2,576 matches
-
cavitatea peritoneală este cel mai important factor în determinarea valorii CEA peritoneal (γCEA). În acest caz valoarea γCEA poate fi determinată de numărul celulelor prezente în cavitate sau de abilitatea de producere a CEA a acestor celule. 56 Comparând sensibilitatea predicției recidivelor peritoneale dintre valoarea γ CEA și examinarea citologică convențională s-a remarcat că prima metodă, este de departe mai sensibilă (93,6%) decât examenul citologic (42,9%), valoarea γCEA fiind considerat un factor prognostic independent. Măsurarea γCEA poate fi
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
feminin [6]. În schimb, în alte cercetări, deși a existat o corelație pozitivă între homocisteinemie și apariția cardiopatiei ischemice după ajustarea cu factorii de risc tradiționali, aceasta nu a mai reprezentat un factor semnificativ din punct de vedere statistic în predicția riscului de boală coronariană [30]. Apolipoproteina E Apolipoproteina E (APOE) reprezintă o componentă a lipoproteinelor implicată în modularea nivelului colesterolului total și a LDL colesterolului [20]. Nivelurile de apolipoproteină E sunt mai crescute la femeile în menopauză față de cele în
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Kirschenbaum, Malett & Humphrey, 1982). Mai recent atenția cercetătorilor s-a îndreptat către principalele modalități de predare, încurajând învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991). La fel ca stilurile de învățare și modalitățile principale de predare sunt parte a unei ecuații complicate de predicție, astfel încât există nevoia examinării concomitente a stilurilor de predare și a celor de învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz au
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
Natura psihologică, socială, politică, artistică și istorică a astrologiei. Cap. 2 - METODE. Horoscopul și metoda alcătuirii lui. Interpretarea prin simbolistică, analogie și prin metoda coincidențelor. Iatromatematica. Cap. 3 - NAȘTEREA. Chaldeea, leagănul astrologiei. Condiții favorabile. Superstiții multiple. Rudimentele științifice absolut necesare predicțiilor. Magia. Religia. Evoluția și istoricul astrologiei. Cap. 4 - CREȘTEREA. Asiria. Egipt. Iudeea. Persia. India. China. Marea Egee. Cap. 5 - SUPRAVIEȚUIREA. Grecia. Imperiul Roman. Lumea creștină. Cap. 6 - GLORIA. Mongolia. Arabia. Spania. Răspândirea în Europa: Anglia, Germania, Franța, Italia. Aventurierii. Cap. 7
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de credințe și practici astrologice și alchimice. Un cuvânt astrologic intrat în medicină este boala influența, care arată epidemia pricinuită de ploile de meteoriți căzute în 1611. Capitolul 3. Chaldeea, leagănul astrologiei. Condiții favorabile. Superstiții multiple. Rudimentele științifice absolut necesare predicțiilor. Magia. Religia. Evoluția și istoricul astrologiei A vorbi despre nașterea astrologiei pe șesurile Mesopotamiei, înseamnă a cerceta însăși începuturile acestei arte în general, deoarece mărturia unanimă a antichității greco-romane, scrierile ebraice și arabe nu ne lasă să alegem decât între
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
întoarcă în Samarkand, unde acum domnea fiul său. Acesta s-a prefăcut că-l primește cu bucurie pe tatăl său, dar numai pentru trei zile, pentru ca în a patra să î-l asasineze, împreună cu fiul preferat. Iată că și această predicție s-a adeverit. Dacă despre mongoli mai puteam spune multe, în schimb despre arabi vom spune un singur cuvînt: întreaga lor istorie este împletită atât de strâns cu astrologia, încît ele nu pot fi despărțite. De la început Mahomed, cucerind Mecca
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
normelor culturale existente”. 3. PERSONALITATEA 3.1.Definiții și aspecte generale ale personalității Pătrunderea naturii umane a fost și este una din cele mai vechi preocupări ale omenirii din toate veacurile. Dezvoltarea capacității de a înțelege și de a face predicții asupra comportamentului oamenilor a fost susținută de interese personale, dar și de interese sociale, omenirea acordându-i o atenție cu totul specială.. Personalitatea este un concept care cuprinde întreg sistemul atributelor, structurilor și valorilor de care dispune o persoană. Oricine
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
-Jurnalul cu dublă intrare -Mozaicul -Ciorchinele (revizuit) -Cubul -Jurnalistul cameleon -Lasă-mi mie ultimul cuvânt -Tabelul T -Diagrama Venn Eseul de cinci minute -Metoda cadranelor -Știu - Vreau să știu - -Prelegerea intensificată -Interviul În trei trepteLectura și rezumarea textului În perechi -Tabelul predicțiilor Am Învățat Simularea Simularea mai este denumită și joc de rol, joc simulat sau dramatizare didactică. Este modalitatea de predare-Învățare care prezintă, prin intermediul unor acțiuni, roluri sau mijloace tehnice similare - după caz, realitatea la o scară redusă, În condiții asemănătoare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
