bibliotecă publică. Timp de peste 20 de ani, la Potcoava s-au tratat zeci de mii de oameni suferinzi de reumatism. În clădirea în care din 1994 funcționează primăria, la sfârșitul anilor ’60 s-au amenajat băi comunale, cu ape termale și diferite proceduri medicale, menite să trateze reumatismul. Acum
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
de tot felul. Urmau apoi mahalalele, fiecare cu biserica ei. Locuințele și gospodăriile negustorilor și meseriașilor cu stare erau în partea de sus a tîrgului. Pătura nobiliară ( banii, marii boieri ) avea sectorul ei separat, pe un spațiu în formă de potcoavă, unde se aflau casele boierești în mijlocul cărora tronau casele Băniei. Tîrgul Craiovei s-a dezvoltat încă din perioada cuceririi romane în zona Bucovățului. Spre piața comercială a tîrgului duceau numeroase drumuri comerciale cele mai importante fiind drumul ocnei (spre Ocnele
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul Microchiroptera, Genul Rhynophus, numit popular liliacul cu potcoavă, grație formei de potcoavă a pliului ce le înconjoară nasul. Liliecii nu au nevoie de ochi pentru a vâna țânțarii cu care se hrănesc. Ei emit o mulțime de „ strigăte” imperceptibile de către urechea omului. Pentru orientare folosesc ultrasunetele produse de
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul Microchiroptera, Genul Rhynophus, numit popular liliacul cu potcoavă, grație formei de potcoavă a pliului ce le înconjoară nasul. Liliecii nu au nevoie de ochi pentru a vâna țânțarii cu care se hrănesc. Ei emit o mulțime de „ strigăte” imperceptibile de către urechea omului. Pentru orientare folosesc ultrasunetele produse de vibrațiile corzilor vocale. Prin
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
desparte de obiectul care a reflectat ultrasunetul. Toți liliecii din Ordinul Microchiroptera (liliecii mici) sunt înzestrați cu radare ultrasonice de diverse modele, ce pot fi încadrate în trei categorii: murmurătoare, scandante și stridulante. Liliecii care scandează sunt rinololofii sau liliecii potcoavă, frecvenți în Caucaz și Asia Centrală, dar și în peștera noastră. Această potcoavă constituie un difuzor care adună ultrasunetele într-un fascicul direcționat. Liliecii stau aninați de tavanul peșterii, cu capul în jos și rotindu-se circular, explorează împrejurimile cu ajutorul fasciculului
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
liliecii mici) sunt înzestrați cu radare ultrasonice de diverse modele, ce pot fi încadrate în trei categorii: murmurătoare, scandante și stridulante. Liliecii care scandează sunt rinololofii sau liliecii potcoavă, frecvenți în Caucaz și Asia Centrală, dar și în peștera noastră. Această potcoavă constituie un difuzor care adună ultrasunetele într-un fascicul direcționat. Liliecii stau aninați de tavanul peșterii, cu capul în jos și rotindu-se circular, explorează împrejurimile cu ajutorul fasciculului sonor. Acest detector viu rămâne suspendat cu cele zece gheruțe aferente celor
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
de hibernare sunt mult mai vulnerabili deoarece, pentru gruparea coloniei într-un ciorchine uriaș, au nevoie de tavanul larg al galeriei vizitabile. Nu credeți că am fi cel puțin insensibili dacă nu le-am respecta perioada de hibernare? Performanțele liliacului potcoavă, în plin sezon de vânătoare, pot fi admirate în perioada iulie-septembrie la Peștera Polovragi, ușor de descoperit urcând 600-700 m de la Mănăstirea Polovragi.
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
fi cupele de bronz care dovedesc obiceiul de a bea vin. Mesele luate în grup erau o parte importantă a societății Celte din acea perioadă, și o mare parte din arta lor era exprimată prin farfurii, cuțite, oale și cupe. Potcoavele cailor și armele erau de asemenea bogat ornamentate. Deși monedele din această perioadă sunt copii de slabă calitate ale monedelor grecești și romane, stilul artistic celtic, mai exuberant, este clar vizibil. Vestitul mormânt de la Waldalgesheim, în zona Rinului conține multe
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
râu (Lutra lutra), zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Amfibieni și reptile: salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
atunci când se dorește o coborâre rapidă. Această supapă poate fi separată, sau poate fi aceeași cu supapa de suprapresiune. Un alt model de vestă de salvare, special conceput pentru scufundări, ce se caracterizează prin aceea că este în formă de potcoavă și este atașată de back-pack. Prin utilizarea acestui model de vestă se elimină o parte din curelele de prindere caracteristice celorlalte veste și se poate respira mai confortabil în poziție orizontală. De asemenea, vesta este prevăzută atât cu un sistem
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
mai apoi să se continue cu cărămidă, iar coloanele din piatră să fie transformate în pilaștri de cărămidă. Absidele laterale s-au edificat în totalitate din cărămidă. Ceea ce atrage atenția la interiorul edificiului este că arcurile sunt în formă de potcoavă. Clădirile mudejár pornesc de la modelul celor creștine, dezvoltându-le în înălțime și folosindu-se cărămida ca material de construcție. Datorită acestui nou material, nu mai poate fi vorba de coloane, ci de pilaștri. O altă caracteristică este cupola care lasă
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
Ávila, ce se remarcă prin cele două turnuri din cărămidă, susținute și decorate de arcade oarbe ce devin goale în partea superioară. Ahitectura laică mudejár prezintă caracteristici similare cu cea religioasă, deși recurge mai mult la arcurile în formă de potcoavă și la cele rotunde. Ies în evidență palatele regale din secolele al XIV-lea și al XV-lea, precum cel din Sevilia și, în parte, cel din Segovia, palatul lui Alfonso XI în Tordesillas, palatele prelaților și magnaților din secolele
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: șase mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini") și liliacul comun ("Myotis myotis"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă), precum și cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii, o nevertebrată din
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]