4,232 matches
-
rezolvat problemele politico-militare în domeniul armamentului naval. La rândul lor, Statele Unite, prin separarea Marii Britanii de Japonia și acordul de paritate ușor de realizat cu Marea Britanie, obțineau ceea ce urmăriseră în acest domeniu. Acordul dintre Statele Unite și Marea Britanie izola Japonia și o poziționa într-o situație de inferioritate fără speranțe în ceea ce privește armamentul naval. În loc să se angajeze într-o cursă a înarmării falimentară, pe care nu ar fi putut s-o câștige, Japonia a obținut cel mai mare profit dintr-o situație nefavorabilă și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politică, adaptată poporului care o posedă, iar această practică ar fi în van să se încerce să fie indusă din exterior oricărui alt popor, ale cărui natură și circumstanțe nu au condus în mod spontan la ea.** Mill s-a poziționat între extremele celor două doctrine, folosindu-se „de cantitatea de adevăr care există în amândouă”. Pe de o parte, ...instituțiile politice sunt realizate de oameni...; ele își datorează originea și întreaga existență voinței umane... Pe de altă parte, merită să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o mai bună punere în valoare a vegetației și când suprafața grădinii alpine este destul de mare, printre rocile mari pot fi trasate poteci înguste, care permit vizitatorilor observarea mai de aproape a plantelor, formei și culorii rocilor, etc. Când sunt poziționate atent, rocile pot constitui un excelent punct de interes într-o grădină mică. Este indicat să alegeți roci interesante, cu forme și culori cât mai atrăgătoare. Acestea sunt utile în mod special ca centru compozițional în grădinile mici, cu prundiș
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
s-ar putea strânge un material valoros în acest sens. Înscrierea datelor recoltate într-un grafic ne-ar putea facilita stabilirea profilului structurii organizatorice a întreprinderii respective. Graficul cuprinde o linie de mijloc notată cu „0” (zero), în raport cu care se poziționează caracteristicile pozitive ale structurilor organizatorice (la stânga) și cele negative (la dreapta). Cu cât ne îndepărtăm mai mult de punctul zero spre stânga, cu atât structura organizatorică deține mai multe caracteristici pozitive, și invers: cu cât ne îndepărtăm mai mult de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
opinia lui Stimec, strategia BATNA/MESORE/ACBAM este un „excelent criteriu de măsurare a desfășurării și rezultatului final al negocierii”, un „rar instrument permițând estimarea raportului de forță într-o manieră atât de obiectivă”, o „remarcabilă sinteză” ce poate fi „poziționată ca un model de referință... dar care poate fi completat, ameliorat, nuanțat și adaptat” (Stimec, 2005, pp. 60-70). Găsim această ultimă idee interesantă și productivă, ea exprimând, de altfel, sensul evoluției contribuțiilor altor autori cu privire la strategiile, tacticile și tehnicile negocierii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
afirmare a eului, pe o individualitate care Îl face pe fiecare om „unic”, diferit de ceilalți. Pe de altă parte, ea face trimitere și la un noi, caracterizat de o serie de determinări care Îi permit fiecărui eu să se poziționeze În raport cu un „același altul”, să se recunoască Într-o serie de valori, de modele și de idealuri vehiculate de o colectivitate cu care se identifică. Identitatea comportă, așa cum am văzut, o serie de trăsături ă unele stabile, altele modificabile ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identități În discuție Această nouă arhitectură instituțională, născută din decupaje care depășesc uneori frontierele departamentale, n-a fost Întotdeauna realizată Într-o concertare echilibrată și pe deplin consensuală. În consecință, o serie de actori locali, ca și anumiți aleși, diferit poziționați pe eșichierul politic, au ajuns să denunțe crearea unor „ținuturi de drept seniorial”, sub pretextul apărării democrației locale care, după ei, este supusă astfel „dorințelor prințului”. Rămâne Însă o Întrebare obsedantă: cum vom putea, pe viitor, să păstrăm legitimitatea municipală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
practice care domină categorizarea perceptivă și actualizarea discursivă. Această lingvistică, ce pune accentul, în consens cu concepția lui G. Guillaume, pe sensul procesual și nu pe cel stabil sau imanent, se întreabă despre natura operațiilor cognitive proprii limbii și se poziționează în marea dezbatere dintre cognitivismul clasic și conexionism, dezbatere apărută prin cercetările asupra inteligenței aritifciale. Cognitivismul clasic consideră cunoștințele ca fiind stocate sub formă de conținuturi simbolice și ca existînd un hiat între realitate și reprezentările ei, limba nefiind decît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întrebuințării unui cuvînt al vocabularului, într-un registru al limbii, cu anumite turnuri, într-un anumit gen de discurs, un locutor indică modul în care se situează într-un spațiu conflictual; folosind sintagma "luptă de clasă", de exemplu, cineva se poziționează ca fiind de stînga, iar, vorbind pe un ton didactic și cu un vocabular tehnic, se poziționează ca specialist etc. Într-un cîmp discursiv, poziționarea definește o identitate enunțiativă, un tip specific de realizare discursivă. Termenul desemnează în același timp
