2,007 matches
-
noi, când eram copil am văzut un dulap întreg cu chei mari, ca de biserică, toate însemnate cu slovă chirilică, fiecare de pe unde era. Un frate al lui moșu-meu, așa spuneau bătrânii, se făcuse haiduc și a cutreierat munții, prădând tot de la călugări, pe care nu putea să-i sufere, apoi a trecut în Transilvania și i s-a pierdut urma. Bine facea, nu? Călugărul! Ce face călugărul? Stă și mănâncă degeaba. Să-i dau eu banul muncit în sudori
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
apar, aproape neprogramat și natural, ca un parcurs obligatoriu de care ascultă și prin care se săvârșește orice eveniment important care scoate viața din inerția ei obișnuită. Altfel spus, ritualul pe care îl parcurge fiecare eveniment festiv cade și el pradă unei serii de acțiuni și funcționează mereu potrivit unei ordini de așteptări care se repetă de fiecare dată. Ceea ce înseamnă că ieșirea vieții din obișnuit își produce instinctiv momentele festive de întâlnire cu neobișnuitul; dar că, pe de altă parte
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
viața din plin, aruncat asupra a tot ce-ți iese în cale, cu gândul că tu „apuci“ viața și afli ce este devorând-o. Nici așa nu se poate. Nu poți fi prădător al vieții fără să te și lași prădat de ea. Dansul lui Hipoclid ne spune că el poate uneori să ignore cursul liniștit și ordonat al lucrurilor ca să poată dansa liber, cu spatele întors la mulțime, în beția unei senzații care l face să simtă impetuos viața. Dar
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
mai mare, pe postul râvnit. Cu cine are el de luptat, pe cine trebuie el să dezbrace? O victimă ușoară, dar fără importanță (un coleg de birou, poate, care stă cuminte în postul lui), sau o victimă mai greu de prădat, dar bună de pradă, de pildă, șeful de secție, superiorul imediat, care a fost și el șef de cabinet și la locul căruia râvnește, și în cazul căruia intrigile trebuie să fie mult mai bine plănuite, mai abjecte, mai „demne
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
trei zile ne tot retragem, cedând pământul pentru care s-a suferit. Se aude de răzbunări în Ardeal față de acei dintre frații noștri ce ne-au primit cu bucurie. Cum să nu-ți lași și tu inima, ca și ceilalți, pradă descurajării ? Nu ne-au rămas decât deprimarea, speranțele înșelate și victimele ! Mi se rupe inima de sângele risipit în zadar. Cum am avut și câteva mici victorii strălucite, în care s-a luptat cu baionetele împotriva unei artilerii dirijate de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
preoți greci, Metodie și Kyrill, și că fură botezați după rit oriental de preoți greci. Însă bulgarii o luaseră a nume de rău domnitorului lor, Boris, că-i silise să primească o religie care punea frâu poftei lor de a prăda și dorului lor de răzbunare contra numeroșilor inamici. Boris, neprimind sprijin de la greci contra nemulțămirii manifeste a poporului său, cercă ajutor la împăratul romano-german și la papa, apropiindu-și țara de biserica apuseană, deși tocmai atunci se aflau preoți greci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi încleștați între doi inamici, între vicleanul Ioannițiu și orașul aliat cu el, și ar fi fost desigur nemiciți. Și într-adevăr orășenii din Adrianopol nu se putură stăpâni a doua zi de dimineață, cum descoperiră fuga latinilor, să nu prade măcar în dragă voie corturile și lucrurile părăsite de latini. O retragere măiastră, condusă de Gottfried de Villehardouin, care se poate asemăna cu acea a grecilor sub Xenophon, mântui rămășița oștii latine prin mijlocul nevoilor și urmăririlor unui dușman și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căror suferințe, pricinuite atât de mînile amicilor cât și ale inamicilor, întreceau orice măsură a suferințelor obicinuite ale războiului. Ioannițiu, aprig dușman al romeilor, dar și un puternic răzbunător al lor, dete pe mâna sălbatecului contingent auxiliar de cumani să prade-n bunăvoie toate orașele și orășelele dintre Constantinopol și Adrianopol câte erau tributare latinilor. Tot într-o vreme cu cumanii sau puțin după aceasta se-ntrecură în opera devastării și latinii, cari aveau mânie atât asupra romeilor, pentru că s-au
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
locuitori în oraș să se retragă în libertate de cu vremea. Căci începuseră a roi numeroase cete de călăreți romîno-cumani împrejurul mândrei rezidențe a împăraților, se bizuiau a pătrunde în toată forma pe porțile apărate mai slab, măcelăreau străjile surprinse, prădau pe ici pe colo pe locuitorii pe cari-i aflau în apropiere și mânau din urmă neopriți cârduri de prizonieri și nenumărate turme de vite, apoi se-ntorceau iarăși la trupa lor principală. Astea au fost faptele a o samă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
