7,015 matches
-
și profund al integrării, conceput de Constituția Europeană, ar fi de natură a le "periclita" nu numai suveranitatea, dar și identitatea națională. De altfel, chiar și unii dintre cei mai vehemenți apărători ai Uniunii Europene 33 și ai procesului de pretinsă constituționalizare a dreptului european ajung la o concluzie sceptică, afirmând că "indiferent cât de strânsă va fi Uniunea, ea va rămâne una formată din persoane distincte, cu identități politice distincte și structurate în comunități distincte"34. După o perioadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
puterii lumești. Biserica nu a reușit „să păstreze «regula Evangheliei» în mănăstiri, și să extindă cumva aceasta către laicat (un eșec de care nu puțini umaniști creștini au fost conștienți), ceea ce a creat un vacuum moral”1. Această mentalitate, cu pretinse legitimități teologice, a consacrat conceptul de „secularitate” în experiența bidimensională al lumii: ca „timp” (saeculum) și „spațiu” (dominium)2. Ajunși în acest punct, putem reflecta din nou asupra relației dintre desacralizare și secularizare. Deși istoria Europei sincronizează aceste fenomene, ele
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Obiecția lui John Milbank la această decizie reproduce argumentul folosit de Johann Georg Hamann (1730-1788) contra lui Immanuel Kant: „categoriile cunoașterii sunt determinate lingvistic și istoric”, ceea ce subminează „temeiurile unei distincții clare între cunoașterea «necesarmente» finită și o superfluă și pretinsă cunoaștere transcendentă”1. Cu alte cuvinte, societatea (religioasă, în primă instanță) nu poate fi privită ca un obiect finit al unei științe absolute. Socialul nu poate fi înțeles prin apelul la un set de principii regulative al rațiunii pure. „Nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în art. 52 alin. (1): „Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.” Detalierea aspectelor privind exercitarea dreptului la acțiune de o persoană fizică sau juridică și condițiile admiterii acțiunii celui vătămat într un drept sau într-un interes legitim de o autoritate publică
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și este nevoie de specialiști, pentru a demistifica stratagemele. Câțiva ziariști americani au descoperit, grație unui receptor radio, că un predicator „asculta” pur și simplu informațiile familiale despre discipolii care i se prezentau; grație unui dispozitiv plasat discret în ureche, pretinsul medium asculta informațiile dictate de un complice. Să nu uităm că tehnologiile actuale le-ar putea da unora posibilitatea chiar să-și implanteze dispozitive electronice pentru a detecta hărțile marcate care emit ultraviolete. Escrocul care pretinde că a câștigat la
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mimesis III), ci urmărește să îl distingă tocmai prin funcția sa mediatoare. De altfel, filosoful francez nu ezită să-și formuleze rezervele față de poetica modernă care se grăbește „să reducă prea repede șmimesis-ul, n.n.ț la simpla disjuncție în numele unei pretinse interdicții pe care semiotica o lansează împotriva a tot ceea ce este considerat extralingvistic”104. De aici și până la presupoziția ontologică a referinței (cu evidențierea conexiunilor dintre povestire și modul nostru propriu de a trăi în lume sau de a trăi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
accentuează implicarea În relațiile sociale relativizând normativitatea de un fel sau altul; structura de interacțiuni sociale, mai degrabă decât cea normativ-simbolică, exprimată prin conținutul și intensitatea rețelelor de relații sociale, modelează acțiunea individuală Într-o măsură mult mai mare decât pretinsa funcție de utilitate a actorilor, valorile internalizate sau cunoașterea practică a acestora. Cu alte cuvinte, Granovetter accentuează relativitatea acțiunii În raport cu rețeaua sau cu sistemul de relații În care este implicată. Conceptul de relații sociale este Însă puțin explicitat de Granovetter, accepțiunea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și R. Freeman (1998) Își asumă rolul de antreprenori ai schimbării sociale prin intermediul concepțiilor teoretice vehiculate; de altfel, ei propun depășirea polarității metodologice pozitivism - antipozitivism În analiza organizațiilor. Ei argumentează că atât pozitivismul cât și antipozitivismul se bazează pe o pretinsă neutralitate etică care le golește de conținut. Autorii propun o metodologie pragmatică care să facă loc eticii În cercetare și care „să servească scopuri umane, să evidențieze simultan dimensiunea morală a organizațiilor și astfel cercetarea să aibă valoare practică” (1998
