1,967 matches
-
foarte roditor, renumit pentru creșterea oilor și cailor. Opulența și luxul acestei cetăți a atras poftele aheilor, care trăiau mai mult din jaf și silnicii. După ce au cucerit orașul cu faimosul ,,cal troian” l-au jefuit și l-au dat pradă focului iar o par-te dintre locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri și ajungînd pînă în Italia. Valurile de invadatori ahei, eolieni și dorieni care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din Scandia în secolul l al erei noastre spre locuri mai însorite și înțolite, ajungînd pe Volga pînă la Marea Caspică unde au stat peste trei sute de ani apoi s-au bulucit pe unde au auzit că este ceva de prădat, ducîndu-i năravurile și apucăturile pînă în nordul Africii. Pe lîngă numele de goți adică din provincia Gotia, ilustrul suedez mai amintește și alte nu-me referitoare la acești prădători nordici cum ar fi: getae, gothones, gothin, getar, gettar, gautar, gotar, gatur
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
această mizerie antică a mincinoșilor de profesie colportată de atîtea lichele din neamul nostru. Noi ne-am pomenit înconjurați de o mulțime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca niște năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca o haită de lupi. Ne-am oprit imediat iar eu Ilo Românul am avut gîndul de a-i pîndi pe acești răi, m-am rățoit și am strigat la ei, iar mulțimea s-a dat înapoi descurajată dar plină
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Thomas Chatterton, 1971) și Richard Holmes (Thomas Chatterton: the case re-opened, 1970), sînt de acord că unul dintre impulsurile majore în crearea lui Rowley a venit tocmai dinspre Relicvele lui Percy. Iată ce s-a întîmplat de fapt: Chatterton a prădat Relicvele: și-a luat vocabularul din glosarul lui Percy, a imitat anumite poeme ca Lucy și Colin, și a folosit un metru și o dicție de baladă primitivă (de exemplu în balada Bristowe tragedy / Tragedia din Bristol). (Groom 1999: 189
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
zi cu zi, fie că este vizionată la TV, cinema, citită într-o carte sau într-o revistă, ori intuită într-o situație oarecare. O altă formă a acestui complex se identifică atunci când omul se simte aruncat în lume, abandonat, pradă însingurării. Este construită atunci o concepție filozofică despre condiția omului în lume, concepție însoțită fie de frică, angoasă, în fața singurătății și dispariției, fie de agresivitate nebunească împotriva lui Dumnezeu, a umanității sau a "destinului". Forma supracompensată a complexului se exprimă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
declin treptat în interiorul subcontinentului indian, declin determinat mai ales de invazia musulmană (1186), față de care s-a dovedit mult mai fragil decât hinduismul. În 1197 și 1203 Universitățile din Nalanda, respectiv Vikramaśila, vor fi distruse de cuceritorii turci. Musulmanii au prădat marile mănăstiri, au incendiat bibliotecile și i au ucis pe călugării care n-au reușit să se refugieze în Nepal sau Tibet. Astfel, după anul 1200, mai găsim în India doar câteva vestigii izolate care să amintească de buddhismul glorios
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în picioare, mai spre ușă, stă rezemat în sabie Tipătescu: (terminând de citit o frază din jurnal) "... Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat.) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz! Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia, bampir? Tipătescu: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!... Pristanda: Dumneata sugi sângele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