solemn dintr-amîndouă părțile în mînile episcopului de acolo chezășui învoiala și legă turbatele mâni ale lui Constantin. Deci el cruță orașul și se întoarse acasă cu cetele sale, cu cele aliate ale cumanilor și cu sultairul Azatin, dar mai întîi prădă din temei cu totului tot atât oameni cât și vite din provinca Tracia. Mihail Paleolog era foarte indignat de nesocotita fățărnicie și de scăparea izbutită a sultanului Azatin, deci porunci numaidecât ca soția și copiii lui să fie închiși într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și starea armatei și a flotei se dovedi chiar de la începutul autocrației împăratului Andronic Paleolog că era atât de jos, încît nu mai erau destoinice nici a apăra teritoriul statului, nici a stăpâni marea. Astfel pirații pe de-o parte prădau țările țărmurene, intrând adânc înlăuntrul lor, pe de altă parte cumanii pe cari Terteres neputinciosul nu-i putea stăvili, năvăleau despre miazănoapte și despre apus, pustiind și prădând provinciile învecinate ale romeilor cu foc și cu sabie. Nu numai cei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
teritoriul statului, nici a stăpâni marea. Astfel pirații pe de-o parte prădau țările țărmurene, intrând adânc înlăuntrul lor, pe de altă parte cumanii pe cari Terteres neputinciosul nu-i putea stăvili, năvăleau despre miazănoapte și despre apus, pustiind și prădând provinciile învecinate ale romeilor cu foc și cu sabie. Nu numai cei vii, morții chiar erau amenințați cu pângărirea la asemenea năvăliri. În ajunul unei nouă năvăliri a cumanilor în Macedonia și Tracia, Andronic împărat crezu de cuviință să depărteze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aveau ei mai bun; dar fiindcă, din cauza puternicei împrotiviri a garnizoanei, nu putea spera să surprindă cu succes tăria, inamicul se lăsă de atac și se retrase. Alanii, de cum erau rău dispuși contra domnitorului bizantin, reluară sălbateca lor natură primitivă, prădară și părăduiră pământul romeic în dragă voie și, deși sosiseră ca amici pe acel pământ, se purtară întocmai ca inamici fățiși. Stând împrejurările astfel, Andronic împărat apelă din nou în cursul anului 1307 c-un zel reînnoit la ajutorul fostei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai pe răzbunarea contra împăratului, pentru că-i refuzase încuscrirea, o onoare pe care Sfentislav știu totuși să și-o câștige mai târziu. În decursul anului următor (1308) mânia lui Sfentislav contra lui Eltimeres merse și mai departe, căci pustii și prădă teritoriul acestuia în lung și-n lat în dragă voie, citând drept cauză numai vina lui Eltimeres că înclină în partea împăratului; ba el nu respecta nici hotarele romeilor. El cuceri curând considerabilele orașe Anchialus și Mesembria și se pregătea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîlni cu Mircea, unde iar se-nțeleseră și puseră la cale potrivit cu împrejurările, apoi Musa dosi în învecinații munți ai Emului, bântui în fruntea unei cete mici de oameni călări fără așezare dintr-o ascunzătoare la alta și neliniști necontenit, prădând pe sama lui șesurile de primprejur, țiind morțiș și fără curmare a se ridica din nou. Suleiman care, ca învingător, a stătut iar în scaun la Adrianopol, orânduind acolo mijlocul împărăției, era de altmintrelea o pildă de iubire de dreptate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de prevăzut că, față c-un asemenea principe cu mult superior și după cea din urmă complicare, neatârnarea Valachiei va sta la grea cumpănă. Și-ntr-adevăr în anul 1413 Mahomed și dete poruncă unui corp cercetaș osman, care intră pustiind și prădând în Valachia spre a o pedepsi pentru legătura intimă și alianța cu Musa. Mahomed însuși restabili mai întîi liniștea în partea asiatică a împărăției, apoi purcese spre Dunăre, luă cetățile Isacce și Drista-Kale (Silistria) întări Giurgiul c-un fort și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a acestei afaceri Mohamed hotărî să pedepsească în mod simțitor pe necredinciosul Mircea pentru că-i ținuse parte lui Mustafa; el trimise în Valachia un însemnător despărțământ de oaste care pustii țara în dragă voie cu foc și cu sabie, o prădă și o arse de o aduse în genere în așa stare încît de atunci încoace oțărirea poporului contra turcilor prinse o rădăcină ce se adânci din ce în ce mai mult, se nutri prin evenimentele următoare și deveni în fine inextirpabilă. Astfel Mircea, cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ajunge