1,827 matches
-
pofti în odaia unde odinioară a primit pe Apostol și ceru nerăbdător explicații. Când află hotărârea lui Apostol, se uită pe rând la toți trei, neputîndu-și ascunde mirarea. Apoi se scuză pentru o secundă, ieși afară, desigur să spuie și preotesei ce minune s-a întîmplat, și reveni cu patrafirul, crucea și cartea de rugăciuni. ― Dacă-i așa, să ne rugăm Domnului să vă blagoslovească unirea, murmură preotul, foarte blând, deschizând cartea. Citi rugăciunile obișnuite, căutând să le înveșmînteze în cât
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pahar de vin ceasul acesta de fericire, cum e datina strămoșească! zise Boteanu, scoțând și împăturind patrafirul. Ca și cum ar fi fost aranjate toate pe rotile, pe dată sosi servitoarea cu sticla plină și cu paharele și, peste câteva clipe, însăși preoteasa, strălucitoare de nerăbdare. ― Uite, căprioară, prietenul nostru și-a ales mireasă pe Ilona! strigă preotul, cu totul vesel, umplând paharele. Preoteasa felicită pe Apostol și-i lăudă pe Ilona că-i fată cuminte și... În glasul ei însă era atâta
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
aranjate toate pe rotile, pe dată sosi servitoarea cu sticla plină și cu paharele și, peste câteva clipe, însăși preoteasa, strălucitoare de nerăbdare. ― Uite, căprioară, prietenul nostru și-a ales mireasă pe Ilona! strigă preotul, cu totul vesel, umplând paharele. Preoteasa felicită pe Apostol și-i lăudă pe Ilona că-i fată cuminte și... În glasul ei însă era atâta uimire, că Apostol nici nu îndrăzni să răspundă și se bucură când "căprioara" trecu la Ilona, s-o descoase și să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fată cuminte și... În glasul ei însă era atâta uimire, că Apostol nici nu îndrăzni să răspundă și se bucură când "căprioara" trecu la Ilona, s-o descoase și să-și astâmpere curiozitatea prin fel de fel de întrebări. După ce preoteasa se mai potoli, Boteanu le spuse o veste grozavă, pe care adineaori, îndată ce a plecat Apostol, i-a adus-o un soldat ce se află în gazdă pe aici, prin vecini... Soldatul tocmai se întorcea din Făget și acolo a
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o tund și o ard cu țigara. Sigur, li se va scădea și lor nota la purtare! Că așa nu se mai poate! Ei, și ce? Întrebarea asta, „Ei, și ce?“, și-au mai pus-o și alții. Doamna Svetlana Preoteasa, secretar de stat în Ministerul numit (atât de stufos și de pretențios) al Educației, Cercetării și Tineretului, declara pe la sfârșitul lui martie 2008 că nota la purtare ar trebui desființată, fiindcă - spunea dânsa - „nota la purtare, în opinia mea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
s-o zice celei PRM-iste. În al doilea rând am rețineri față de o profesionistă a educației care, ca profesor și ca om educat, spune „ca și profesor“ sau „ca și diriginte“. Dar sunt convins și eu, ca și doamna Preoteasa, că eliminarea notei la purtare e o idee bună. Nu fiindcă ar fi o modalitate de constrângere ilogică. Ea ar fi logică într-o societate în care morala și educația au relevanță. În România nu contează. E o formă fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
a sărit mătușa Feride arătând Înspre platou. Trebuia să fie o surpriză! — Nu vrea tort anul ăsta, s-a băgat mătușa Banu din colțul ei, În timp ce Întorcea prima dintre cele trei cărți de tarot care așteptau pe masă. Era Marea Preoteasă. Simbolul conștiinței inconștiente - o poartă către imaginație și talente ascunse, dar și către necunoscut. A strâns din buze și a Întors cartea următoare: Turnul. Simbolul schimbărilor furtunoase, al izbucnirilor emoționale și al declinului neașteptat. Mătușa Banu a părut o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Principesa Margareta (21 mai 1920ă, scriitorul Ionel Teodoreanu (1938ă, primul ministru - Mihail Antonescu, Maria Mareșal Antonescu, miniștrii Constantin Angelescu, Ion Petrovici, poetul Octavian Goga, scriitorii Gala Galaction, Ion Minulescu, Nichifor Crainic și multe alte personalități. Prin absolventele sale - Învățătoare și preotese - Basarabia s-a Înălțat sub raport cultural, ajungând după dezastrul rusesc, În deplină armonie cu celelalte provincii ale Statului Român. Sprea apreciere menționăm cifra instituțiilor de ănvățământ secundar din orașul Chișinău - licee - 6, seminar teologic, școală normală de băieți, școală
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
