2,799 matches
-
Au căzut morți de o parte și de alta și, cum lui Soliman îi veneau în ajutor alte trupe, Ștefan se retrage cu oamenii săi în tabăra de dincolo de Pârâul Alb, „unde a stat nevătămat apărându-se cu artileria și pricinuind pagube turcilor, când se retrăgeau”. Descrierea făcută de Angiolello o întâlnim făcută cu aproape aceleași cuvinte într-o cronică spaniolă, publicată, la noi, de curând. Atacul lui Ștefan face parte din tactica de luptă folosită de Vlad Țepeș în 1462
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Din scrisorile trimise de Emmanuele Gerardo, una fiind expediată chiar la sfârșitul lunii august 1476, Senatul venețian știa că turcii se retrăseseră din Moldova „fără să fi pus stăpânire pe nici un târg și, nepunând la socoteală prada apucată, n-au pricinuit nici o altă stricăciune; și după ce ieși voievodul neînfricat cu călărimea sa prin toată Moldova, drumurile trebuie că sunt ferite” (sigure). Nu este exclus ca Ștefan să fi întreprins incursiuni în Dobrogea. Cronicarul bizantin Sphrantzes scria că sultanul „în septembrie... s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici o pricină ne-a făcut nouă pagubă foarte mare: trimițându-și în taină oamenii săi, a ars orașul nostru Brațlav și pe mulți oameni i-a mânat în robie, și le-a luat averea, și alte multe pagube ne-a pricinuit”. Incidentul a fost plasat în 1495, iar, potrivit unei alte interpretări, el a avut loc în 1494. Timofei Petrovici Zamâțki era trimis, în primăvara anului 1495, la Suceava pentru a mijloci o împăcare între Ștefan și marele duce Alexandru. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Moldova, în dorința de a stabili relații de prietenie pentru ca Ivan, Alexandru, Ștefan și Mengli Ghirai să trăiască în pace și prieteșug. Alexandru, însă, se plânge socrului său că Ștefan și Mengli Ghirai „ne sunt mari dușmani și au pricinuit țării noastre, marelui ducat, pagube însemnate, orașele noastre ni le-au ars și au mânat în robie multe capete de oameni...”. El, marele duce, le-a îngăduit solilor să treacă dintr-o țară în alta, dar fără nici un folos. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au hărțuit neîncetat pe poloni și, năvălind cu cruzime, „băgau groaza în șirurile de dinainte”. Înverșunarea de care au dat dovadă moldovenii este arătată și faptul că într-o noapte „dădură foc ierburilor uscate în partea din care sufla vântul, pricinuind mare primejdie pentru tabăra regelui, pentru că vântul mâna flacăra până la ea. Polonii fură siliți să cosească iarba mai înaltă înspre partea de unde venea flacăra dogoritoare, ca să nu ia tabăra foc”. A doua zi, armata polonă a pornit înspre Prut și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau februarie, sosea la Suceava solia polonă formată din Mikolaj (Nicolae) Kameniecki, castelan de Sandomir, Jan Bochotniki, staroste de Cracovia și Jan Krowicki, decanul de Liov. Regele se plângea că moldovenii au prădat în lung și în lat în Polonia, pricinuind mari pagube, iar negustorii poloni au fost opriți să meargă în Imperiul Otoman. Relațiile de bună vecinătate se puteau restabili cu condiția ca bunurile jefuite să fie restituite, iar oamenii luați în robie să fie eliberați. În legătură cu tătarii de pe Volga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mircea Eliade drept „dansatori cathartici”. Având ca temă centrală „caii solari” aflați „în opoziție cu caii infernali”, ritualul Călușarilor atrage atenția prin implicațiile comune inițierii desfășurate în pădure. În contextul acesta blestemul mamei pentru chinul pe care i l-a pricinuit fiul în ziua de Rusalii se resemantizează. Forța blestemului poate fi explicată printr-o apartenență magică a figurii materne la dimensiunea feminină a zânelor (cvasi) malefice, fapt ce implică și legătura cu forțele htoniene figurate de șarpe. Călușarii, prezențe inițiate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îl critică pe preotul Giovanni Bulgarul, care, după ce slujise vreme de nouă ani la Huși și la Bârlad, a fugit în Dobrogea, stăpânită atunci de Poarta Otomană, în orașul Babadag, unde se găseau catolici, din cauză lipsurilor și a „amărăciunilor pricinuite de monseniorul vicar”. În locul acestuia, a fost trimis să slujească părintele magistru Giovanni Battista del Monte. Iacob Dluski, episcop catolic polon, numit la 22 decembrie 1681, la recomandarea regelui Poloniei (Iași, 19 iulie 1683), nota următoarele: „Acum știu cu adevărat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că niciodată nu-l iubisem atât și el niciodată nu arătase o așa mare afecțiune, el, atât de afectuos de când era copil. retragerea în moldova La ora 10 mama se ducea regulat la Ionel, deși aeroplanele zburau în continuare și pricinuiau multe nenorociri prin populația civilă, mai ales în cartierul fratelui, vizând casele lui și a lui Take Ionescu. O bombă a căzut chiar în grădină la el. Într-o dimineață un sergent a băgat pe toți trecătorii în prima pivniță