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de discurs, un locutor indică modul în care se situează într-un spațiu conflictual; folosind sintagma "luptă de clasă", de exemplu, cineva se poziționează ca fiind de stînga, iar, vorbind pe un ton didactic și cu un vocabular tehnic, se poziționează ca specialist etc. Într-un cîmp discursiv, poziționarea definește o identitate enunțiativă, un tip specific de realizare discursivă. Termenul desemnează în același timp operațiile prin care această identitate enunțiativă se pune și se menține într-un astfel de cîmp. Poziționarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care o transmit au cel puțin o interpretare ce concordă cu principiul relevanței. V. coerență, implicatură, principiu cooperativ. DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN REMATIZARE. Dacă prin tematizare locutorul insistă asupra comunicării sale, rematizarea reprezintă ansamblul mijloacelor prin care se poziționează rema în cadrul enunțului, astfel încît să se poată concentra atenția asupra informației pe care dorește locutorul s-o scoată în evidență. Aceste mijoace sînt de diferite tipuri, incluzînd accentul în interiorul frazei, topica sau poziția componentelor în frază sau în text
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mecanismele posibile ale imprinting-ului genetic (Sapienza, 1990). Având în vedere că mecanismul heterocromatinizării specific eucariotelor nu este încă elucidat, studii detaliate au fost efectuate la Drosophila asupra fenomenului variegării. S-a constatat că variegarea este determinată de rearanjamentele cromozomale care poziționează genele în aproprierea heterocromatinei constitutive, responsabilă de represia expresiei genice (Locke și colab., 1988; Lloyd și colab., 1999). Comparând datele obținute la Drosophila cu tumorigeneza de la mamifere, a fost emisă ipoteza implicării genelor modificatoare (prin formarea de domenii heterocroma-tinice) în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
conectori introductivi în afară de că prefațează formulările în DI: întrebarea polară (da/nu) a unui personaj va fi introdusă, atunci cînd este reprodusă indirect, prin dacă. O altă consecință a statutului paratactic al Discursului Direct este aceea că propoziția-cadru poate fi poziționată fie înainte, fie după DD: El spuse: „Sînt ordinele doctorului” ↔ „Sînt ordinele doctorului”, spuse el. Dar o asemenea reversibilitate în DI între propoziția proiectantă și cea proiectată este mult mai rară, și uneori imposibilă (ca, de exemplu, cu conjuncțiile subordonatoare
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ca o „frînare” naratorială privind libertatea personajului - ceea ce se întîmplă în VD; VIL dezvăluie adesea cuvintele personajului acum îmbibate cu ironie naratorială. Pe de altă parte, dacă continuumul în registrul Gîndirii merge orizontal, cu Fluxul Conștiinței și Gîndirea Directă Liberă poziționate în extremitatea stîngă și cu RNAG în extremitatea dreaptă, atunci o îndepărtare de la norma GI „spre stînga”, către GIL, este o mișcare contrastantă față de cea atrasă de adoptarea Vorbirii Indirecte Libere. GIL, prin comparație cu GI, oferă expresivității și subiectivității
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
foarte îndelungată". "Structurile teoretice" sunt sisteme de relații care au loc între elemente distincte; Claude Levi-Strauss le caracterizează explicând că "noțiunea de structură nu se raportează la realitatea empirică ci la modele construite după aceasta". Abordările de până acum se poziționează pe primul registru; în cele ce urmează, îl vom privilegia pe cel de-al doilea (R. Franck, "Histoire et Structure", in J.-M. Berthelot, Epistémologie des sciences sociales, PUF, Paris, 2001, pp. 324-330). 18 B. Coppieters și M. Waller, "Conclusion
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
KSČM, pe care le-am putea cu greu clasifica drept partide muncitorești (în ciuda autoclasării). De fapt, niciun partid nu se regăsește pe un singur versant al unui singur clivaj, fiecare încercând să atragă un număr cât mai mare de electori poziționându-se în zona mai multor clivaje fără a atinge neapărat tipul ideal de catch-all party. Spre exemplu, am arătat că partidul comunist și-a diversificat electoratul-țintă9. Nu e sarcina noastră să reamintim aici pertinența actuală a analizei originale a lui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
De asemenea, fără nici o îndoială, pornind de la aceste date, social-democrații duc un dublu front: contra ODS (și politica sa) și contra partidului comunist (pentru a recupera electoratul său). În acest caz, ca și în celălalt, ČSSD tinde, bineînțeles, să se poziționeze pe clivajul proprietari/muncitori. Tensiunile în desfășurare din sânul ČSSD arată cât datorează această renaștere atât expresiei acestui clivaj cât și voința de putere a unor indivizi. Aceste tensiuni sunt fără îndoială marca unei instituționalizări insuficiente a partidului pe acest
