7,932 matches
-
din 11 iulie 2006, pronunțată în Cauza Boicenco împotriva Republicii Moldova, paragraful 104, potrivit căreia standardul de probă „dincolo de un dubiu rezonabil“ permite deducerea sa și din coexistența unor concluzii suficient de întemeiate, clare și concordante sau a unor prezumții de fapt similare și incontestabile. ... 19. De asemenea, prin Decizia nr. 47 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 27 aprilie 2016, Curtea a reținut că standardul probei dincolo de orice îndoială
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279522]
-
a standardului convingerii intime a judecătorului care, în esența sa, presupune un grad apreciabil de subiectivitate. Acest standard poate fi pe deplin înțeles doar prin raportare la standardul in dubio pro reo, care, la rândul său, constituie o garanție a prezumției de nevinovăție și reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 din Codul de procedură penală, este aplicat în materia probațiunii. El se referă la faptul că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279522]
-
de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură penală constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare concretizată prin pronunțarea hotărârii judecătorești de condamnare. ... 23. Totodată, Curtea reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279522]
-
pus în fața unui fapt împlinit ca urmare a acțiunilor unei alte persoane. Din perspectiva previzibilității, simpla deținere a calității de rudă sau soț nu este suficientă pentru aplicarea unei sancțiuni atât de severe - pierderea mandatului. Legiuitorul pleacă de la prezumția că relațiile dintre rude sau soți sunt apropiate și deci că alesul local știe că soțul sau ruda sa a încheiat un contract cu administrația publică unde funcționează alesul local. Numai că, în practică, situațiile pot fi diverse: există situații
DECIZIA nr. 552 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279576]
-
dacă știe, el totuși nu poate influența activitatea rudei sale. Mai mult, pot exista situații în care să nici nu cunoască starea de rudenie. Or, legea nu distinge în funcție de astfel de situații, ci creează în mod unitar o prezumție absolută potrivit căreia alesul local cunoaște sau poate influența acțiunile soțului sau rudelor sale. De altfel, textele criticate nici nu permit alesului local să se apere invocând propria sa inocență, sancțiunea pierderii mandatului intervenind prin simpla săvârșire a unei fapte
DECIZIA nr. 552 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279576]
-
la cererea petentului, iar în aceste condiții suspendarea executării sancțiunii poate fi dispusă și înainte de soluționarea plângerii contravenționale, dacă probele aflate la dosar sunt suficiente pentru a analiza temeinicia cererii de suspendare. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea prezumției de nevinovăție sau a dreptului la un proces echitabil. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima
DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278847]
-
procesului-verbal nu suspendă executarea sancțiunii complementare. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (11) privind libertatea persoanei, în componenta privind prezumția de nevinovăție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, concretizat prin Decizia nr. 638 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 22
DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278847]
-
măsuri contravenționale complementare, fără a reglementa suspendarea de drept a executării sancțiunii contravenționale complementare ca urmare a introducerii acțiunii în instanță, atribuind însă instanței posibilitatea de a dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancțiunii, la cererea petentului, nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție sau a celorlalte dispoziții constituționale și convenționale invocate (Decizia nr. 638 din 13 decembrie 2022, precitată, paragraful 13). ... 13. În ceea ce privește politica contravențională sau penală a statului, aceasta ține de opțiunea legiuitorului, care, în funcție de
DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278847]
-
procedură civilă, după caz (Decizia nr. 537 din 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1097 din 17 noiembrie 2021, paragraful 19). ... 14. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aplicarea unor prezumții relative procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale doar în măsura în care nu impune o sarcină excesivă în privința apărării celui acuzat (spre exemplu, Hotărârea
DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278847]
-
doar în măsura în care nu impune o sarcină excesivă în privința apărării celui acuzat (spre exemplu, Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 60). Tot prin jurisprudența acestei instanțe europene s-a arătat că prezumțiile de fapt și de drept se regăsesc în orice sistem de drept și, în principiu, Convenția nu derogă de la acestea, însă impune statelor, cu precădere în materie penală, să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând cont
DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278847]
-
europene s-a arătat că prezumțiile de fapt și de drept se regăsesc în orice sistem de drept și, în principiu, Convenția nu derogă de la acestea, însă impune statelor, cu precădere în materie penală, să aibă în vedere aceste prezumții în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și respectând dreptul la apărare (Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunțată în Cauza Salabiaku împotriva Franței, paragraful 28). ... 15. Or, aplicând considerentele mai sus prezentate la cauza dedusă judecății, Curtea a observat
DECIZIA nr. 575 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278847]
-
11 și 14, impunând oricărei persoane fizice sau juridice respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri, precum și buna-credință în executarea și exercitarea obligațiilor și drepturilor civile. Art. 14 alin. (2) din Codul civil consacră conceptul de „bună-credință“ ca o prezumție legală relativă care valorează până la proba contrarie. În același sens este și art. 12 din Codul de procedură civilă, conform căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință potrivit scopului pentru care au fost reglementate și cu respectarea drepturilor
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
care caracterizează relațiile sociale. Așadar, având în vedere că judecătorul este cel care conduce dezbaterile, urmărind respectarea egalității procesuale a participanților dintr-un litigiu, el va fi cel care, în funcție de circumstanțele cauzei și în caz de înfrângere a prezumției bunei-credințe, va aprecia cu privire la vinovăția părții și ordinea de drept încălcată și va aplica amenda judiciară, dispunând de suficiente criterii de individualizare a acesteia, cum ar fi situațiile și limitele stabilite de lege sau conceptul bunei-credințe, arătând, totodată
