4,647 matches
-
chemată să alcătuiască „satul global”. Cum se va realiza acest lucru? Dacă actualele curricula se vor păstra, eșecul este previzibil. Naivitatea - adică ignoranța, credulitatea, visarea, superstiția, sălbăticia etc. - nu constituie o boală iremediabilă; este doar efectul inculturii sau al culturii precare. O consecință ce poate fi anulată acționând asupra cauzei; iar aceasta nu se poate realiza decât prin curricula apte să determine o educație de masă solidă, multidisciplinară, integrală. Gândirea curriculară postmodernă poate fi considerată atelierul mondial în care se făurește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
colab. cu I. Jinga, Aramis, București, 2004). 239. Wilson, op. cit. (nota 2). 240. D. Schön, Educating the Reflective Practitioner, Basic Books, New York, 1987. 241. Realitățile americane constatate de Schön (1987) par universale. În orice caz, școala românească a asimilat extrem de precar marile achiziții ale designului instrucțional modern tocmai din cauza a ceea ce Wilson (1997) numea the chasm between theory and practice, between researcher and practitioner. 242. Wilson, op. cit. (nota 2). 243. Este vorba despre lucrările lui C.M. Reigeluth Instructional-Design Theories and Models
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trăsăturile care privesc partea lui „neagră”, represivă și distructivă (ceea ce, mă grăbesc să adaug, e absolut firesc, cu atât mai mult cu cât această parte tinde să fie ori ocultată, ori banalizată de cei ce poartă răspunderea ei). Infinit mai precară este examinarea sa ca fenomen social, din unghiul schimbărilor produse în alcătuirea societății și în raporturile dintre segmentele acesteia. Firește, cercetările de acest fel nu sunt total absente, iar studiile publicate în anii din urmă despre nomenclatura comunismului românesc sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fără de care uneori nu se poate supraviețui. Într-o perioadă, când am lucrat la Biblioteca Centrală Pedagogică, făceam zilnic schimb de idei culinare și de rețete cu colegii. Exersarea colectivă a imaginației se apropie de ceea ce numim brainstorming. Cu mijloace precare, obțineam ceea ce în magazine nu se găsea. Conform mecanismelor frustrării, compensația ia forma substituirii. Ca atare, frustrarea și lipsurile ne obligau să căutăm soluții creative. Etalarea unei varietăți de mărfuri produce castrarea imaginației. Alegerea are o proporție mică de creativitate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trăiești într-o cușcă din care nu poți ieși. Ruperea de oameni și de realități era totală”. Model și identificare Am descris în altă parte (Neculau, 1992, 1999) metodele prin care regimul comunist reușea alinierea, supunerea, hipnotizarea omului mediu: școlarizarea precară, crearea unui climat de frică și suspiciune, formalizarea vieții publice și private, ritualizarea și birocratizarea personalității. Totul era prescris, dirijat, cenzurat: cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A încurajat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
caz și vom situa această localitate în cadrul diferențierii sociale de dinante și de după 1990. Cei care practicau micul trafic nu erau protocapitaliști 27 în timpul comunismului, așa cum se afirma optimist la începutul anilor ’90, cu toate că mobilitatea capitalului (în acest caz, extrem de precar) și cea geografică sunt, cu singuranță, ingrediente necesare. Ei erau mai degrabă dependenți de caracterul „slab” al statului. Acest ansamblu de trăsături includea posibilitatea de a „fura” de la locul de muncă, disponibilitatea larg răspândită de a stabili și negocia, în funcție de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
instanțele specifice diferitelor câmpuri au un ușor ascendent asupra instanțelor politice, este recunoscută o autonomie limitată, fără ca - se înțelege - politicul să fie strict subordonat logicii proprii câmpurilor. Prin minirevoluția culturală, anul 1971 marchează declinul autonomiei estetice, o autonomie și așa precară; tot atunci apar primele semne ale revenirii ideilor staliniste în economie. Artizanul reformismului economic era I.Gh. Maurer. După declanșarea minirevoluției culturale prin „tezele din iulie”, la Plenara din noiembrie a aceluiași an, Maurer și ideile sale reformatoare erau criticate indirect
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oamenii în majoritatea cazurilor remarcă sau măsoară schimbarea sunt elemente extrem de concreți, legați de viața de zi cu zi și mai puțin fac trimitere la abstracții cum ar fi „democratizarea societății”, mai ales în condițiile unei culturi politice și civice precare. Mă uit acum... că intru ba într-un magazin, ba în altul... Imediat știi care-i de stat și care-i privat. În ăla de stat au rămas aceleași raioane ca pe vremea lui Ceaușescu, numai că-s mai jerpelite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