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sociologic" al termenului, nu doar un partid de idei25, pentru a relua analiza lui D.-L. Seiler 26: în privința situației actuale, este dificil a determina dacă această "social-democrație în devenire" și-a terminat mutația sa. Dar de asemenea, ČSSD se poziționează în mod clar pe clivajul proprietari/muncitori. În mod invers, slăbiciunea semnelor de ocupație a acestui versant al clivajului face ca ČSSD să piardă din voturi. Clivajul (post)comuniști/democrați (comuniști/anticomuniști) pune și el probleme și ni se pare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cele două partide ale țărilor cehe continuă să existe astăzi. Toate partidele au trebuit să se pronunțe, din 1989, asupra problemei poziției Bisericii Catolice în societate și în politică, precum și asupra problemei restituirii bunurilor religioase, dar un singur partid este poziționat în mod veritabil pe acest clivaj: KDU-ČSL. Acest partid este, totuși, foarte clar laicizat din timpul vârstei sale de aur sub Prima Republică (nici unul din reprezentanții săi de exemplu, nu este membru al clerului). Din punct de vedere electoral, regiunile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
zone, slăbite din punct de vedere economic și social prin trecerea la economia de piață și în incertitudinea a ceea ce înseamnă integrarea europeană, votează masiv pe comuniști (în mod secundar social-democrați). Într-adevăr, la începutul transformării economice, KDU-ČSL s-a poziționat într-o manieră suficient de clară pe versantul maximalist al clivajului maximaliști/minimaliști. Această poziționare explică fără îndoială, împreună cu slăbirea multor agricultori, de ce KDU-ČSL nu este astăzi considerat ca un partid care reprezintă interesele agricultorilor sau a mediului rural în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prezintă inadecvată pentru a surprinde acest tip de realitate, încât clasarea unui partid ecologist potrivit hărții conceptuale a lui Stein Rokkan se dovedește a fi uneori dificilă. Este totuși posibil să reluăm sistematizarea propusă de Daniel-Louis Seiler și a le poziționa pe versantul natură al clivajului natură/piață. În cazul ceh al partidului verzilor (Stranazelených), începuturile au fost relativ dificile dacă luăm ca punct de reper rezultatele electorale și numai prin abandonul unei linii politice strict ecologiste acest partid începe a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
vor recupera voturile US-DeU dacă aceasta a fost deja periclitată (ceea ce par a anunța rezultatele sale actuale). În sfârșit, subliniem că toate partidele au inclus în programele lor succesive pasaje asupra protecției mediului și că este dificil a nu ne poziționa decât pe această tematică prin excluderea tuturor celorlalte așa cum s-au îndârjit să facă verzii cehi până nu de mult. Clivajul electoral al acestei formații nu implică nicidecum absența clivajului, ci doar alte priorități pentru alegători. 4. Clivajul centru/periferie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
iar apoi recreația sa sub denumirea de Republicanii lui Miroslav Gládek (șeful SPR-RSČ din 1989). Alegerile din 2002 au fost un eșec, dar Sládek reușește în viața politică locală. În sfârșit după Pavel Pšeja, niciun partid politic important nu se poziționează în familia naționalistă. Dacă această abordare este evidentă de la căderea electorală a SPR-RSČ referințele identitare, putând merge până la naționalism, sunt în mod particular puternice în discursul ODS și KSČM. În viziunea noastră partidele care n-au reușit să depășească pragul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
diferite, ceea ce conferă acestei tipologii o valoare multidimensională"28. Această precizare e esențială pentru înțelegerea dinamicii partidelor în această regiune întrucât dacă, în momentul apariției lor, partidele se pot situa pe un singur versant, ele pot foarte repede să se poziționeze și pe alți versanți 29. Astfel, momentul analizei acestor partide determină indirect limitele unei analize punctuale și limitată cronologic. Observațiile lui Seiler și De Waele se regăsesc astfel în identificarea unei mize majore a extensiei hărții conceptuale clasice asupra României
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Tot în logica automatismelor rigide, nici o distincție nu e făcută și totul este înglobat în acest versant penalizat" politic atât național cât și internațional. Pe baza diadei structurale a unei opoziții "postdizidență anticomunistă" versus "postnomenclatură nemărturisită", mai multe partide se poziționează în această logică a excluderii reciproce. Pe de o parte este FSN-ul, iar pe de alta partidele istorice. O altă distincție se adaugă prin intermediul discursului sistemic și european în raport cu exteriorul. Pe de o parte sunt partidele istorice, PD-ul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]