3,896 matches
-
sentiment. Pentru greci, corpul era natural/gol/gimnast, frumos precum trupul zeilor, trupul devenea cultural, în fața pedagogilor și aristocrației. Vestimentația era lipsită de culoare (veșmintele albe), căci reprezintă puritatea, transfigurarea, simbolic hainele albe sunt recomandate de Pitagora, el însuși ținând prelegerile cu o centură albă, cromatic inițierea fiind prima fază, de prag, de renaștere, de afirmare. Trupul propriei persoane permite omului o intrare în proprietate, o aflarea a unei calități și esențe a ființei. Mișcarea sportivă rămâne religioasă: -cere o intuiție
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
era natural/gol/gimnast, frumos precum trupul zeilor, era cultural, în fața pedagogilor și aristocrației. Vestimentația era lipsită de culoare (veșmintele albe), căci reprezintă puritatea, transfigurarea, simbolic sunt recomandate de Pitagora, care cerea adepților să poarte haine albe, el însuși ținând prelegerile cu o centură albă, apropie cromatic inițierea de primă fază, de prag, de renaștere, de afirmare. Să ne imaginăm că un privitor inocent, care nu a văzut niciodată un salt cu snowboard-ul întrevede conturul unui zbor învârtit în aer, dacă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este articolul lui DEBORA J.MEIJERS "The Museum and the Exhibition: the latest gimmick by the arbiters of taste, or an important culturalphenomenon?", în Thinking about Exhibitions, ed. Greenberg, Bruce Fergunson, Sandy Naire Routledge, London, 1999. 2. FOUCAULT MICHEL, în prelegerea Des espaces autres, École d'Architecture, Universitatea din Geneva, 1984, vezi și GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, op. cit., 998 , p. 32, 33 3. MIEKE BAL, "The Discourse of the Museum", in Thinking about Exhibitions, Londra
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și bagaje... Și știi de ce? Așa-i că nici pe departe nu-ți trece prin scăfârlie? Fiindcă astăzi - sper doar - să închei discuțiile cu bătrânul și...” “Dă, Doamne să fie așa cum îmi spune inima asta păcătoasă, amice!” - și-a încheiat prelegerea gândul de veghe. “Să te audă Cel din Înalturi” - am răspuns eu, cu suflet tremurat... ― Scoală, conașule! Scoală, că părintele te așteaptă! - am auzit șoapta Sevastiței... M-am ridicat cu ochii cârpiți de somn. Am privit la ceas. Erau trecute
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu au nevoie să. discute. Vor să proclame fără să fie contraziși. Pustiul îi ajută să uite orice obiecție li s-ar putea aduce și să-și facă o educație spartană a monologului. Dar cei care, ca să pară interesanți, țin prelegeri despre filosofia grotelor ce scuză au? Spre deosebire de Eleonora, eu cred că trebuie să vorbim despre singurătate, măcar pentru a o deosebi de pustiu. Singurătatea te înăbușă. În schimb, pustiul te digeră ca un șarpe boa. Întâi te înghite și pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
visasem... Oricum, ciudată mlaștină, ce ziceți? Și încă nu observasem scena care m-a tulburat cel mai mult în ziua aceea. De fapt, un lucru banal care se poate întîmpla oriunde, însă pentru mine a însemnat mai mult decât o prelegere de filosofie. Iată despre ce este vorba. În mijlocul unei bălți, era o mică insulă acoperită cu pietre albe ca niște oase între care nu creștea nimic. Acolo pe pietre sau pe oasele acelea, căci nu distingeam prea bine ce erau
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și-mi plăcea. Era, de altfel, cursul cel mai populat. Profesorul, o stârpitură de om, abia se zărea dinapoia catedrei. Îi curgea nasul în permanență, avea guturai de când îl știam. Mereu se ferea de curent, ca de ciumă, și în timpul prelegerii stătea cu căciula pe cap, iarna ca și vara, după ce ne cerea scuze pentru asta. Dar când începea să vorbească (avea și o voce pițigăiată!) devenea altul. Ieșea parcă din proptia-i piele, făptura lui se mărea pe nesimțite, lua proporțiile
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe scări de mătase. Când a isprăvit, m-am frecat la ochi cu necaz, ca după un vis frumos, dar prea scurt. Vrăjitorul cu gura de aur plecase strîn-gînd grijuliu fularul în jurul gâtului și îndesîndu-și căciula pe capul pleșuv. Această prelegere m-a potopit de remușcări. Îmi părea rău că mai bine de două luni de zile neglijasem îndatoririle mele de student, ca să-mi pierd vremea ca un nătâng ticluind scrisori de dragoste fără nici o noimă. Câteva săptămâni am frecventat cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