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se înțelege că, în judecățile noastre apreciative, contează și punctul de referință de la care pornim. S-a constatat experimental că, de pildă, chiar agenți de vânzări imobiliare au fost semnificativ influențați în negocierea prețurilor la cumpărarea de case de prețul pretins inițial (manipulat experimental). Importanța punctelor de referință - a „ancorelor” - în aprecieri a fost dovedită și de următorul experiment (Plous, 1989). La aproape 1.500 de studenți (din SUA) li s-a cerut să estimeze probabilitatea unui război nuclear. Înainte de a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și hitiți în apartamentul lui. "Ce meschine întîmplări! medită Ioanide. Dar există oare altele mai importante? Conflictul temporar între Hagienuș și copiii săi e mai important în sfera îngustă în care s-a petrecut decât un război între popoare. Evenimentele pretins mari sunt abstracte și ca și invizibile. O dragoste, o ură, o încăierare între doi oameni, astea sunt esența vieții reale. Dacă Hagienuș ar fi un intelectual activ, cu talentele sale, și și-ar înscrie numele în câmpul științei sau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Hangerliu în Universul (care făcea o politică echivocă), nu spunea nimic clar. Exalta "forțele tinere", culturalitatea popoarelor viguroase din centrul Europei, cita pe Goethe și pe Marinetti și arăta încredere în orientarea tineretului român. Era prea puțin pentru un articol pretins politic, dar de ajuns de mult ca societatea intelectualilor să înțeleagă că Suflețel făcuse o adeziune discretă la Mișcare. - Ce-i cu Suflețel? se informă Pomponescu. Alunecă spredreapta! Suflețel, însă, când era încolțit avea un mod original de a se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
peste ochi, nu vedeau; altfel, putea fi recunoscut măcar unul. Oamenii au venit spontan, prin simpla întîmplare a recunoașterii subprefectului și bineînțeles fără intenția de a-l molesta. Cât despre premeditarea împușcării, ea e o absurditate. Cine putea să garanteze pretinșilor conspiratori că subprefectul se va ridica în picioare în trăsură ca să-l poată ochi unul de la distanță? Căci în cazul mult mai normal că nu s-ar fi ridicat, nu se putea trage în subprefect de departe, fără pericol de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
admite că dorințele sunt motorul acțiunii. Nu se poate ca unei priviri critice, oricăt de binevoitoare, să-i scape asimetria așa zicănd metodologică pe care tocmai am comis-o: banii au fost trecuți prin pulbere de folclor, iar dorințele prin pretinsul pesmet al teoriei... Dar e un artificiu al zigzagului, adică al lipsei de unitate discursivă pe care intenționat mi-am asumat-o, căci acum am de gănd să fac un salt... metafizic! Dorințele personajului din Filantropica îl aruncă din zona
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
al acestor relații, dar și riscurile implicate de potențialul lor negativ. Autoritatea dată de nivelul de pregătire, ca și de experiența câștigată În educarea copiilor, reprezintă un potențial pozitiv, neafectând modul de comunicare sau relația cu părinții și comunitatea. Autoritatea pretinsă În baza statului sau limitelor cunoștintelor celorlalți, reprezintă un potențial negativ cu Încărcătură de risc și cu influențe imediate asupra dezvoltării și bunăstării copilui. În special, În școlile cu un număr mare de copii dezavantajați educațional al doilea tip de
PĂRINȚII – RESURSĂ IMPORTANTĂ ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Corneliu Constantin ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2122]
-
propriile emoții și puseuri emoționale (negative), ce par mereu revoltate și depășite de situație. Dispoziția lor se schimbă de la o clipă la alta. Cererile lor sunt numeroase, adesea incoerente și simultane. Nu le putem satisface în totalitate sau în momentul pretins (întotdeauna). În cele mai multe cazuri, ele sunt colerice și instabile emoțional. Sunt persoane surprinzător de exigente, de dificile, de imprevizibile, greu de coordonat. f. Cronofagii. Sunt "hoții de timp". Sunt cei cărora le place să piardă vremea și care consideră că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
liber, adică egoist, individualist și anarhic. Tributul pe care poporul îl plătește comerțului este ceea ce se vede. Tributul pe care poporul l-ar plăti statului și agenților săi, în sistemul socialist, este ceea ce nu se vede. În ce constă acest pretins tribut pe care poporul îl plătește comerțului? În următoarele: că doi oameni își fac reciproc un serviciu, în deplină libertate, sub presiunea concurenței și la un preț negociat. Când stomacul căruia îi este foame este în Paris iar grâul care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest îndemn presupune că acești domni au o vedere mai lungă decât cea vulgară; că singura lor greșeală este că sunt prea avansați față de acest secol, și că dacă nu a venit încă timpul să fie suprimate anumite servicii libere, pretinse parazitare, vina este a publicului, care este prea înapoiat pentru socialism. În sufletul și conștiința mea, tocmai contrariul este adevărat, și nu știu în ce secol barbar ar trebui să coborâm pentru a găsi, în acest punct, nivelul de cunoștințe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
