10,652 matches
-
zgomotele externe, care reprezintă elemente ce ne parvin din mediu și fac mesajul greu de înțeles (spre exemplu, dacă un grup de persoane discută cu voce joasă în timp ce dumneavoastră ascultați o persoană care ține o conferință, acest lucru vă poate prejudicia calitatea, dar și cantitatea ascultării), și zgomotele interne, cele care apar în mintea emițătorului, dar și a receptorului atunci când aceștia se gândesc sau simt altceva decât elementele care se transmit direct în cadrul comunicării (spre exemplu, cineva care nu aude ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pondere însemnată din conținutul mesajelor -, este util să ținem întotdeauna cont de principiul didactic al graduării cunoștințelor și să încercăm să utilizăm în transmitere materiale auxiliare (grafice, suport audiovizual), pentru a coborî scara de greutate a înțelegerii informației fără să prejudiciem, într-un fel sau altul, conținutul informațional propriu-zis; - diferențele dintre patternurile uzuale și cele ale respectivului mesaj, dar și competiția dintre ideile răspândite; conform acestei perspective, persoanele acceptă greu idei radical diferite de ceea ce cunosc (deși putem observa în practica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să rezolve sarcina respectivă. Se impune aici o interogație: nu există cumva pericolul pierderii uniformității și continuității exact în parametrii urmăriți de către cadrul didactic (mai precis, participarea elevilor în activități ce acoperă numai o anumită arie a problemei nu îi prejudiciază de aportul cunoștințelor la care lucrează colegii lor?). Considerăm că această situație dilematică - deși dacă rămâne în aria reflecției didactice - nu reprezintă un pericol autentic, dacă este să ne gândim că elevii concentrați asupra rezolvării unei părți a problemei au
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a-i face cumva să și colaboreze, să lucreze împreună la anumite proiecte, să-și accepte reciproc calitățile și defectele. Întrebăritc "Întrebări" 1. Construiți un scenariu prin care directorul ar putea să introducă un climat de colaborare în școală, neprejudiciind totuși calitatea actului de predare-învățare produsă de actuala atitudine. 2. Ce rezistențe credeți că ar întâmpina, din partea oamenilor, implementarea sistemului pe care l-ați imaginat? Ce piedici ar trebui depășite? Cum am putea transforma aceste constrângeri în oportunități? 3. Încercați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interzis orice act de violență fizică). Chiar dacă, inițial, experimentatorii proiectaseră durata experimentului pe intervalul a două săptămâni, acesta a trebuit întrerupt după doar șase zile. „Gardienii” își puneau rolul în practică într-o manieră extremă, care ar fi putut să prejudicieze psihic „prizonierii” în urma acestei experiențe (spre exemplu, „gardienii” instituiseră practici umilitoare, cum ar fi transformarea mersului la toaletă într-un „privilegiu”). Mai mult, după ce studiul a fost finalizat, mulți dintre cei ce jucaseră rolul de „gardian” au fost șocați de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai existe prin Închiderea ei totală. Alături de iertare, al doilea factor care poate anula chinul este uitarea faptelor comise, ceea ce ar corespunde, Într-o formă ocolită, tot cu iertarea. Atât iertarea, cât și uitarea sunt atitudini care vin dinspre cel prejudiciat către cel care a comis vinovăția sau prejudiciul. Împăcarea are semnificația simbolică a ștergerii vinovăției, a anulării acesteia și a refacerii relațiilor dintre cele două persoane. Ultima formă de anulare a chinului este căința, regretul sincer pentru păcatul comis și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și a fi obligat să răspunzi de consecința actelor sale. Din punct de vedere psihologic, vinovăția poate fi considerată ca reprezentând „dezacordul dintre conștiință și acțiune”. Orice acțiune poate avea un caracter pozitiv sau negativ. Ea poate ajuta sau poate prejudicia, fie persoana care a comis-o, fie pe celelalte persoane. Din acest motiv vinovăția nu privește numai acțiunea, ci și consecințele acesteia. Din acest motiv trebuie făcută separația Între acțiune, care este exterioară, și vinovăție care este interioară. Vinovăția este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
te ascunde”, de „a te face nevăzut” după ce ai Înfăptuit o acțiune psihomorală negativă, reprobabilă (furt, minciună, calomnie, intrigă, viol, crimă, suicid etc.Ă. Cauți să dispari. Să nu mai apari „În fața” sau „Înaintea ochilor” celui pe care l-ai prejudiciat prin acțiunile tale negative. În mod egal Însă, cauți privirea celui de la care aștepți să primești Înțelegere, iubire, afecțiune, sprijin. Îl privești În ochi. Direct. Este o privire care stabilește acord Între indivizi. Consolatoare, dar concomitent și de confort sufletesc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