vălcele mlăștinoase. Pe căluțul lui sur, Niță Lepădatu făcu ocolul vitelor. Băieții îl priveau pe furiș, când trecea pe lângă noi. Din când în când glasurile lor tinere se ridicau în răcoarea dimineții strigând la o vacă care se răslețea: — Nea, Preoteasa! na! fă-napoi! - Glasul iute se stângea, și liniștea cucerea întinderile. În răstimpuri neregulate picura o talangă, vitele răspândite înaintau încet păscând otava. Pe deasupra vălcelei trecea din când în când o prigorie, care țârâia în înălțime; părea o pasere rătăcită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Să nu spui nu, că-ți rămâne muierea văduvă. Asta s-a întâmplat în jumătate de ceas. Gata. Miercuri seara, au trecut în cealaltă parte, la Ichimov, sat bulgăresc. Au intrat la preot. Ședea la cină, cu patru copii și preoteasa. —Sus! Să n-aud o vorbă; mie nu-mi place bulgărește. Să vie patru oameni. Luați pe presviteră și copiii și-i încuiați în cămara asta. Dacă țipă careva, puneți căluș. Candela și custiveiu sfinției tale, părinte Agopie, scoate cheia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
trebuit. În acest punct în care tabloul treimii noastre confuze și stângace prindea contururi în realitatea Tamazawei, un magazin de lux care era pe pragul de a-și face seppuku pentru crima de a fi înșelat, prin chiar delicata lui preoteasă, încrederea clienților săi fără voie, e drept, dar ce contează? -, un al patrulea personaj veni să ni se alăture. Cu o coafură atipică, o vâltoare de păr argintiu din care se decupa, cu tușe fine, un chip distins și sever
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mirene. Ca să mai potolească ceva din vorbele care circulau pe seama lui, popa s-a gândit că n-ar fi rău să-i mai vină pe lume încă unul sau doi moștenitori, așa, ca să priceapă satul că el își iubește, încă, preoteasa, abia trecută de treizeci de ani. Astfel, s-a mai născut o fată, a patra fiică a soților Toma. Ce nume să-i dea? A stat Petru și s-a gândit că acest copil trebuie să fie altfel decât ceilalți
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
săraci, necăjiți, dar credincioși. La școală, învățătoarea ne spune, la Cunoștințe despre Natură, că nu există nici un Dumnezeu, că omul este cel mai puternic, el este în stare să mute și munții din loc... La biserică, aceeași persoană devine coana preoteasă și cântă în corul credincioșilor. Ce frumos sună acest familiar glas! “Tatăl nostru carele ești în ceruri, sfințească-se numele Tău...” Și-atunci, cum rămâne cu Dumnezeu?, am întrebat-o odată la școală, după ore. A zâmbit larg, dar, după aceea
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ale delirului frenetic aparțin tragediei. În exaltarea sa profetică sau ucigașă, personajul tragic își mărturisește legătura cu Dionysos printr-un vocabular care îl situează printre fidelii zeului. Bunăoară, el este deseori asimilat unui soi de „bacant” (variantă masculină a bacantei, preoteasă sau însoțitoare a zeului Bachus). În Oreste a lui Euripide, corul, ca și Oreste însuși, folosește termenul baccheuein pentru a evoca delirul eroului, delir născut în mijlocul tenebrelor și asociat obsesiei crimei și a sângelui. Oare n-ar putea fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
ochelarii lui Jones o împiedicau să citească ceva acolo. Puțină caritate nu strică. Și acu’ treci din nou la podele. Lana, aplecată peste bancnotele pe care i le dăduse băiatul, începu să scoată niște sunete ce aduceau cu invocațiile unei preotese. De pe buzele ei ca de coral, ieșeau cifre și cuvinte șoptite care pluteau în sus, în timp ce, cu ochii aplecați, scria câteva numere pe o bucățică de hârtie. Trupul ei frumos, care în decursul anilor se dovedise a fi și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fie decapitată pe altarul zeiței Artemis, pentru oprirea unei furtuni. În ultima clipă, zeița o înlocuiește cu o căprioară, care e sacrificată în locul ei. Ifigenia este învăluită de un nor și purtată prin aer până pe țărmul Mării Negre (Taurida), unde devine preoteasă la templul zeiței Artemis (Euripide, Ifigenia la Aulis ; și Ovidiu, Metamorfoze, XII). g) Și în legenda lânii de aur se găsesc „zburători prin nori” și rituri sacrificiale, de data aceasta pentru declanșarea ploii. Phrixus și Helle - fii ai Nephelei (zeița