intre și să iasă din ea, își alege locul său în cadrul acesteia, judecă și stipulează pentru sine sub responsabilitatea acesteia, și își aduce în ea resortul și garanția interesului personal? Deoarece ea merită acest nume, este oare necesar ca un pretins reformator să vină să ne impună formula sa și voința sa și să concentreze, ca să zic așa, umanitatea în el însuși? Cu cât se examinează mai mult aceste școli avansate, cu atât este întărită convingerea că în fond nu au
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în puterile mele, aș dori dori să îi inspir obiceiul să-l vadă și pe unul și pe celălalt și să țină cont de ambele. Când este propusă o cheltuială publică, ea trebuie examinată în ea însăși, făcând abstracție de pretinsa încurajare care rezultă pentru muncă, căci această încurajare este o himeră. Ceea ce face în această privință cheltuiala publică, cheltuiala privată ar fi făcut de asemenea. Deci interesul muncii este întotdeauna în afara chestiunii. Nu intră în obiectul acestei scrieri să aprecieze
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
convingerilor, diversitate care tinde de altfel să se șteargă prin discuție, studiu și experiență. Aștepând să se întâmple acest lucru, ce îndreptățire are un sistem să prevaleze asupra altora prin lege sau forță? Și în această chestiune descoperim că această pretinsă fraternitate, care invocă legea sau constrângerea legală, este în opoziție cu Justiția. Aș putea face aceleași reflecții asupra presei și, la drept vorbind, mi-e greu să înțeleg de ce aceia care cer Educația Unitară de către stat nu reclamă și o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în ideea lor, ei își spun: Dacă poporul suferă, acest lucru se datorează faptului că nu are destui bani. Trebuie creați mai mulți bani." Și cum nu este ușor să fie multiplicate metalele prețioase, mai ales când s-au epuizat pretinsele resurse ale prohibiției, "vom crea numerar fictiv", adaugă ei, "nimic nu e mai ușor, și fiecare cetățean va avea portofelul său plin! Vor fi toți bogați." Într-adevăr, acest procedeu este mai expeditiv decât celălalt și apoi cu el nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acolo timp de un an; du-te apoi să-l vezi și te vei convinge că nu a dat naștere nici măcar la zece, nici la cinci, la nicio fracțiune de para. Deci, banii nu produc dobândă". Apoi, substituind cuvântului bani pretinsul său sinonim, capital, au făcut următoarea modificare ergo-ului lor: Deci capitalul nu produce dobândă 47". A venit apoi seria de consecințe: Deci, cel care dă cu împrumut un capital nu trebuie să primească nimic, deci cel care îți împrumută un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
jocul tarifelor, mijlocit de regimul zis Protector, guvernele realizează această monstruozitate de care vorbeam adineauri. Ele părăsesc acest drept de apărare legitimă preexistent în fiecare cetățean, sursă și rațiune de a fi a misiunii lor, pentru a-și atribui un pretins drept de nivelare pe calea spolierii, drept care, nerezidând anterior în nimeni, cu atât mai mult nu poate rezida în comunitate. Dar la ce bun să se insiste asupra acestor idei generale? La ce bun să se demonstreze aici absurditatea Comunismului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu mai sunt decât slăbiciune și inconsecvență. Iată de ce, domnule, dacă doriți să vă desăvârșiti lucrarea trebuie să vă pronunțați asupra regimului restrictiv și pentru acest lucru este indispensabil să începeți să rezolvați problema economică; trebuie să vă fixați asupra pretinsei Utilități a acestui regim. Căci, presupunând că obțin de la dumneavoastră decizia de condamnare a acestuia, din punct de vedere al Justiției, acest lucru nu este suficient pentru a-l nimici. O repet, oamenii sunt astfel făcuți că, atunci când se cred
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe simplii muritori. Această experiență m-a avertizat că, înainte de toate, trebuie rezolvată această îngrozitoare problemă: există armonie sau antagonism între Justiție și Utilitate? Și, prin urmare, scrutată partea economică a regimului restrictiv; căci, deoarece chiar campionii fraternității acuzau o pretinsă pierdere financiară, devenea clar că nu este suficient să fie pusă cauza Justiției la adăpost de orice îndoială, trebuia în plus să se dea satisfacție acestui mobil nedemn, abject, demn de dispreț și disprețuit, dar atotputernic, Interesul. Acest fapt a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]