25,546 matches
-
îi trezea Anei un fel de milă necurată, ca la melodrame, când știi că ți se provoacă înadins starea aceea greu suportabilă dar îți curg lacrimi fără să te poți stăpâni și ți-e rușine că plângi ca prostul." Construcția povestirii este mai complexă decât rezultă din aceste citate: fotografia examinată de Ana face parte dintr-un fel de fotoreportaj prin care se sugerează o mecanică a relației amoroase, lipsită de orice poezie. Dar obsedantă pentru cititor rămâne prezența eroinei, al
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
Ana face parte dintr-un fel de fotoreportaj prin care se sugerează o mecanică a relației amoroase, lipsită de orice poezie. Dar obsedantă pentru cititor rămâne prezența eroinei, al cărei proiect de existență autentică eșuează. Așa cum eșuează și în alte povestiri, de pildă în "Cehov", am cerut obosită. Aici eroina - care joacă și rolul de narator - desemnează cu termenul generic "scenariu" tot ceea ce așteaptă de la dragoste: " Ochii mei miopi căpătau, de îndată ce el apărea, o acuitate extraordinară sau poate dorința de a
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
și mama lui bătrână, care îl terorizează surâzătoare, la nesfârșit, fără să-i audă protestele. Push ilustrează, dintr-un nou unghi, diferența dintre scenariul relației cu un bărbat și relația cu un bărbat. Ș.a.m.d. O mențiune aparte merită povestirea de la care s-a împrumutat titlul volumului. În cuprinsul ei, "cenușăreasa" din care Adriana Bittel și-a făcut un personaj predilect apare îndrăgostită (și ignorată) nu de un bărbat, ci de Paris, oraș pe care îl vizitează pentru prima oară
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
viața ei, dar pe care are sentimentul că îl cunoaște dintr-o existență anterioară. Volumul Întâlnire la Paris îl face chiar și pe cel mai blazat cronicar literar să redescopere plăcerea de a citi. Adriana Bittel, Întâlnire la Paris, unsprezece povestiri, București, Ed. Compania, col. "Contemporani", 2001. 112 pag.
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
dacă o face, să divagheze, să facă considerații inevitabil lipsite de originalitate despre postmodernismul ei, să facă comparații. Întîmplător reciteam în același timp la fel de celebra Jacques le Fataliste și paralela era tentantă, mai ales pentru mecanismul cererii și ofertei de povestire. Dar cred totuși că cea mai îndreptățită atitudine aici și acum ar fi prezentarea pur și simplu a acestei cărți, pentru ca aceia care au citit-o să și-o amintească, iar fericiții care încă n-au citit-o să dea
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
București, este fără cusur. Pentru cei care cunosc cartea din apariția ei mai veche trebuie adăugat că aceasta este o ediție revăzută și necenzurată. Romanul are două direcții principale: povestea de dragoste dintre mătușa Julia și Varguitas și mai multe povestiri compuse de "genialul" autor de scenarii radiofonice, Pedro Camacho. Aceste povestiri sînt oarecum suspendate în roman, formează insule narative fără legătură de sens între ele și epica principală, viața și dragostea personajului-narator Varguitas-Mario. În jurul lor se creează însă un spațiu
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
ei mai veche trebuie adăugat că aceasta este o ediție revăzută și necenzurată. Romanul are două direcții principale: povestea de dragoste dintre mătușa Julia și Varguitas și mai multe povestiri compuse de "genialul" autor de scenarii radiofonice, Pedro Camacho. Aceste povestiri sînt oarecum suspendate în roman, formează insule narative fără legătură de sens între ele și epica principală, viața și dragostea personajului-narator Varguitas-Mario. În jurul lor se creează însă un spațiu pregătitor, pentru că din cele spuse de narator la persoana I aflăm
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
cu Camacho într-o ciudată relație de prietenie, există între ei cîteva sumare conversații (pentru că "genialul" nu are prea mult timp la dispoziție), dar mai ales există o permanentă stare de observație. Pedro Camacho e observat cu minuțiozitate, el și povestirile lui sînt studiate cu o minuțiozitate aproape științifică.Varguitas, angajat la același post de radio care a făcut "afacerea" de a-l aduce din Bolivia pe Camacho, intră în biroul improvizat al acestuia, vede cum lucrează, vede harta Limei și
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
celebre care constituie unicul bagaj cultural al prolificului scriitor. E un fel de deconstrucție ironică a portretului scriitorului "de forță", care poate crea la nesfîrșit povești senzaționale din materialul aflat la îndemînă, e o caricatură a rețetei literaturii de succes. Povestirile sînt narate la persoana a treia, deși ele ar trebui să fie de fapt dialoguri, dramatizare. Pedro Camacho este în același timp actor, este un factotum al acestei industrii, un fel de om-computer (deși nu sîntem încă în epoca informaticii