recrutat în parte chiar printre agenții puterii publice, cari sunt chemați a apăra societatea în contra făcătorilor de rele. În timpul principelui Mihail Sturdza, după ce s-a spânzurat câțiva hoți, securitatea persoanelor a devenit absolută și nu s-au mai produs nici o prădă ciu ne, nici un omor. Experiența este aci mai presus decât niște teorii a căror con secințe la noi au fost omorârea celor buni și asigurarea impunității celor răi. Și apoi oare toate statele civilizate, Englitera, Franța, Germania, Italia, Belgia, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat Și cântarea-i bocitoare Strigă ne-ncetat: Oh!... țara e zbuciumată De un hoț străin De o liftă leșinată Slugă la Berlin! Săriți, dar, români cu toții De el s-o scăpați Căci, într-altfel, pradă morții Singuri voi o dați!14 Pentru publicarea acestor versuri girantul ziarului a stat în prevenție 2 luni și 5 zile. Din Ghimpele de la 20 martie 1872: ...Am zis Neamțului să tacă Boroboațe să nu facă Ci berea să-și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a îmbunătățit din an în an, deși totul e exact invers: cozi, cozi din ce în ce mai lungi și mai amenințătoare. Dar toate acestea nu erau de ajuns și iată că acuma târnăcoapelor, buldozerelor și chiar dinamitei regimului Ceaușescu i-au căzut pradă multe și valoroase monumente ale istoriei noastre, batjocorită pentru a face loc viitoarei căi a victoriei socialismului, lată de o sută de metri. Ascult regulat la postul de radio de la München știri, dar și prezentări de lucrări literare, multe de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
este în primejdie. Strada care îl ocolea va trece fără milă peste el. Dacă furia distrugătoare de valori va atinge și acest minuscul sanctuar, se va mai adăuga o crimă la șirul lung al celor asemănătoare, cărora le-au căzut pradă unele din cele mai autentice comori ale tezaurului nostru. Într-o epocă în care peste tot în lume monumentele trecutului sunt ocrotite, restaurate, conservate cu grijă, la noi (îndeosebi cele care exprimă credința noastră) sunt în cazul cel mai fericit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de finalizare, a deschis poarta dușmanilor, iar el se refugiase undeva în Oltenia. Țara trăia un naufragiu groaznic, datorită unei furtuni a istoriei și în mijlocul ei rămăseseră fără cârmă, sau cu una falsă. Bande de tâlhari, deveniți comuniști peste noapte, prădau alături de ruși tot ce putea fi valorificat. Comisia română de încheiere a armistițiului era ținută la Moscova în niște condiții extrem de umilitoare, fără să aibă posibilitatea unei replici, căci armata țării era dezarmată, iar ostașii făcuți prizonieri de război și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un stil de rece probitate. Echilibrul lui se năruie pe măsură ce îl acaparează obsesia că ar putea moșteni „stigmatul” nebuniei, de care suferiseră tatăl și bunicul lui. Omul de știință atât de stăpân pe sine se dovedește o ființă vulnerabilă care, pradă frământării ce îl chinuie, e cât pe ce să-și pună capăt zilelor. Surprinzându-l, îngrozită, în pragul gestului fatal, mama lui, ca să-l elibereze de povara gândurilor negre, îi mărturisește că, de fapt, el este fiul medicului ce îi
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
rezervați, nomoteți dar naivi totuși („tatăl”, dispensator de limbaj dar, spre bătrînețe, dotat cu o energie infantilă cheltuită În final Într-o nouă căsătorie, la vîrsta de 65-70 de ani), obiecte sexuale atunci cînd Ea are nevoie doar de asta, pradă disperării (naratoarea Își pierde primul copil, un băiat, mort la două ore după naștere), geloși pînă la ridicol (mai ales atunci cînd soțul amantul și Ea sînt tustrei colegi de serviciu), rigizi și terni pînă la exasperare (tot a Ei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care să Împiedice asimilarea literaturii de către societate, ca produs. Acest spațiu este acela al simulacrului, al recuperării În efigie, al repetiției decalate: al simulării genurilor, al simulării diferitelor discursuri literare, al simulării tuturor elementelor literare susceptibile de a cădea vreodată pradă vreunui nihilism literar, cum a fost cazul În anii 1950. În mod curios, Barthes a fost apologetul unei literaturi căreia nu i-a Înțeles miza; un ideolog genial, pînă În anii 1970, care a reușit să aducă pe scenă o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
anul următor e întărit avocat al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, iar în 1866 devine prefect de Buzău. Cel care fusese, după expresia lui Al. Macedonski, „regele boemei române”, își pierde treptat, spre bătrânețe, voioșia și nepăsarea, lăsându-se adesea pradă melancoliei și suvenirurilor lui bogate. Este ceva ingrat în existența trepidantă a lui G. Vestita-i cocoașă a fost subiect de batjocură, nu numai în ziarele umoristice ale vremii, dar până și sub pana lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, A.I.