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la nori pe un berbec cu lâna de aur, care urma să-i ducă prin văzduh până în Colchida, pe țărmul Mării Negre. Ulterior, balaurul pus să păzească lâna de aur a fost legat magic de Iason, cu ajutorul vrăjitoarei caucaziene Medeea. h) Preoteasă a zeiței Hecate (patroană a vrăjitoarelor), Medeea mă interesează în cel mai înalt grad. Unele dintre prerogativele sale magice par a fi generate de aceeași mentalitate care a dat naștere tradiției referitoare la solomonari în spațiul carpato-dună- rean. Medeea se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 104). n) Tot la sud de Dunăre, într-o zonă locuită în Antichitate de triburi tracice (misi, geți, triballi) s-a descoperit relativ recent un tezaur conținând tăblițe de argint aurit. Pe două dintre ele par a fi figurate preotese vărsând libații, ținând de căpăstru un balaur cu cap de cal și poate chiar înălțându-se în văzduh călare pe acesta. Dar despre acest tezaur traco-getic, datat din secolul al IV-lea î.e.n. și descoperit la Letnița (în zona nordică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ambigue) referitoare la această problemă și, mai ales, privitoare la relația care ne interesează acum în mod deosebit, aceea dintre balaur și preot. Textele despre care aminteam se referă la Galerius (ajuns împărat al Romei) și la mama acestuia (o preoteasă dacă). Iată pe scurt biografiile celor două personaje istorice, pe care a încercat să le contureze, încă de la începtul secolului al XIX-lea, Gh. Șincai în Hronica românilor. în prima jumătate a secolului al III-lea e.n., trăiește în Dacia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe scurt biografiile celor două personaje istorice, pe care a încercat să le contureze, încă de la începtul secolului al XIX-lea, Gh. Șincai în Hronica românilor. în prima jumătate a secolului al III-lea e.n., trăiește în Dacia „o adoratoare [= preoteasă] a zeilor munților”, o „femeie foarte superstițioasă” (Lactantius, De mortibus persecutorum, XI, 1), cunos- cută sub numele romanizat Romula, originară din regiunile „de dincolo de Dunăre” (ibidem, IX, 2) (208, pp. 61, 65). în urma deselor și puternicelor invazii ale carpilor, Romula
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
79). Galerius ar fi numit orașul astfel „după numele Romula al mamei sale” (Victor Aurelius, De vita et moribus imperatorum romanorum, 40, 16). Personaj istoric care mă interesează în cea mai mare măsură, Romula este descrisă ca fiind o mare preoteasă de la nord de Dunăre (mater eius Transdanuviana ; cf. Lactantius, De mortibus persecutorum, IX, 2), care aducea sacrificii „zeilor munților”. „Mama sa [a lui Galerius], adoratoare a zeilor munților (deorum montium cultrix), și femeie foarte superstițioasă, oferea aproape în fiecare zi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
carte (pierdută azi) a comediografului Menandru (secolul al IV-lea î.e.n.), în care un get misogin se plânge că din cauza femeilor se aduc jertfe „de câte cinci ori pe zi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 4). b) în ceea ce privește „ospețele” organizate de preoteasă, la care se adunau toți slujitorii săi (vicarios suos), este vorba de ospețe cultuale, probabil de același tip cu cele la care Zalmoxis invita „pe cetățenii de frunte” (Herodot, Istorii, IV, 95). „Asemenea scene de banchete rituale - scrie Mircea Eliade
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt din abundență atestate mai târziu de monu- mentele aflate în Tracia și în spațiul danubian” (41, p. 41 ; vezi, tot aici, și bibliografia problemei). Tot un istoric latin din secolul al IV-lea e.n., Victor Sextus Aurelius, notează că preoteasa Romula, mama împăratului Galerius, era în relație erotică cu balaurul (matrem compressam dracone). Autorul latin scrie că Galerius s-a vrut un Alexander redivivus : el „a îndrăznit să afirme cu obrăznicie că mama sa l-a conceput în chipul Olimpiadei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iulius Valerius cam prin anul 340, așa încât nici Galerius (mort în anul 311), nici Lactantius (mort în jurul anului 325) nu puteau s-o fi cunoscut. Oricum, fie într-un caz, fie în celălalt, este foarte probabil că unei credințe „barbare” (preoteasă geto-dacă în relație magico-erotică cu balaurul), cu semnificație prea puțin sau deloc cunoscută, i s-a suprapus „clișeul” legendei nașterii miraculoase a lui Alexandru Macedon, legendă care își începuse deja prodi gioasa carieră pe care i-o cunoaștem (159). Mă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este susținută de lipsa unor atribute simbolice divine și, mai ales, de sacrificiul prin libație operat de personajul feminin figurat pe plăcuța nr. 1. Un alt argument este simplitatea hainelor purtate de cele două perso- naje feminine. Veșmânt similar poartă preotesele reprezentate pe rhyton-ul de la Poroina, județul Mehedinți (107, pp. 154-157), dar și femeile gete și dace figurate pe Tropaeum Traiani de la Adamclisi și, respectiv, pe Columna lui Traian. Interesant este faptul că ambii balauri nu sunt reprezentați, ca de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]