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era foarte penibilă și cu greu am comunicat o bietelor femei, asigurându-le însă că va veni ziua dorită de ele și de mine, când le voi deschide din nou ușa. Se spunea că această nouă furie a germanilor era pricinuită de știrile rele de pe frontul Somme și [de] luarea Bagdadului de englezi. Nemaiputând nici ieși din casă, nici primi pe nimeni, eram triști, dar liniștiți, când sosi d. Tzigara, anunțându-ne că șederea noastră în București este exclusă și că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plimbare, a tras într un câine care l-a lătrat. Deși nu l-a nimerit, m am întors îndată acasă, am reclamat la Gefreiter(Caporal (germ.).) și am declarat că nu voi mai ieși cu acel bețiv care putea să pricinuiască o nenorocire, începând cu mine. Landowski făcuse în zadar un raport în contra lui, m-a însoțit dânsul la plimbare două zile, însă criza agravându-se, bețivul a tras mai multe focuri în sala ar hondăriei, n-a rănit pe nimeni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
De începea revoluția rusă, stăteam neutri, ca grecii.]( Ediția a II-a, 1996, p. 141. ) 1916 cu victoria germanilor și ocupația noastră a fost însă mult mai dureros. Fie ca 1918 să ne răsplătească cu prisos toate durerile, mortificările, umilințele pricinuite de vrăjmaș. Să-l vedem redus acolo unde suntem noi acum turbați de ciudă, când ne insultă și ne asuprește, înăbușiți în toate manifestările gândirii și simțirii noastre, nenorociți de a-l vedea siluind ce avem mai scump, nerezervându ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fructe delicioase din ograda lui Vintilă. Sănătatea mamei se întrema și moralul ei se liniștea. Nu vedea urme de ocupație vrăjmașă, [cei] doi jandarmi germani instalați la fermă nu călcau pe sus în parc sau la casă, și în afară de tristețea pricinuită de lipsa stăpânilor, pe care îi știam la Iași supuși la toate persecuțiile inamicului străin și român, am fi putut uita în ce vreme de urgie trăiam încă. Mama, mare admiratoare a naturii, se bucura de frumusețea moșiei ei strămoșești
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
germani, circula cu ei în trăsură și, când a aflat că cumpără oi cu 5 lei bucata, a pornit cu ei și a profitat de ocazie spre a și popula staulele. Dar uitasem de aceste lucruri în fericirea ce ne pricinuia fuga lor. Seara au declarat din nou starea de asediu ca să fie mai libere străzile, și în tăcerea absolută a orașului nu se auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
celuilalt glonț. Poate și grosimea blănii de samur, blana moștenită de la tata, care îl scăpase și pe el de cuțitul lui Pietraru. Gloanțele, închilozate în oase, rămaseră acolo, primejdia hemoragiilor interne dispăruse, bolnavul se putea hrăni, durerile, mai ales cele pricinuite de lungul traiect din spate până la claviculă, se potoliră încetul cu încetul. Ionel era scăpat, spre fericirea noastră și binele țării, căci abia începuse opera mare ce trebuia să săvârșească. Tot orașul și toată țara manifestă cu iubire. Regele, ținut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prezent mai multe informații despre asistența alienaților la mănăstirea Râșca. Astfel, la 21 iulie 1852, Isprăvnicia Ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe", iar departamentul dispune "predarea acestuia la mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la vindecare". Față de aceasta, Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului ar avea rădăcina (răului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