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
silințele unui poet cu cuget de autor. Pentru Ienăchiță Văcărescu muza era fecioara ce-i procura un minut de plăcere"101. Portretul lui Cârlova e realizat în aceeași cheie. E poetul "condamnat" de stilul său de viață, în același timp pradă plăcerii și clipei: "O plăcere de o oră, trecătoare, zadarnică, stinse într-acel june de douăzeci și trei de ani toate razele geniului, toate făgăduințele viitorului"102. O anume noțiune a vieții afectate de timp a condus în acel moment
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-o pradă de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-o pradă de stele, Iar neamul ți-l minte cu vorbe mișele Și-ți frânge-n robie vitejii feciori. Trezește-te-n strigătul fiilor tăi Și vino, Stăpâne, în vechea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-o pradă de stele, Iar neamul ți-l minte cu vorbe mișele Și-ți frânge-n robie vitejii feciori. Trezește-te-n strigătul fiilor tăi Și vino, Stăpâne, în vechea-ți cetate Să sorbi până-n suflet a urii dreptate Strivind sub călcâie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
neregulată, probabil avea ghioage, arcuri, baltage, dar tot al lor era și fuga care, „deși rușinoasă însă-i sănătoasă". „Când erau dușmani creștini în țară, care trebuiau scoși, mergea Domnul împotriva lor cu ajutor tătărăsc. Și cu acest prilej tătarii prădau țara chiar sub ochii Domnului și a oștirii lui, fără ca ei să îndrăznească a se opune. Când, la 1717, Mihaiu Racoviță merse cu tătarii să scoată pe catane din Cașin, acei barbari prădară ținutul Bacăului în chip îngrozitor. Un cronicar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ajutor tătărăsc. Și cu acest prilej tătarii prădau țara chiar sub ochii Domnului și a oștirii lui, fără ca ei să îndrăznească a se opune. Când, la 1717, Mihaiu Racoviță merse cu tătarii să scoată pe catane din Cașin, acei barbari prădară ținutul Bacăului în chip îngrozitor. Un cronicar ne spune că au luat cu acest prilej 40.000 de robi și că Pleanul luat de ei - oameni, vite, lucruri, acoperea tot șesul Trotușului, de la Ocnă și până mai jos de Rădeana
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe la Vaslui, pentru ca mai târziu, în cea de-a doua domnie, prezența sa la Vaslui să devină și mai statornică, nevoit să o facă, fie la Vaslui, fie la Huși, deoarece polonezii „care erau cu oastea la margine de pază", prădând localitățile l- au făcut, drept replică, în 1534 să întreprindă astfel de acțiuni și moldovenii în Polonia. Spun cărțile, din Vaslui, în 1537 Petru Rareș avea să facă „o farsă atacului combinat al polonezilor din nord, al tătarilor din răsărit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reclamație a cuiva la Domnie sau la scaunul marilor vornici. Iată ce scrie Domnul Miron Barnovschi în porunca dată (B.P.Hașdeu „Arhiva istorică", p.175): „alta s-au jăluit pre pârcălabii de ținuturi că le intră în sate și le pradă vecinii și-i ciobotesc fără de ispravă, alta umblă deșugubinarii în toată vremea de fac năpăsti de femei și la fete de oameni buni și a sărace pe minciuni de fac pradă și-i bagă în fiare și-i ciubotesc... „... așijderea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]