umbră și mi-a luminat drumul pe care l-aș fi străbătut de aici înainte: politica, profesoratul, căsnicia. Mi-a arătat perspectivele, bucuriile, victoriile care mă așteptau. Degeaba! Toate îmi par șterse, serbede, fără noimă. Pentru cine aș mai ține prelegeri? Pentru cine aș mai smulge onoruri? Pentru cine aș mai duce-o cu Cecilia? Mihaela nu mai este și, odată cu ea, dispare sensul tuturor strădaniilor mele, însuși rostul existenței mele. De acum s-a prăbușit temelia pe care se clădesc
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
meu. Cerul e, acum, de un albastru spălăcit. Dacă se poate înțelege mai bine ca oriunde, aici, teoria lui Empedocle despre cele patru elemente fundamentale, apa, focul, aerul și pământul, cu siguranță, plaja n-ar fii un bun amfiteatru pentru prelegeri de metafizică. Aici trupul devine singurul adevăr. Dar cu atât mai ușor consimți că Afrodita putea ieși numai dintr-o mare. Dar nu din spuma mării, cum am învățat! După o aluzie a lui Hesiod, Afrodita a țâșnit din spuma
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
evidente. Procust n-a mai stat, ca în antichitate, pe la răspântii, hulit și temut. A ajuns, oficial, profesor. A îmbrăcat redingota și, în loc să mai pună mâna pe satâr, le-a explicat artiștilor cum să taie singuri "prisosurile". El a ținut prelegeri la Academia lui Colbert despre limitele inspirației artistice și a întemeiat chiar o doctrină, academismul. Iar când nu l-a interesat arta, și-a făcut intrarea cu cele două paturi ale sale în camerele de tortură ale Inchiziției, unde și-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
dar este aceasta, și singura? Am eu dreptul, fără un plan didactic precis, pe care să-l fi prelucrat în întregime, să-mi asum, la anii mei, riscul unei astfel de sarcini? O docență liberă, deci privată, având în vedere prelegeri asupra unui domeniu strict determinat al filozofiei, cum ar fi de pildă abordarea specială a filozofiei kantiene sau schopenhaueriene, așa cum se găsesc ele în scrierile respective, aș fi îndrăznit să primesc, căci [în astfel de cazuri] nu se poate depăși
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
al filozofiei, cum ar fi de pildă abordarea specială a filozofiei kantiene sau schopenhaueriene, așa cum se găsesc ele în scrierile respective, aș fi îndrăznit să primesc, căci [în astfel de cazuri] nu se poate depăși decât cu puțin textul, iar [prelegerea] depinde mai mult de redarea fidelă și clară a celor știute decât de prelucrarea extensivă a sistemelor respective. Dar pentru a reda filozofia schopenhaueriană astfel încît să formeze un curs complet, cum prescrie de altfel autorul însuși, se cer cunoștințe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
prin percepție interioară nici prin una exterioară, trebuie lăsat în pace. Însuși Schopenhauer nu găsește pentru această expresie decât aceea a imposibilității exprimării, anume Nimic, unul relativ, ce-i drept, dar totuși nu altceva decât nimic. Cât privește temeiul eventualelor prelegeri aș fi deci împăcat cu mine; când mă gândesc însă la elaborarea lor, trebuie să mărturisesc că îmi lipsesc cunoștințele cu care ar trebui să încep, cele de științe naturale, în special [de] antropologie. Din punct de vedere personal, lucrul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ținut serios, ci numai de formă. Credința cumcă și-n acest an au să-ndeplinească numai o formalitate i-au îndemnat pe mulți să nu se espuie la cheltuieli cari li s-au părut zădarnice. Obiectul conferențelor au fost: parte prelegeri asupra metodei de-a propune diferitele obiecte ținute de pedagogi practici-recunoscuți de la școalele din Iași, parte în prelegeri ținute de învățătorii rurali înșiși, parte în convorbiri exegetice asupra metodologiei. D-nul A. Darzău, directorul Școalei Primare de Băieți N-o
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
i-au îndemnat pe mulți să nu se espuie la cheltuieli cari li s-au părut zădarnice. Obiectul conferențelor au fost: parte prelegeri asupra metodei de-a propune diferitele obiecte ținute de pedagogi practici-recunoscuți de la școalele din Iași, parte în prelegeri ținute de învățătorii rurali înșiși, parte în convorbiri exegetice asupra metodologiei. D-nul A. Darzău, directorul Școalei Primare de Băieți N-o I de la Trei-Ierarhi, au ținut în toate zilele prelegeri și convorbiri asupra metodului de-apropune gramatica limbei române; D-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de pedagogi practici-recunoscuți de la școalele din Iași, parte în prelegeri ținute de învățătorii rurali înșiși, parte în convorbiri exegetice asupra metodologiei. D-nul A. Darzău, directorul Școalei Primare de Băieți N-o I de la Trei-Ierarhi, au ținut în toate zilele prelegeri și convorbiri asupra metodului de-apropune gramatica limbei române; D-nul V. Creangă. învățătoriu la Școala de Băieți N-o II din Păcurari, asupra metodului de-a învăța pe copii citirea și scrierea (metodul legografic); în fine: D -nul Zaharia, profesor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
