7,433 matches
-
e ceva foarte frecvent și indică, în general, dorințele sau temerile pe care subiectul le nutrește la adresa lor (vezi Familie). Dar copilul, ca orice alt element oniric, poate fi interpretat și din punct de vedere simbolic. Psihanaliza acordă un loc preponderent copilului, postulând că experiențele din copilărie formează adultul. Copilul (și cu atât mai mult bebelușul) reprezintă inocența și bunătatea. Sufletul și inima lui sunt încă pure. Astfel, copilul personifică starea virgină, starea tuturor posibilităților. Exprimă germenele, zorii, viitorul, promisiunea a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
insistăm asupra preciziei termenilor, ci să fim consecvenți în utilizarea lor și să nu ne lăsăm intimidați de mulțimea clasificărilor. Numeroase și amendabile în cazul concret al figurilor, aceste clasificări pot fi reduse la următorul tablou taxonomic: figuri de cuvânt (preponderent fonologice): afereză, apocopă etc.; figuri de construcție (figuri sintactice legate de structura frazei): inversiune, elipsă, chiasm, anaforă etc.; tropi (figură cu schimbare de sens; atribuirea unei semnificații care nu este semnificația proprie a unui cuvânt): metaforă, litotă, alegorie, personificare etc.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a plesnit în țăndări care s-au ridicat spre cer și s-au prăbușit iarăși, făcând să țâșnească fantastice împroșcături de apă. Mușcându-se unele pe altele, sloiurile au pornit la vale” (G. Bogza,1968, p. 61). Orice descriere este preponderent vizuală și are trei mari calități: încetinește acțiunea; potențează efectul unei secvențe narative ulterioare; oferă textului expresivitate și un plus de autentic. Chiar dacă rareori o găsim ca atare într-un articol, descrierea e prezentă (schematic sau în detaliu) în reportaj
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din loc... (M. Bulgakov, 2004, p. 17). Folosită în mod inteligent și fără ostentație, descrierea poate substitui un întreg discurs de comentariu, cu subtile nuanțe ironice, contestatare. b) Vizualizarea. În descriere, reporterul trebuie să fie o prelungire a simțurilor cititorului. Preponderent este văzul, care subsumează celelalte simțuri: auz, miros, tactil. Ele alternează, revenind mereu la observația directă și evocatoare obiectului sau locului descris. Repetăm: simpla numire nu este suficientă. Ea bifează o realitate și atâta tot. Pentru a se plasa mental
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
presupus mofturos stătea de fapt într-un scaun cu rotile. În clipa în care am provocat o curiozitate, trebuie să o satisfacem. Altcumva, cititorul va fi extrem de dezamăgit. În presă, întâlnim surprinzător de multe elemente narative. Există chiar un gen preponderent narativ: feature. Presa modernă este mult mai dinamică și mai literară decât s-ar crede. Ce este narațiunea? (2) În simplitatea și reducționismul lui, dicționarul nu pare tocmai lămuritor: Relatare, expunere în formă literară a unei întâmplări, a unui eveniment
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în dreptul a trei cruci înfrățite, pe care scria cu litere adânci și împrospătate: Olimpiada, Fevronia și Sofia Iurașcu. Brusc, nostalgia tulburătoare din jur căpăta un nume. Ajunsesem în chiar locul copilăriei lui Mihai Eminescu” (Formula AS, nr. 691, p. 18). Preponderent incitativ, acroșul este folosit în marele reportaj. Tonul acroșului este mai dinamic și mai nervos. Scopul lui este de a surprinde, de a uimi. De a stârni curiozitatea cititorului. Acroșul poate fi și un citat din text, plasat lateral sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la ea însăși. Faptul divers duce invariabil la o gravă sărăcire informativă a informației. 6.2. Relatarea Extrem de prezentă în presa cotidiană, relatarea este un amestec de procedee jurnalistice, o intersecție de genuri: știre, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu. Preponderent informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv, fără insistențe, fără plictisul unor argumentări bogate. Ca și reportajul, relatarea se face de la fața locului, dar este mai obiectivă, evitând descrierile lungi, portretistica
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o întâmplare a doua zi după apariția știrii: A doua zi, știrea va fi dezvoltată fie prin rescriere, fie prin texte suplimentare: localizare, continuare (running story) etc. Din păcate, această definiție ne oferă o imagine prea statică a unui gen preponderent activ, scris (așa cum spuneam) la fața locului, concomitent întrucâtva cu producerea evenimentului. Să reținem totuși o trăsătură fundamentală: Textul nu se raportează decât la fapte - toate faptele care par importante pentru jurnalist și interesante pentru cititor -, străduindu-se să evite
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
raționalizarea și operaționalizarea; d. principii metodico-strategice: individualizarea, conștientizarea, motivația și efortul voluntar, accesibilitatea, interacțiunea mijloacelor verbale cu cele neverbale, supraînvățarea, modelarea, simularea, specializarea și autoreglarea sportivului. 2. Principiile specifice ale antrenamentului sportiv În această categorie se includ principiile care acționează preponderent în antrenamentul sportiv și care sunt utilizate și în alte activități, generatoare de alte tipuri de performanțe (balet, muzică, circ etc.). Principiile specifice sunt de esență biologică pentru că practica antrenamentului implică înainte de toate cunoașterea și respectarea legilor care guvernează procesele