DECIZIA nr. 507 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278868]
-
rândul său, art. 6 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce presupune epuizarea tuturor căilor interne de atac, conform art. 35 paragraful 1 din Convenție. ... 20. În
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
art. 6 paragraful 1 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. ... 27. Raportând considerentele mai sus invocate la standardele constituționale și convenționale anterior analizate, Curtea a constatat că textele criticate sunt în acord cu dreptul de acces liber la justiție și cu dreptul la
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
într-o localitate carantinată“, se înscrie în rândul presupunerilor, opiniilor întemeiate pe aparențe sau deducții, astfel cum își găsesc definiția în limbajul comun, ce nu pot fi valorificate în maniera urmărită de reclamant. Judecătorul poate să-și întemeieze decizia pe prezumții judiciare definite în art. 329 din Codul de procedură civilă, „(...) lăsate la luminile și înțelepciunea judecătorului“, susceptibile de a fi aplicate doar dacă acestea sunt de natură să confere probabilitate faptului alegat (numai dacă au greutatea și puterea de a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii;“. De altfel, potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, principiile care guvernează activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândirii licite a averii. ... 17. La paragraful 40 al Deciziei nr. 651 din 15 decembrie 2022, referitor la susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate potrivit cărora soțul are dreptul să refuze solicitarea celuilalt soț, în situația în care solicitarea nu este
DECIZIA nr. 689 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280451]
-
presupune participarea la ședințele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepțiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror altor drepturi procesual penale și posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător. ... 27. Totodată, Curtea a reținut că, în virtutea prezumției cunoașterii legii, rezultantă a principiului nemo censetur ignorare legem, persoanele au obligația să cunoască normele procesual penale în vigoare referitoare la procedura camerei preliminare, astfel încât nu se poate prevala de necunoașterea legii pentru a susține neconstituționalitatea dispozițiilor procesuale care
DECIZIA nr. 743 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285278]
-
din Legea fundamentală. ... 6. Mai arată autorul excepției că, prin evaluarea formelor de violență domestică de către procuror sau de către instanța de judecată, se încalcă prevederile constituționale ale art. 21 și 24, întrucât presupusul agresor nu poate beneficia de prezumția de nevinovăție, fiindu-i încălcat dreptul la apărare și fiind nevoit să își demonstreze nevinovăția, cu toate că sarcina probei este a celui care face susținerea, potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă. Așadar, agresorul nu ar putea să
DECIZIA nr. 12 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285344]
-
art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, acesta nu poate obține despăgubirile prevăzute de art. 52 alin. (2) din același act normativ decât dacă solicită continuarea urmăririi penale, ceea ce ar fi o sarcină excesivă contrară prezumției de nevinovăție și care, în plus, afectează dreptul la muncă al acestuia. ... 30. În prezenta cauză, autoarea excepției ridică problema din perspectiva angajatorului care a formulat o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva unui angajat și a dispus suspendarea
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
constatarea neîndeplinirii obligațiilor în faza precontencioasă a acesteia riscă să modifice caracterul acestei proceduri, precum și să modifice derularea acesteia și că, prin urmare, această divulgare ar putea aduce atingere protecției obiectivelor activităților de anchetă. Totodată, conform paragrafului 66, această prezumție generală nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit document solicitat de public nu face obiectul acestei prezumții sau că există un interes public superior care justifică divulgarea sa. ... Cum trebuie interpretate aceste excepții de către autoritățile publice? Motivele
GHIDUL din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286530]
-
acesteia și că, prin urmare, această divulgare ar putea aduce atingere protecției obiectivelor activităților de anchetă. Totodată, conform paragrafului 66, această prezumție generală nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit document solicitat de public nu face obiectul acestei prezumții sau că există un interes public superior care justifică divulgarea sa. ... Cum trebuie interpretate aceste excepții de către autoritățile publice? Motivele de refuz reglementate de Convenția Aarhus trebuie interpretate în mod restrictiv, luându-se în considerare satisfacerea interesului membrilor publicului
GHIDUL din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286530]
-
privative de libertate pentru buna desfășurare a procesului penal și, pe de altă parte, caracterul insuficient al unor măsuri preventive restrictive de libertate pentru realizarea cu aceeași eficiență a scopurilor prevăzute de art. 202 din Codul procedură penală, față de prezumția de libertate de care se bucură inculpatul și de caracterul de excepție al măsurii arestării preventive. Din caracterul insuficient al celorlalte măsuri preventive decurge concluzia caracterului subsidiar al măsurii arestării preventive față de celelalte măsuri preventive, fiind necesar ca instanța
DECIZIA nr. 59 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286886]
-
iulie 2003, pronunțată în Cauza Smirnova împotriva Rusiei, paragraful 61, instanța de la Strasbourg a statuat asupra necesității de a identifica indicii concrete care să justifice necesitatea menținerii privării de libertate, indicii care fac ca interesul public să prevaleze asupra prezumției de nevinovăție a inculpatului și asupra dreptului fundamental la libertatea individuală a celui arestat. Astfel, Curtea europeană a reamintit că nu se poate face o evaluare abstractă a caracterului rezonabil al duratei unei detenții (Hotărârea din 6 noiembrie 2007, pronunțată
DECIZIA nr. 59 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286886]
-
presupune un număr foarte mare de părți și o diversitate de acte procedurale, de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială, prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor, astfel că legiuitorul a instituit o prezumție legală absolută în sensul că, de la publicarea în BPI, partea cunoaște actul comunicat. Așa fiind, nu se poate aprecia că această prezumție are prioritate și lipsește de efecte realitatea însăși, respectiv comunicarea anterioară efectuată potrivit Codului de procedură civilă
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]