spre miazănoapte [miazăzi] până în Dunăre, spre răsărit până în Marea Neagră și care multă vreme s-a chemat Cumania, au locuit două veacuri aproape poporul cumanilor, numit și uți și polovți, de o sălbatecă necultură, nomadizând și războindu-se pentru a prăda, c-un cuvânt într-un mod primitiv, cu totul propriu; el trăia cu vânătoarea, cu pescuitul și cu creșterea de vite și nu suise încă nici o treaptă a agriculturi, așa că îndeosebi marea întindere de pământ însemnată mai târziu cu numele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Grăsanul primi un glonț În plin și zbură cît colo, acoperindu-l pe Lunceford, făcîndu-l să se retragă. Mexicanii o rupseră la sănătoasa care-Încotro. Meeks dădu fuga În cameră, auzi fereastra din spate spărgîndu-se și dădu salteaua la o parte. Pradă ușoară: doi tipi, trei cartușe trase de aproape. Cei doi indivizi plesniră. Stropi de sînge și cioburi de sticlă căzură peste alți trei bărbați, care se apropiau pe furiș pe lîngă zid. Meeks făcu un salt, se lungi la pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Bobby. Întorcîndu-se după ce și-a luat rămas-bun de la celălalt frate, Santiago, care Învață În Statele Unite, care a plecat azi cu prietenul lui, Lester, Întorcîndu-se după ce și-a luat rămas-bun de la ei cu camioneta Mercury, care Înaintează repede pe bulevardul Javier Prade?, uitați-vă la mine, nu s-a Întîmplat nimic, absolut nimic, numai că Vilma e o tîrfă mai stricată decît acum cîteva clipe cînd am deschis fereastra, mult mai stricată decît azi-dimineață: azi-dimineață, cînd el a simțit pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bolnavilor. Este nevoie de constituirea urgentă a fondurilor de luptă antidrog. Dragi Colegi, limitele de toleranță ale acestui fenomen au fost deja depășite ! Vrem toleranță zero în fața acestei triste realități ! Ajutați-ne, prin legiferare, să ne ajutăm copiii și tinerii pradă tentației consumului substanțelor morții ! Vă mulțumesc ! (Declarație politică, noiembrie 17, 2010, Parlamentul României) Reînființarea Agenției Naționale Antidrog și interzicerea funcționării „magazinelor de vise” Către: Domnul Traian Constantin Igaș, Ministrul Administrației și Internelor De la: Prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu Deputat, Circumscripția
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
mese de joc, stăpâna casei reluă ocările cu tonul plângăreț, artificial, pe care îl folosea de obicei. — Și nu ți-e rușine, nu ți-e rușine, barbarule și tiranule al familiei mele, barbar și bestie ce-mi ești! M-ai prădat, m-ai supt de tot și tot nu ești mulțumit! Cât o să te mai rabd, om fără rușine și cinste! — Marfa Borisovna, Marfa Borisovna! Dumnealui e... prințul Mâșkin. Generalul Ivolghin și prințul Mâșkin, îngăimă generalul, tremurând și pierzându-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prințul Mâșkin, îngăimă generalul, tremurând și pierzându-se cu firea. — Nu știu dacă mă credeți, i se adresă deodată căpităneasa prințului, nu știu dacă mă credeți că acest om fără rușine nu i-a cruțat pe copiii mei orfani! A prădat, a cărat, a vândut și a amanetat tot, nimic nu mi-a lăsat. Ce să fac eu cu înscrisurile tale de împrumut, om viclean și fără rușine? Răspunde, șmecherule, răspunde, inimă nesătulă: cu ce, cu ce o să-mi hrănesc orfanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sfatul lui Davout. Planul era următorul: să se închidă în Kremlin cu toate trupele, să construiască barăci, să sape întărituri, să amplaseze tunuri, să taie cât mai mulți cai și să le pună carnea la sărat; să rechiziționeze și să prade cât mai multe grâne, astfel încât să poată rezista toată iarna, până în primăvară; iar primăvara să rupă încercuirea rușilor. Acest proiect îl pasionase foarte mult pe Napoleon. În fiecare zi mergeam călare de-a lungul zidurilor Kremlinului, dădea indicații unde trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Predominarea lor caracterizează pregnanța ei. Elanul unei culturi exprimă prezența internă a patosului gotic. Căci goticul este verticala spiritului. Din el derivă tragicul, sublimul și renunțarea, ca pasiune pentru altă lume. Absența lui te asimilează liniștit și călduț devenirii, aruncîndu-te pradă timpului. Destinul, ca o lunecare orizontală, este negația goticului și a complexelor de viață născute din el. Neamul românesc n-a trăit sub semnul spiritului gotic. De aici: pasivitatea, scepticismul, autodisprețul, contemplația domoală, religiozitatea minoră, anistoria, înțelepciunea, care constituie aspectul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]