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
precum și variantele pentru fiecare atelier în parte (vezi descrierea exercițiilor) se mențin în cadrul unei ședințe de antrenament, dar trebuie schimbate de la o ședință de antrenament la alta. La începutul etapei de bază se vor alege exerciții simple iar către final, preponderente vor fi exercițiile dificile și complexe, precum și variantele acestora. Același principiu este valabil și în etapa pregătitoare, respectiv atunci când se lucrează pentru condiția fizică. Conținut Încălzire generală + exerciții simple de forță (eventual, mingi medicinale). 1. Forță picioare: sărituri alternative sau
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de ceva spre care țintim ori de care am avut parte la un moment dat. Sens secundar: neatingerea scopului propus, falimentul. ⎯ Sensurile abstracte, „a greși”, „a comite o eroare”, „a se Înșela” etc., apar cu precădere În Odiseea și devin preponderente la tragici. ⎯ Hamartia/hamartema: greșeală scuzabilă, datorată orbirii provocate de o forță exterioară voinței umane. Cu acest sens termenul apare În tragedia greacă. Sensul evoluează spre intenție responsabilă, dar cu circumstanțe atenuante. Comentând un pasaj din Retorica lui Aristotel, Moulinier
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
au existat Încercări de a le sistematiza. În acest demers se pornește, de regulă, de la premisa că există sisteme naționale (compuse din instituții guvernamentale și societate), iar interacțiunea acestora pe plan regional generează subsisteme regionale 1. Dacă interacțiunea se produce preponderent la nivel societal, avem de-a face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se produce atât la nivel societal, cât și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de planificare a condus, după cum consideră unii, la „declinul strategiei și sporirea rolului diverselor stratageme”, căutându-se soluții tactice ad-hoc și ignorându-se frecvent contextul social, politic și economic mai larg (Guldi, 2006, p. 209). De aceea, cu un scop preponderent pedagogic, Începând cu Clausewitz este operată distincția dintre pregătirea pentru război și războiul propriu-zis, iar În cadrul acestuia din urmă se disociază Între tactică și strategie. Tactica se referă exclusiv la angrenarea directă În luptă, În schimb, În acest sens, strategia
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
începând din anul 1973, studii de etnografie. Debutează editorial cu literatură în volumul colectiv Povestiri de la marginea câmpiei (1984). Adept al realismului oniric, B. împletește în proza sa fantasticul cu realismul, până la suprapunerea celor două coordonate. Perceperea realității se face preponderent prin prisma mitului, a legendarului care domină și organizează comunitatea sătească. Aceeași perspectivă, caracterizând prozele de debut, este imprimată și romanului Casa și memoria lui Avram Procator (1999). Toponimia, chiar dacă ușor modificată, îngăduie localizarea acțiunii într-un anume sat din preajma
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
reflectă tentațiile de evadare din ambianța cuplului de care sunt încercați succesiv bărbatul și femeia, pictorul Remus și actrița Ana. Tribulațiile celor doi, cu rememorări ale pasiunilor anterioare sunt filtrate prin reflecția meditativ-eseistică asupra condiției iubirii, punctul de vedere fiind preponderent feminin. Schițele și nuvelele din volumul intitulat pillatian Eternități de o clipă (1982) sunt axate pe introspecția unor stări-limită. Epicul propriu-zis se transferă într-o narațiune ce apelează mai mult la puterea de sugestie, relevând anxietăți, obsesii, nostalgii, coșmaruri, trecerea
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
operelor și, implicit, o inițiere a cititorului în identificarea și mânuirea uneltelor analizei. Sunt relevate adecvarea la real a dramaturgiei, impactul asupra publicului și receptarea în mentalitatea epocii respective, rolul ei educativ, meșteșugul artistic al dramaturgului. Textele lui B. sunt preponderent analize de conținut, parafrazări și rezumări explicative valide, marcate însă de o optică excesiv sociologizantă (păstrată uneori, inerțial, și după încheierea perioadei de obligativitate oficial impusă). O amplă lucrare de sinteză este Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
face în „Tribuna” (1884), cu o culegere de folclor, continuând să tipărească, în „Transilvania”, studii din același perimetru tematic, amplificate ulterior și reunite în volumul Muzică și dansuri la români în veacurile XVI și XVII (1909). Literatura lui B. este preponderent memorialistică. Semnând și cu pseudonimele Bill-A-Zam, Ioța, Ioța lui Toboc, Ler, Lerapogauc, Poganello, Spectator sau cu numeroase combinații de inițiale și prescurtări, este prezent cu schițe, tablete, foiletoane, portrete și reportaje literare în publicații din Transilvania și Banat, dar și