școlii această despărțire a lumii în două, de o parte a profesorului, unitate abstractă, vorbind în gol, de cealaltă parte tinerii necăjiți. Ne simțeam reduși la nimic, eram desființați, nici măcar o virgulă, un punct nu eram. Cred că această schizofrenie, pricinuită de tradiții osificate, ar fi omorât în cele din urmă școala ieșeană de medicină, de n-ar fi existat câțiva oameni vii. Printre aceștia Alexandru Țupa, care era și decan. Sub o înfățișare austeră, bătea în pieptul său un suflet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că, cu toată biruința turcilor la Valea Albă, unde după spusa cronicarului Urechie au căzut multă boierime și mulți viteji moldoveni, totuși turcii au trebuit să se retragă peste Dunărea, urmăriți și hărțuiți de Ștefan cel Mare, care le-a pricinuit mari pagube; iar Ștefan a rămas neclintit pe scaunul lui, stăpân pe întreaga țară a Moldovei. De asemenea polonii, care au năvălit de atâtea ori în țară, n-au izbutit niciodată să o supuie, ci totdeauna au fost în cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-au luptat pentru apărarea țărei, că împrejurul ei s-au dat cândva strașnice bătălii care i-au însângerat zidurile, nu încape îndoială, dovadă știrbiturile, rupturile ce se văd în multe părți ale ei, care n-au putut să fie pricinuite numai de vânturi și ploi. Pacat că aceste ziduri, ramase încă în picioare, n-au grai! Câte nu ne-ar spune ele despre cele întâmplate cu sute de ani în urmă, pe când biata noastră țară trecea prin cele mai grele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
salonul ăsta nu-i nici o deosebire” . Diametral opus gândirii lui Raghin, I. Gromov demonstrează necesitatea acțiunii, a luptei pentru libertate, protestând cu toată ființa împotriva împilării și a sclaviei. Desele convorbiri ale doctorului cu bolnavul, atitudinea ciudată a lui Raghin pricinuită de singurătate și de completa lui izolare de viață, dau motiv celor din jur să creadă că a înnebunit și el și, astfel, iată-l internat în același salon nr. 6. Aici tot sistemul filosofic propovăduit mai înainte, suferă cea
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
oameni erau priviți ca niște eroi în mitologia, legendele și cîntecele populare, prin secolul al optsprezecelea, haiducia înarmată devenise o problemă majoră pe tot cuprinsul Peninsulei Balcanice. În perioada aceasta, o populație flotantă de militari, atît creștini cît și musulmani, pricinuiau o permanentă teroare în multe părți ale mediului rural. Unele bande erau formate din dezertori din armată sau din oameni care-și pierduseră pămînturile și căminele după retragerea forțelor otomane din fața armatelor habsburgice și rusești. Acești disperați devastau alături de bandiți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai important centru de rezistență a fost cel din Šumadija, condus de notabilul local și negustorul de vite Karagheorghe Petrović. Prin primăvara lui 1804, el avea treizeci de mii de oameni gata de luptă. Declanșarea propriu-zisă a revoltei a fost pricinuită de planurile dahiilor de a-i masacra pe liderii sîrbilor. Convinși că au de-a face cu o rebeliune, ienicerii s-au hotărît să acționeze primii. În ianuarie și februarie ei au ucis nu mai puțin de 150 de oameni
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
am urmărit atunci „Yankeii”, o super producție americano-britanică, cu o distribuție marcantă. Am conștientizat imediat gravitatea faptei noastre și poate nu într-atât fapta în sine, cât mai ales consecințele ce veneau în mod evident pe fondul dezamăgirii ce o pricinuisem domnului profesor. Cu siguranță cel mai tare ne-a afectat și ne-a durut discreția domniei sale. N-a comunicat nimănui, nimeni de la catedra de Geografie n-a aflat o cât de mică scurgere de informație în acest sens. În schimb
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
leu și umilindu-se pe la firme și pe la alte porți, doar-doar va aduna suma ce trebuie plătită constructorilor. Iar când apelezi la banul văduvei, nu-i deloc ușor să strângi 40.000 lei, la care se vor adăuga și cheltuielile pricinuite de vijelia din ultimele zile. Acum s-a mai potolit vântul, dar a Început să plouă, așa că părintele stareț ne-a trimis urgent să acoperim cu plăci de lemn zonele rămase fără țiglă. Am dat și eu o mică mână
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
voi începe să mint, n-am să mai fiu curat, n-am să mai fiu eu însumi, am să încep să mă transform în om mare, adio copilărie, adio fericire!... Și-mi părea rău de mama, nu suportam să-i pricinuiesc necazuri, și așa, simțeam eu, ducea o viață destul de amărâtă, vremurile erau cum erau, sărăcie și lipsă de speranță. Și de tata îmi părea rău, dar el avea altă fire, nu era ca mama, pe el nu îl loveau necazurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]