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
eram mare și plecasem de-acolo, cînd am aflat că omul ăla s-a sinucis, am avut un șoc. N-am întrebat niciodată nimic pe nimeni. Am crezut că știu fără să fi întrebat, și am încercat să scriu o povestire despre asta. Nu am reușit să o scriu niciodată. De ce nu? Îți spun, poate că vei găsi o explicație a chinuitoarei mele neputințe de a scrie vreodată ceva în același timp adevărat și de ficțiune, poate decelezi un blocaj psihanalizabil
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
că timpurile cer o nouă formă, Mailer a creat o operă în care trece cu ușurință de la eseu la reportaj, de la biografie la romanul istoric și polițist. Ultima lui carte Evanghelia după Fiu (1997) este o combinație de biografic, memorialistic, povestire și roman, de fapt, o repovestire, o rescriere a evangheliei la sfârșit de secol XX de către Isus însuși (persoana întâi care sugerează identificarea eului auctorial cu naratorul e și o ocazie unică pentru Mailer de mitologizare a eu-lui). Căci evangheliștii
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]
-
lor expresivă nu diferă fundamental, este una puternică și legitimă în același timp. Ca și pictura, grafica lui Corneliu Vasilescu se situează în același orizont al gestualismului combinat cu un expresionism liric și abstract, în aceeași perspectivă a unei inepuizabile povestiri cromatice cu figurația extirpată și cu retorica distorsionată pînă la anularea oricărui descriptivism. Exuberanța tușei, aparenta spontaneitate a compozițiilor, tonurile puternice și împinse ostentativ pînă în pragul riscului, dar și înalta vibrație afectivă și perfecta stăpînire a mișcării par elemente
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
Cătălin Constantin Marguerite Yourcenar pornește în Povestiri orientale de la mituri, credințe, superstiții și chiar de la un celebru roman japonez de secol XI; toate își au originea - titlul o declară de la început - în Orient. Cele zece povestiri aduc în fața cititorului o lume pe care alte lecturi i-au
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
Cătălin Constantin Marguerite Yourcenar pornește în Povestiri orientale de la mituri, credințe, superstiții și chiar de la un celebru roman japonez de secol XI; toate își au originea - titlul o declară de la început - în Orient. Cele zece povestiri aduc în fața cititorului o lume pe care alte lecturi i-au făcut-o deja familiară: exotismul Orientului Îndepărtat, contrastele Balcanilor și un limbaj plin de fast, admirabil transpus în română de Petru Creția. Autoarea nu face însă doar o simplă
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
și un limbaj plin de fast, admirabil transpus în română de Petru Creția. Autoarea nu face însă doar o simplă operație de repovestire. Ea reinventează și modelează. Așa se face că Orientul însuși devine o ficțiune. Nu despre el vorbesc povestirile, ci despre modul în care și-l închipuie occidentalul. De aici unitatea celor zece povestiri, publicate inițial separat. Dar, așa cum picturile lui Wang-Fo, eroul primei povestiri, devin mai credibile decât realitatea însăși, tot așa lumea recreată de scriitoare devine mai
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
face însă doar o simplă operație de repovestire. Ea reinventează și modelează. Așa se face că Orientul însuși devine o ficțiune. Nu despre el vorbesc povestirile, ci despre modul în care și-l închipuie occidentalul. De aici unitatea celor zece povestiri, publicate inițial separat. Dar, așa cum picturile lui Wang-Fo, eroul primei povestiri, devin mai credibile decât realitatea însăși, tot așa lumea recreată de scriitoare devine mai puternică și mai fascinantă decât Orientul real, amestec de pete confuze". Că așa stau lucrurile
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
modelează. Așa se face că Orientul însuși devine o ficțiune. Nu despre el vorbesc povestirile, ci despre modul în care și-l închipuie occidentalul. De aici unitatea celor zece povestiri, publicate inițial separat. Dar, așa cum picturile lui Wang-Fo, eroul primei povestiri, devin mai credibile decât realitatea însăși, tot așa lumea recreată de scriitoare devine mai puternică și mai fascinantă decât Orientul real, amestec de pete confuze". Că așa stau lucrurile i-o dovedește cititorului român Laptele morții, repovestire a uneia dintre
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