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
în 1975, și Bunica studiază dreptul, în 1982. Prefața volumului Manifest rezumă și opiniile autorului despre poezie, care trebuie să întrupeze un crez, o atitudine susținută „la bara adevărului”. În mod firesc, majoritatea poemelor din volum sunt sociale, lirismul fiind preponderent obiectiv (Cântec de hamal în port, Salahorul, Accidentul, Cartier muncitoresc). Versul, influențat de tehnica lui Aron Cotruș, este liber, ritmat de repetiții și de rime sau asonanțe interioare. Lirismul subiectiv precumpănește în volumul Eu și Dunărea, un poem unitar, structurat
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
prin intermediul literaturilor sud-slave - veche și mediobulgară și sârbească - românii (și nu numai ei, fiindcă textele elaborate la sud de Dunăre vor parcurge și trasee est-europene, ajungând la ruși și ucrainieni) au receptat, de fapt, literatura bizantină, că literaturile acestea, născute preponderent pe temei grecesc, au funcționat ca o filieră prin care „bunurile” literare și culturale din Bizanț au fost translate pe un spațiu însemnat, menit să ajungă un fel de „Bizanț după Bizanț”. Într-adevăr, românii nu au comunicat direct cu
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
revenirea autorului în circuitul editorial, după un sfert de veac de tăcere, prin volumul De n-ar veni noaptea... (1969). Poetul se fixează în ipostaza unui „bard ostenit”, elegiac, meditativ și melancolic. Versurile păstrează solemnitatea dicțiunii, însă într-un registru preponderent confesiv, interiorizat, uneori cu inflexiuni psalmice, atitudinea dominantă fiind aceea, productivă liric, de resemnare senină, ca în poemul Din când în când: „Din când în când mă adumbrește,/ așa din senin,/ câte o pală de nor./ Din când în când
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
a iubirei de carte în popor”, „Gazeta poporului”, „Gazeta Transilvaniei”, „Revista ilustrată”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”. Nepot de soră al lui G. Coșbuc, B. tipărește, în două volume, Muza someșană (1892-1901), care are meritul de a pune în lumină, după colecțiile preponderent lirice ale lui Ioan Micu Moldovanu și Vasile Onișor, epica versificată transilvăneană dintr-o regiune nu prea bogată în acest fel de texte. Câteva balade (Savetcuța, Rusalina, Cetan, Șoimărel, Răzbunarea) sunt piese unice în literatura populară românească; dar cea mai
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
a cedat mult spațiu și publicisticii. Câteva monografii, despre Ioan Slavici, Octavian Goga și Aron Cotruș, sunt elaborate pe baza unei ample documentări, cu multe elemente inedite. În monografia Ioan Slavici sau Roata de la Carul Mare (1985), B. demonstrează caracterul preponderent etic al operei autorului Marei, transpus la un nivel de artă superior, concretizat în personaje vii, autentice. Totodată, surprinde modul subtil în care Slavici a infuzat operei sale o viguroasă sevă folclorică și etnografică, integrată organic universului artistic. Pentru Octavian
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
general, a Unității de implementare a programelor PHARE, în special, pentru a putea fi acreditate să gestioneze viitoarele programe PHARE. Figura 6 Costurile politicilor publice/contribuții Sprijinul financiar destinat îndeplinirii Planului general de măsuri al Strategiei Guvernului a fost alocat preponderent de Comisia Europeană prin programele de preaderare, în timp ce Guvernul a contribuit cu sumele destinate cofinanțării acestor programe. Sumele alocate Strategiei Guvernului de către Comisia Europeană În perioada 2001-2004 a fost finalizat programul PHARE 1998, în valoare de două milioane de euro. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nivel ridicat, proiectează propria ostilitate asupra celuilalt, teama că ceilalți vor să-i facă rău; - nivel ridicat de iritabilitate; - ostilitate verbală de nivel ridicat; exprimarea sentimentelor față de ceilalți prin țipete, ceartă, amenințări verbale, critică exagerată; - nivel înalt de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de depresie (se impune tratament de specialitate); - nivel ridicat de coping; - nivel slab empatic; - intelect elementar, operativitate scăzută; - pesimism, tendință spre comportament asocial; - dependentă, visătoare, introspectivă, atitudine negativă de grup, naivă în relații interpersonale, stângace, dificultăți de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de a negocia aspecte legate de planificarea familială și de prevenirea răspândirii HIV și infecțiilor cu transmitere sexuală. Metodologie Strategii de cercetare Modalitatea de cercetare utilizată este Evaluarea Rapidă - ER (Rapid Assessment - RA), practică metodologică ce combină abordările de tip preponderent cantitativ cu demersuri calitative de cercetare. Metodologia ER reunește avantajele ambelor tipuri de practici metodologice, furnizând atât date statistice, cât și rezultate descriptive și analitice de natură calitativă. Aplicarea acestei metodologii facilitează obținerea de date calitative într-un timp relativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]