V. Creangă. învățătoriu la Școala de Băieți N-o II din Păcurari, asupra metodului de-a învăța pe copii citirea și scrierea (metodul legografic); în fine: D -nul Zaharia, profesor de aritmetică la Gimnaziul Alexandru cel Bun, au ținut două prelegeri asupra metodului de-a propune numerațiunea verbală și scrisă și asupra sistemului numerelor în genere. 101 {EminescuOpXVI 102} Din prelegerile învățătorilor rurali am putut vedea însă mari lipsuri, atât în privința metodei cât și a cunoștințelor. Cunoștințele lor consistă în genere
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și scrierea (metodul legografic); în fine: D -nul Zaharia, profesor de aritmetică la Gimnaziul Alexandru cel Bun, au ținut două prelegeri asupra metodului de-a propune numerațiunea verbală și scrisă și asupra sistemului numerelor în genere. 101 {EminescuOpXVI 102} Din prelegerile învățătorilor rurali am putut vedea însă mari lipsuri, atât în privința metodei cât și a cunoștințelor. Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep. Sigur că în această privință nu sunt pe atâta ei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
se ție pe viitor în feriile Crăciunului și ale Paștelor. Atuncea petrec în genere în Iași profesorii de la institutele secundare, din mijlocul cărora s-ar găsi mulți a cărora metodă ar putea servi de model învățătorilor rurali și a căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele. Revizor școlar: M. Eminescu Domniei sale Domnului Ministru de Culte și Instrucțiune Publică 63 [titu MAIORESCU] Vaslui, în 15 august 1875 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 206 Domnule Ministru, Onor. prefectură a județului Vaslui
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ordinul N-o 7869, din 22 septemvrie. D-nul director însă, știind că numitul învățătoriu nu va fi mulțămit cu un congediu pe care nu-l ceruse, au observat următoarea linie de conduită: au asistat timp de-o săptămână la prelegeri, au văzut că d. Corvin dă esplicațiuni false, se-ncurcă în vorbă și adeseori nu mai poate urma și, în fine, că elevii, văzând starea sa au ajuns fără disciplină, //iară d-nia lui, spre a restabili disciplina, aleargă la niște
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
memoria îmi aduce congruent pe Voltaire din apoftegma: „valoarea oamenilor se măsoară după greutățile biruite”. Gheorghiță Savel a fost și a rămas un om credincios, și “la baza vieții religioase stă jertfa“, cum afirmă dogmatic Nae Ionescu în Filosofia religiei (Prelegeri 1924-1925, p. 166); este și una din ideile ghid ale Căpitanului = Corneliu Zelea Codreanu când lasă posterității: “cine vrea să învingă, trebuie să rabde”, ceea ce înseamnă în reflexiile Părintelui Arhimandrit Iustin Pârvu: “trebuie să înduri, să rabzi suferințele”..., să
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
gîndești mai bine. În schimb, el crescuse la fel de mult ca literele numelui său, pe care Îl scria pe pancarte puse În fața noilor sale construcții; era Într-adevăr la modă, trebuia să-l vezi Înconjurat de invitații lui Juan Lucas, ținîndu-le prelegeri interminabile de arhitectură, pînă ce musafirii Începeau să obosească și se Întorceau la conversația despre corride; nu mai aveau multe de spus după aprecierile de tipul „e o casă admirabilă“, pe care le făceau lăudîndu-i desenele și atunci el se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu l-ar fi recunoscut. Era la un pas de a-i spune ceea ce acum devenise o certitudine pentru el: imoralitatea funciară a cărților lui. Două cuvinte care i-ar fi terminat mai rapid decât orice infidelitate, reală sau imaginară. Prelegere la Centrul Medical în șaptesprezece minute. Până la urmă, ea nu-și dorea decât ca el să redevină stăpân pe viața lui, așa cum fusese atâția zeci de ani, de când se întâlniseră la Columbus, în studenție. Bărbatul ei. Bărbatul care se avânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ataca propria reflecție din geamul bucătăriei, crezându-se un intrus în propriul lui teritoriu. Stătea în fața amfiteatrului plin de studenți, jucându-se cu microfonul fără fir și luptându-se cu senzația aceea de înșelătorie care îl cuprindea acum înainte de orice prelegere. Studenții erau la fel ca în fiecare an: puști albi din pătura de sus a clasei mijlocii, din Ronkonkoma și Comack, care încercau toate identitățile posibile, de la tatuaje de pușcăriaș până la aligatorul LaCoste. Dar atitudinea lor se schimbase în acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]