promovarea acestor opinii deoarece calculele economice dovedeau imposibilitatea aplicării lor la nivel de politică socială. Salarizarea unor activități (casnice, de creștere și educare a copiilor etc.) practicate, în cadrul familiei, în mod gratuit, în special de femei, ar fi însemnat falimentul precarei economii sovietice (Pipes, 1998). Cum în regimul comunist nou-instalat criteriul moral fundamental era „binele cauzei” deoarece, în funcție de modificările ideologice, pentru proletariat etica derivată din ea se transformă „de la sine, pas cu pas” (Buharin și Preobreajenski, 1975, p. 85), s-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de a ne da cu părerea despre virtuțile psihologice ale acestui program. Totul se petrecea în incinta Institutului de Psihologie, cu acoperire legală de la Ministerul Educației, de care aparțineam ca instituție. Existau deci aprobări de sus. Ulterior, văzându-mi dosarul precar și neglijent organizat de la CNSAS, aveam să constat că directorul se grăbise să ne mobilizeze fără a avea în acel moment aprobarea. Poate servilism, poate neglijență... Lucram la acea vreme la un proiect de cercetare nu cu prea mult entuziasm
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
afectat toată lumea, și că era speriat pentru că fiica lui, studentă la Conservator, va ajunge în aceeași situație, el pregătindu-se să facă față acelei urgii a politicii externe economice. Cine-l putea crede? Scenariul lui jignea chiar și o inteligență precară, ca să nu mai vorbesc de bunul-simț. Am ajuns la „Suveica” și nu lupta de clasă și nici diferențele culturale, ideologiile incompatibile sau conflicte ireconciliabile funcționau, ci invidia cea mai lumească și suspiciunea. Eram, după insistențe făcute pentru a nu lucra
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și nevoia permanentă de a se exprima literar l-au îndreptat efemer și spre teatru, în 1911 încheind în prima formă „piesa socială” Lupii (publicată în 1915), remarcată de Victor Anestin pentru „pasajele cu privire la adevărata psihologie a țăranului nostru”, dar precar realizată scenic. Magia teatrului l-a ispitit și mai târziu, manuscrisele păstrate relevând mai multe asemenea încercări nefinalizate. Un notabil succes de public l-au înregistrat poveștile pentru copii ale lui V.; cea mai cunoscută, Ber-Căciulă (1920), a beneficiat la
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Monografia Albert Camus sau Tragicul exilului (1968) trece existențialismul tot prin grilă marxistă, deși limbajul critic este mai relaxat. Discutând proza unui contemporan în monografia Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor (1980), V. susține că fenomenalul are în proza acestuia o situație precară, pentru ca - stăpânind concepte și procedând la asocieri teoretice de bun-simț - să examineze apoi funcția de recuzită a decorului, să urmărească necategorialul (conflictul real - imaginar), lipsa de contur a personajelor. În comentariu reia un capitol întreg din Semnele romanului, dar și
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
ale unor categorii de persoane 2, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psihomotrice, fiziologică etc. sau ca urmare a unor condiții psihoafective, socioeconomice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condițile de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.); aceste cerințe plasează persoana/elevul într‑o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur, stare care nu‑i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și o frână, un blocaj în dezvoltarea sa (spre exemplu, cazul copiilor care, din punct de vedere biologic se nasc cu un potențial normal, dar care, din cauza unui mediu familial deficitar, ostil, insecurizant, alienant sau a unor condiții de viață precare, nu sunt stimulați suficient în perioadele optime de dezvoltare, ajungând să prezinte semne evidente de retard intelectual sau chiar social). Din perspectiva dezvoltării ontogenetice, este necesară evidențierea unui aspect extrem de important și anume: nu simpla prezență sau absență a factorilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unor programe de școlarizare inadecvate. Sintetizând concluziile diferitelor cercetări în domeniu (A. Rey, J.L. Faure, G. Artur, L. Moor, apud Păunescu și Mușu, 1997, pp. 160‑163), pseudodeficiența mintală poate fi clasificată astfel: a) pseudodeficiența determinată și însoțită de condiții precare de mediu (familial, socioeconomic, școlar), de nefrecventarea programelor școlare, caracterizată printr‑o întârziere mintală ușoară sau medie, care poate fi ameliorată sau înlăturată în urma unor intervenții educaționale specializate; b) pseudodeficiența determinată și însoțită de inhibiția structurilor receptive de la nivel cortical
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
induse: a) intrinsece: - acțional‑procedurale (receptare pasivă, lipsa tehnicilor de învățare); - organizaționale (neeșalonarea învățării, interferențe în învățare, autoevaluare subiectivă); - atitudinale (indiferență, dezinteres, negativism); - valorificate (precaritatea experienței anterioare, lacune în învățarea anterioară); - ocazionale (incidente, indispoziții, prezența unor boli); b) extrinsece: - calitatea precară a instruirii/predării; - suprasolicitarea școlară; - lipsa unui regim de activitate intelectuală; - nivelul cultural și material scăzut în familii; - lipsa de interes din partea familiei pentru învățarea școlară; - lipsa colaborării familiei cu școala etc. 2. Dificultățile de învățare propriu‑zise: a) după