timpul parțial de tromboplastină și timpul de protrombină. Nivelurile circulante ale mai multor mediatori ai inflamației și ai reactanților de fază acută (poteina C reactivă, IL-1, IL-6, TNF-alfa) sunt și ele crescute În pancreatită, mărimea lor putând fi utilizată pentru predicția severității unui atac. Severitatea unui puseu pare a fi determinată de evenimentele care apar În primele 24-48 ore. Majoritatea pacienților suferă doar o formă medie de boală care se rezolvă doar prin Îngrijiri obișnuite, dar 10% din pacienți suferă un
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
invadând teritoriul personal al interlocutorilor). În studiile sociologice, cultura română este încadrată printre culturile cu grad scăzut de asertivitate, o trăsătură tipică culturilor colectiviste și slab masculine, în care interlocutorii evită confruntarea directă pentru a nu afecta armonia de grup. Predicția pare confirmată de diverse proverbe și expresii care vehiculează valori culturale românești: "capul plecat sabia nu-l taie", "a băga gunoiul sub preș", "gura bate fundul", "tăcerea e ca mierea", "să lași de la tine" etc. Cu toate acestea, pătrunderea la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
actori (monitorizare și actualizare continuă a indicatorilor) și de a reduce incertitudinea (anticiparea). Anticiparea reprezintă un pas esențial în gestionarea activității, deoarece permite prezicerea evoluției unui eveniment în scopul de acționa în consecință, conferind o valoare predictivă monitorizării. Fondată pe predicție și previziune, aceasta trebuie să se adapteze permanent la mijloace și să propună soluții, întrucât anticiparea necesită un capital de informații actualizate, în mod regulat, în funcție de rezultatele monitorizării, deci s-ar putea defini ca o cunoaștere cumulativă și de transformare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
doar sfârșitul. 4.2.5. Analiză descriptivă clară și focalizată pe efectele securității alimentare O analiză a securității alimentare are ca ultim obiectiv cunoașterea efectelor asupra securității alimentare în ceea ce privește populația afectată. Scenariul nu trebuie, deci să se limiteze doar asupra predicției de șocuri (ex. slaba recoltă sau prețuri la alimente ridicate) și în descrierea condițiilor de securitate alimentară, ci trebuie să se aibă în vedere modul în care aceste șocuri influențează grupul țintă și nivelul de securitate alimentară. Efectele securității alimentare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
14 ani, perioada de puseu de creștere cu angoasele și opozitionalitatea sa eclipsează pentru moment produsele inteligenței (criza de școlaritate și de disciplinăă. Cu toate acestea, În această perioadă, tinerii sunt preocupați de modul În care se poate ajunge la predicții și cum se pot conoaște regulile ce ordonează și impulsionează lumea și viața, ca și când ei Înșiși ar trece printr-un proces de ordonare a lumii fizice pentru a o stăpâni, Întelege și compatibiliza la un nivel inteligibil. Fetele, mai mature
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
corectă. i. Oamenii dau explicații post-factum. CUNOAȘTEREA PSIHOLOGICĂ Deși definițiile psihologiei sunt foarte multe, în multe dintre ele se poate identifica recursul la metodologia științifică. Fiind o știința, psihologia utilizează metode sistematice pentru a observa, descrie, explica și a face predicții. Principiul metodei științifice rezidă din aceea că reflectă necesitatea de a testa, verifica cunoașterea prin observare științifică și prin experiment. Metoda științifică este o metodă empirică bazată pe experiența verificată. În acest sens, scopurile unei cercetări științifice în psihologie sunt
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cercetări științifice în psihologie sunt: a. Descrierea - enumerarea caracteristicilor obiectului, individului, evenimentului. Nu este aleatorie, ci se refera la ceea ce este relevant. Se folosesc definiții operaționale - definiție precisă a unui obiect, fenomen, proces, precum și procedeul prin care îl măsuram. b. Predicția - psihologii fac predicții în forma unor ipoteze, previn schimbările de comportament, procese fiziologice. O ipoteză este o predicție verificată privind relația dintre două sau mai multe caracteristici. Ipoteza derivă dintr-o teorie științifică. Teorie reprezintă un set de enunțuri ce
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
psihologie sunt: a. Descrierea - enumerarea caracteristicilor obiectului, individului, evenimentului. Nu este aleatorie, ci se refera la ceea ce este relevant. Se folosesc definiții operaționale - definiție precisă a unui obiect, fenomen, proces, precum și procedeul prin care îl măsuram. b. Predicția - psihologii fac predicții în forma unor ipoteze, previn schimbările de comportament, procese fiziologice. O ipoteză este o predicție verificată privind relația dintre două sau mai multe caracteristici. Ipoteza derivă dintr-o teorie științifică. Teorie reprezintă un set de enunțuri ce integrează diferite rezultate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la ceea ce este relevant. Se folosesc definiții operaționale - definiție precisă a unui obiect, fenomen, proces, precum și procedeul prin care îl măsuram. b. Predicția - psihologii fac predicții în forma unor ipoteze, previn schimbările de comportament, procese fiziologice. O ipoteză este o predicție verificată privind relația dintre două sau mai multe caracteristici. Ipoteza derivă dintr-o teorie științifică. Teorie reprezintă un set de enunțuri ce integrează diferite rezultate de cercetare și le integrează coerent. Neputând lua în calcul factorii ce intervin, predicțiile științifice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