un sens contradicțiilor umane în mistica hindusă. Cea din urmă dragoste a prințului Genghi caută să refacă - obsesie europeană - moartea eroului, pasaj-lipsă al romanului lui Murasaki. Cu ochi de pictor, dar de pictor european, privește mâhnit Cornelius Berg, eroul ultimei povestiri, contrastele Orientului, ce-i apar drept ireconciliabile. O antiteză, doar sugerată, cu Wng-Fo, pictorul chinez din prima povestire. În restul povestirilor cititorul regăsește prelucrarea unor motive probabil familiare, pentru că își au originea în Balcani. E interesant să vezi cum îți
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
europeană - moartea eroului, pasaj-lipsă al romanului lui Murasaki. Cu ochi de pictor, dar de pictor european, privește mâhnit Cornelius Berg, eroul ultimei povestiri, contrastele Orientului, ce-i apar drept ireconciliabile. O antiteză, doar sugerată, cu Wng-Fo, pictorul chinez din prima povestire. În restul povestirilor cititorul regăsește prelucrarea unor motive probabil familiare, pentru că își au originea în Balcani. E interesant să vezi cum îți sunt modelate propriile mituri. Reținem însă invitația adresată de către coordonatoarea colecției Cartea de pe noptieră: de a pătrunde în
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
pasaj-lipsă al romanului lui Murasaki. Cu ochi de pictor, dar de pictor european, privește mâhnit Cornelius Berg, eroul ultimei povestiri, contrastele Orientului, ce-i apar drept ireconciliabile. O antiteză, doar sugerată, cu Wng-Fo, pictorul chinez din prima povestire. În restul povestirilor cititorul regăsește prelucrarea unor motive probabil familiare, pentru că își au originea în Balcani. E interesant să vezi cum îți sunt modelate propriile mituri. Reținem însă invitația adresată de către coordonatoarea colecției Cartea de pe noptieră: de a pătrunde în povestire asemenea pictorului
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
În restul povestirilor cititorul regăsește prelucrarea unor motive probabil familiare, pentru că își au originea în Balcani. E interesant să vezi cum îți sunt modelate propriile mituri. Reținem însă invitația adresată de către coordonatoarea colecției Cartea de pe noptieră: de a pătrunde în povestire asemenea pictorului care se pierde, salvându-se, în marea din propriul tablou. Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, trad. de Petru Creția; Humanitas - colecția Cartea de pe noptieră (9), coord. Ioana Pârvulescu; ed. a II-a, București, 2000, 144 p.
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
Balcani. E interesant să vezi cum îți sunt modelate propriile mituri. Reținem însă invitația adresată de către coordonatoarea colecției Cartea de pe noptieră: de a pătrunde în povestire asemenea pictorului care se pierde, salvându-se, în marea din propriul tablou. Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, trad. de Petru Creția; Humanitas - colecția Cartea de pe noptieră (9), coord. Ioana Pârvulescu; ed. a II-a, București, 2000, 144 p.
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
personal pentru reabilitarea personajului de care-l leagă pe Vlad Păunescu originea și - evident - patronimicul! Domnitor al Țării Românești în trei rînduri (1448, 1456-1462, 1476), Vlad Țepeș a incendiat imaginația contemporanilor, în 1462 semnalîndu-se apariția în limba germană a faimoaselor "Povestiri despre Dracula voevod", apocrife cărora li se va adăuga și o culegere de anecdote. În plin romantism autohton, Bolintineanu scrie despre controversatul erou de notorietate, iar Hasdeu îi consacră un studiu cu implicații istorice, etnografice și psihologice, "Filosofia portretului lui
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
mai recent, Zi de toamnă cu cal. Despre autor nu știm decât că se află la a doua tinerețe (cel puțin în fotografia de pe coperta IV) și că locuiește în Slobozia. Discreția autobiografică se explică în parte prin ipoteza că povestirile, în acest caz, îl recomandă cel mai bine pe scriitor, pe dotatul povestitor Ioan Neșu. Ce nu pregetă să scrie despre universul rural românesc cartografiat într-un sud de sate și mici așezări urbane de Bărăgan, lunci, ape și păduri
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
acest caz, îl recomandă cel mai bine pe scriitor, pe dotatul povestitor Ioan Neșu. Ce nu pregetă să scrie despre universul rural românesc cartografiat într-un sud de sate și mici așezări urbane de Bărăgan, lunci, ape și păduri, epicentrul povestirilor fiind sufletul scindat al locuitorilor, cu bucuriile și "suferințele înăbușite", cu resemnarea, violența și iubirile lor pătimașe. Din cele " Doar câteva cuvinte..." ale lui C. Vremuleț aflăm că ar fi vorba de satul ialomițean, ceea ce nu exclude posibilitatea ca aceste
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]