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
insuficiențe din partea personalului didactic - slabă pregătire psihopedagogică, lipsă de experiență didactică, utilizarea unor metode de lucru neadecvate (abuz de metode verbale, lipsa materialului didactic, agresivitate verbală); - stresul școlar prelungit; b) cauze care provin din mediul familial: - condiții socioculturale și materiale precare; - hiperprotecție și dirijism excesiv al copilului; - carențe ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; - familii dezorganizate sau climat familial tensionat; - exemple/modele negative din partea părinților sau a fraților mai mari, alcoolism, violență intrafamilială; - pedepsire excesivă, șocuri psihice, dispute
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a fraților mai mari, alcoolism, violență intrafamilială; - pedepsire excesivă, șocuri psihice, dispute intrafamiliale privind ierarhia și controlul în fratrie; - dezinteres din partea părinților pentru pregătirea școlară a copilului; - absența unor modele și a sprijinului în situații de învățare mai dificile; - comunicare precară sau inexistentă între părinți, între părinți și copii; - familii dezorganizate sau reconstruite; - suprasolicitarea copilului la activitățile gospodărești și organizarea nerațională a regimului de viață și muncă al copilului; c) cauze sociale sau care țin de comunitate: - neasigurarea pentru copii a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dintre școală și domiciliul copilului sau a altor condiții specifice diferitelor localități; - sprijinul superficial sau absența sprijinului comunitar, prin servicii de asistență și asigurări sociale, pentru familiile aflate în dificultăți socioeconomice și care nu‑și pot permite școlarizarea copiilor; - condițiile precare din unele școli datorate investițiilor reduse promovate în unele zone; - fenomenul migrației, sărăcia, zone/cartiere cu risc ridicat pentru comportament antisocial, delincvență juvenilă, consum de stupefiante etc.; d) cauze relaționale: - dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în plan educativ ale unor categorii speciale de elevi, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psihomotrice, fiziologică etc. sau unor condiții psihoafective, socioeconomice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.). Toate acestea plasează elevul într‑o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur, stare care nu‑i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care acesta
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cerințele în plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psihomotrice, fiziologică etc. sau unor condiții psihoafective, socioeconomice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.) care plasează elevul într‑o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu‑i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
îndeosebi de adolescenți, pentru care a scris numeroase romane de acțiune. Ultima aventură „relatează” peripețiile unor tineri aventurieri, călători în Spania și în zona amazoniană a Braziliei, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Un băiat privește marea... (1960), construcție romanescă precară, înglobând clișee realist-socialiste, își fixează acțiunea în perioada interbelică, personajul, un hamal în port, având nu atât o existență picarescă, cât experiențe care îi hotărăsc orientarea politică. În spiritul conjunctural al epocii este alcătuită și culegerea de nuvele, axate pe
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
Albert Camus, Caiete, pref. trad., București, 1971, Eseuri, pref. trad., București, 1976, Fața și reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, București, 2002 (în colaborare); André Malraux, Calea Regală, postfața trad., București, 1971, Capul de obsidian, București, 1977, Omul precar și literatura, pref. trad., București, 1980, Ispita Occidentului, București, 1983; Jean Grenier, Arta și problemele ei, București, 1974; Salvador de Madariaga, Francez, englez, spaniol, București, 1983; Jean Delumeau, Frica în Occident, postfața trad., București, 1986; Emil Cioran, Eseuri, pref. trad
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
pentru străinătate (funcție în care a rămas din 1950 până la pensionare, în 1980). Cu toate că nu avea studii universitare de specialitate, a funcționat ca profesor universitar și șef al Catedrei de estetică la institutele de arte din București (1948-1968). Competența profesională precară - în materie de literatură și artă a rămas un autodidact, nu dintre cei mai înzestrați - nu a fost un obstacol în fața acestor poziții. În perioada 1947-1954, M. era pentru domeniile ideologic, cultural, de creație literar-artistică, jurnalistic etc. un personaj important
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]