timp, prin Încărcarea psihologică și morală a celor implicați. Conflictele de intimitate fac referință la anumite situații petrecute În trecut și pe care le reactualizează, pentru a servi ca motive de culpabilizare a unei persoane de către alta, care se consideră prejudiciată de prima. Conflictul se produce Întrucât ambii parteneri cred că au dreptate și, În felul acesta, fiecare Îl culpabilizează pe celălalt. În realitate Însă, ambele persoane sunt frustrate. Orice conflict este o ruptură, o criză de separare, reprezentând astfel forma
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și drepturilor sale. Această lezare are o semnificație extrem de nuanțată, dar, concomitent, și un efect pe multiple planuri. Analiza prejudiciului ridică probleme deosebit de importante și ea explică multe aspecte ale intențiilor, acțiunii și efectelor voluntar-intenționale sau involuntar-neintenționale din partea celui care prejudiciază, În raport cu cel care este prejudiciat. Prejudiciul, ca orice formă de acțiune psihologică și morală, este compus din intenție, acțiune și efecte. El poate fi numai gândit sau proiectat, planificat, fără a se trece la acțiune. În acest caz, avem de-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are o semnificație extrem de nuanțată, dar, concomitent, și un efect pe multiple planuri. Analiza prejudiciului ridică probleme deosebit de importante și ea explică multe aspecte ale intențiilor, acțiunii și efectelor voluntar-intenționale sau involuntar-neintenționale din partea celui care prejudiciază, În raport cu cel care este prejudiciat. Prejudiciul, ca orice formă de acțiune psihologică și morală, este compus din intenție, acțiune și efecte. El poate fi numai gândit sau proiectat, planificat, fără a se trece la acțiune. În acest caz, avem de-a face cu intenția psihomorală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trebuie să vedem dacă autorul acestui act a acționat În mod voluntar, cu o anumită intenție de a-i face rău altuia, sau dacă actul a fost făcut În mod nereflexiv, automat și involuntar, ca o eroare. Întotdeauna persoana care prejudiciază este responsabilă de efectele actelor sale negative, indiferent dacă a avut sau nu intenția de a le comite. Această răspundere pentru actele comise face ca acțiunea prejudiciabilă să fie pusă sub semnul responsabilității morale a individului. Singura situație În care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dintre formele de prejudiciu amintite. Toate sunt forme de descărcare agresivă, cu efecte negative. Ele frustrează sau au un efect castrator asupra celor către care sunt orientate. În acest context, se diferențiază un anumit tip de relație Între persoanele care prejudiciază sau violează și cele care sunt prejudiciate sau violate. Le vom analiza În continuare. Prejudiciu și persoană Orice prejudiciu este un tip particular de relație interpersonală, o relație de natură conflictuală, din punct de vedere psihologic și moral, dintre doi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
forme de descărcare agresivă, cu efecte negative. Ele frustrează sau au un efect castrator asupra celor către care sunt orientate. În acest context, se diferențiază un anumit tip de relație Între persoanele care prejudiciază sau violează și cele care sunt prejudiciate sau violate. Le vom analiza În continuare. Prejudiciu și persoană Orice prejudiciu este un tip particular de relație interpersonală, o relație de natură conflictuală, din punct de vedere psihologic și moral, dintre doi indivizi. În cadrul acestei relații, persoanele implicate au
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tip de relație. Analiza relației interpersonale negative de tipul prejudiciului ne pune În fața unui scenariu psihologic, În care fiecare persoană are un rol precis. Acest scenariu este o „relație În trei”, În care sunt implicați următorii factori: persoana celui care prejudiciază; persoana care este prejudiciată; elementul de referință conflictuală, care a determinat prejudiciul. Le vom analiza, pe rând, pe fiecare. 1. Persoana care prejudiciază După cum se poate deduce din cele deja prezentate mai sus, nu orice persoană poate fi Împinsă În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
precis. Acest scenariu este o „relație În trei”, În care sunt implicați următorii factori: persoana celui care prejudiciază; persoana care este prejudiciată; elementul de referință conflictuală, care a determinat prejudiciul. Le vom analiza, pe rând, pe fiecare. 1. Persoana care prejudiciază După cum se poate deduce din cele deja prezentate mai sus, nu orice persoană poate fi Împinsă În direcția prejudicierii alteia. Sunt absolut necesare anumite condiții care să determine adoptarea unei asemenea Înclinații pulsionale de factură ostil-negativă. De regulă, cel care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