o predicție verificată privind relația dintre două sau mai multe caracteristici. Ipoteza derivă dintr-o teorie științifică. Teorie reprezintă un set de enunțuri ce integrează diferite rezultate de cercetare și le integrează coerent. Neputând lua în calcul factorii ce intervin, predicțiile științifice nu sunt certe 100%. Se acceptă un rezultat valid, cel cu încredere de 90%. c. Controlul - se controlează diferitele variabile care influențează comportamentul în experiment pentru a obține rezultatul dorit (vezi limitele etice ale unei cercetări). d. Explicația - descoperirea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
notate, urmărite, clasificate uneori cu mult înaintea emiterii postulatelor teoretice. Se poate afirma că nici o teorie științifică nu a fost formulată fără analiza, calculul și clasificarea datelor empirice culese. De fapt, postulatele unei teorii științifice reprezintă baza pentru teoreme și predicții, care pot fi apoi verificate de experiențe în mod direct și indirect. În continuare sunt prezentate criteriile de bază pentru verificarea unei teorii științifice, propuse de Gerald Halton și Duane Roller: 1) O teorie fructuoasă corelează mulți factori separați, în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fructuoasă corelează mulți factori separați, în particular observații importante apriorice, într-o structură de gândire logică compactă. 2) În timpul folosirii ei continue, ea trebuie să sugereze noi relații și să stimuleze cercetarea în continuare. 3) Teoria trebuie să ne permită predicții care să fie controlate prin experimentări și în special ea trebuie să ne fie folositoare în rezolvarea diferitelor probleme practice. Studiul istoriei dezvoltării științei, a arătat că o teorie bună are în plus una sau două din atributele de mai
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
succes dacă este destul de flexibilă în dezvoltare, astfel încât pe parcurs să poată fi completată. În sinteză, o teorie poate fi testată, după următoarele criterii: 1) Sunt toate observațiile cunoscute din domeniu explicate de teorie? 2) Este teoria o bază de predicție pentru obiecte și fenomene care până acum n-au fost observație? 3) Poate teoria fi modificată, dacă noi date vor fi colectate? 4) Poate fi teoria evaluată indirect prin teste empirice de predicție sau pot fi deduse teoreme noi din
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
teorie? 2) Este teoria o bază de predicție pentru obiecte și fenomene care până acum n-au fost observație? 3) Poate teoria fi modificată, dacă noi date vor fi colectate? 4) Poate fi teoria evaluată indirect prin teste empirice de predicție sau pot fi deduse teoreme noi din teorie? IPOTEZA Teoria științifică, fiind strâns legată de experiment, confirmă și dezvoltă ipoteza, căreia îi conferă certitudine și generalitate. Ipoteza este un model construit numai în limbaj natural sau și cu ajutorul limbajului matematic
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
îndrăzneață dacă reprezintă o descriere structurală a lumii așa cum este ea dincolo de nivelul aparenței și cu atât mai îndrăzneață cu cât este mai mare distanța dintre lumea aparențelor și realitatea descrisă de această ipoteză: este îndrăzneață sau riscantă dacă face predicții despre evenimente și fenomene observabile încă necunoscute; îndrăzneala și caracterul ei riscant sporesc pe măsură ce cresc numărul, varietatea și exactitatea acestor predicții. Elaborarea ipotezelor depinde de o serie de factori, între care menționăm: condițiile praxiologice, nivelul de dezvoltare a științei, calitățile
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
este mai mare distanța dintre lumea aparențelor și realitatea descrisă de această ipoteză: este îndrăzneață sau riscantă dacă face predicții despre evenimente și fenomene observabile încă necunoscute; îndrăzneala și caracterul ei riscant sporesc pe măsură ce cresc numărul, varietatea și exactitatea acestor predicții. Elaborarea ipotezelor depinde de o serie de factori, între care menționăm: condițiile praxiologice, nivelul de dezvoltare a științei, calitățile personale ale cercetătorului. În legătură cu acestea din urmă Santiago Ramon y Cajal, celebrul neurolog spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru medicină (1906
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
masă, precum și explicitări cantitative, utilizate ca măsuri ale conceptelor generice, ca modelări interactive cantitative ale evoluției stărilor modale. Știința a inventat conceptele de număr, funcție, relație funcțională, ecuație diferențială, pentru a descrie cantitativ obiecte și procese naturale, pentru a oferi predicții anticipate ale acelor fenomene, care pot avea urmări pozitive sau negative importante asupra omului sau societății. În orice spațiu al practicii sau teoriei conceptualizant-creative ne situam, orice nouă dezvoltare fie ea de tip obiect, acțiune, unealtă, serviciu, sau procedură specific
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]