După cum se poate deduce din cele deja prezentate mai sus, nu orice persoană poate fi Împinsă În direcția prejudicierii alteia. Sunt absolut necesare anumite condiții care să determine adoptarea unei asemenea Înclinații pulsionale de factură ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective, complexată și marginalizată social, aflată În imposibilitatea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
satisfacție Îi anulează sentimentul de culpabilitate sau cel puțin Îl face să se simtă Învinovățit de către alții, și În nici un caz de propria sa conștiință. Anestezia morală a agresorului este satisfăcută de actul de agresivitate comis. 2. Persoana care este prejudiciată Dacă se poate vorbi despre un profil psihologic al agresorului, acesta este perfect valabil și În cazul victimei. Nu oricine, oricum și oricând, poate cădea victimă. Există, ca și În cazul persoanei agresorului, anumite condiții care, din punct de vedere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
asupra ei persoana agresorului. Practic, ea opune o foarte slabă rezistență sau nu opune nici una. Aceste aspecte se pot urmări În schema de mai jos, În care sunt reprezentate raporturile agresor - victimă - element de referință: Element de referință Agresor victimizant Prejudiciat victimă Reiese clar, din schemă, faptul că relația dintre agresor și victimă este un scenariu psihologic care se compune din trei elemente. Efectele prejudiciului Care sunt efectele prejudiciului? Acestea sunt numeroase și de ele depinde starea sufletească și morală a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fost adus de către agresor. Reparația este un act compensator, care Înlocuiește În mod real sau simbolic prejudiciul produs. Actul reparator, ca să poată fi eficient, trebuie să reproducă pe dos sau În sens invers actul prin care persoana victimei a fost prejudiciată. Este un fel de reîntoarcere la situația anterioară conflictului, o anulare a traumatismului psihomoral al victimei. Reparația prejudiciului nu se face numai prin acțiuni exercitate asupra victimei, ca terapii morale psihologice. Ea are caracterul unui act de autocompensare psihomorală spontană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care trebuia Îndeplinit, și de care m-am achitat conform normelor prescrise. Binele mă mișcă mai puțin, chiar dacă este asociat cu bucuria. În schimb, faptul de a nu-mi fi făcut datoria, sau de a fi greșit, involuntar sau voluntar, prejudiciindu-mă astfel atât pe mine, dar mai ales pe ceilalți, mă va tulbura. Răul pe care l-am făcut cândva va reveni permanent În gândurile și sentimentele mele ca o apăsare pe care nu o pot Îndepărta cu ușurință. Puterea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fără aliniat, cum apar ele În cele două ediții. Câteodată frazele lui Honigberger sunt excesiv de lungi, singura contrapunctare fiind despărțirea prin virgule, punct și virgulă sau linii: am procedat În mai multe rânduri la o anumită fragmentare, care Însă nu prejudiciază nici sensul, nici construcția surprinzătoare a unora dintre ele. Textul acestei ediții, din care aici apare o traducere completă a părții Întâi, cuprinde o introducere (pp. i-xxvii) și un corp propriu-zis al lucrării (pp. 1-206), despărțit, așa cum arată cuprinsul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tutorelui său, pe care-l diviniza. Tutorele În cauză, panditul Jalla, era un brahman fanatic din munți care deseori Îl convingea pe Hira Singh să ia decizii greșite, inoculându-i tot felul de vise astrologice și false profeții pentru a prejudicia țara228. În fapt, Hira Singh făcea doar ceea ce-l mulțumea pe Jalla și era de acord cu ideile extravagante ale acestuia, fapt care generă o serie de Încurcături, nemulțumindu-i pe cei din jur. Așadar găsiră de cuviință să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de care a avut și mai ales ar fi putut avea parte - căci, aflat Într-o situație similară, Allard Îl sfătuia pe Burnes: „(...) fie ca memoriile dvs. să fie scrise În secret, altminteri ați produce suspiciuni care v-ar putea prejudicia”2, ceea ce Burnes va menționa mai târziu În ale sale Travels 3. Blazonul familiei are două variante destul de simple, fără fascii sau cantoane (A și B): scut roșu-carmin (AB) pe fundal policrom (A) sau maro (B), cu un glob pământesc
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în epocă discuții aprinse. Anterior prin elaborare (1929-1931), Orașul cu salcâmi este un roman poetic, cu modelul îndepărtat în Paul et Virginie de Bernardin de Saint-Pierre, și cucerește prin farmec liric. Cu toate că omogenitatea construcției și, implicit, a tonalității interioare e prejudiciată prin introducerea unor episoade realiste cu tentă critică, nu lipsite de expresivitate, dar proprii altui tip de literatură, emoția procurată de situațiile, mult mai numeroase, ce dau scrierii caracterul individualizant, liric, rămâne covârșitoare. Raportabil - și raportat de comentatori - la Alain-Fournier
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]