1,764 matches
-
numeroase fragmente de ceramică roșie și neagră aparținând culturii Coțofeni, datând de la începutul mileniului ÎI î.h. Din perioada pietrei șlefuite s-a găsit tot pe Socolot în anul 1986, un ciocan din piatră, care dovedește că existau aici condiții prielnice desfășurării vieții. Între Cioaca Mică și Cioaca Mare, mai sus de Piatră Olarului, s-au găsit fragmente ceramice aparținând primei vârste a fierului, datata istoric între anii 1000 și 300 î.h., fragmente ce aparțineau tracilor nordici, strămoșii dacilor de
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și dureri, dar și de multe bucurii. În următoarele rânduri voi prezenta pe scurt câteva date geografice și istorice despre Voislova, sat cu o istorie multiseculară care strălucește și astăzi cu edificiile și casele sale uimitoare. Având un relief variat, prielnic pentru practicarea agriculturii și creșterea animalelor, posedând totodată, bogate resurse ale solului și subsolului, această zonă a fost locuită neântrerupt, încă din zorii istoriei omenești. Poziția geografică favorabilă i-a conferit Văii Bistrei din cele mai vechi timpuri, funcția de
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Plevna este un sat în comuna Lupșanu din județul Călărași, Muntenia, România. Pe teritoriul actual al satului Plevna, amplasat în Câmpia Lehliu, subunitate a Bărăganului Mostiștei, parte a Câmpiei Române, ca o destinație „adăpostită” și prielnică a transhumanței, își aveau adăposturile sezoniere, tradiționale deja, păstori din Câmpulung și Buzău, ce se ocupau și cu plugăritul. Poate nu întâmplător și nu exclusiv pentru relieful determinat de văile numite azi Valea Tabacului și Valea Rusului, de grad secundar
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
mai mari și sălbatice- dar această bogăție a mers descrescând. Raportul stabilit de natură între mediul natural și faună, îi asigură acesteia o situație dintre cele mai satisfăcătoare pe lângă factorii geografici, împrejurările economice ale timpurilor trecute erau cu deosebire foarte prielnice liberei dezvoltări a faunei. În evoluția faunei însă, schimbarea ocupațiilor locuitorilor a avut consecințe fatale, aducând o perturbație foarte păgubitoare liberei dezvoltări a acesteia. Printre factorii care le sunt defavorabili animalelor sălbatice sunt a se socoti cu deosebire vânătorii cu
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
388 ha Locuințe (case) 1.211 Locuințe proprietate publică 32 Comună are un singur sat, Cuca. În trecut a mai avut două sate Slobozia Ventura (Venturoaia) și Cotros (Cotu Ros) care au dispărut. Condițiile naturale nu au fost așa de prielnice localizării comunităților umane în această zonă în care se află satele noastre din cauza lipsei surselor de apă, pânză freatică găsindu-se la mari adâncimi. Însă din punct de vedere al factorilor de adăpostire la loc ferit de invazii și atacuri
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Șivița este un sat în comuna Tulucești din județul Galați, Moldova, România. Teritoriul satului este locuit de la sfârșitul epocii preistorice, datorită condițiilor geografice prielnice oferite de terasă inferioară a Prutului, care avea, atunci, o vale mult mai largă. În cimitirul, ca și în curțile unor gospodari, cum este cea a lui Ion Petrea, s-au găsit materiale dintr-o așezare hallstattiana târzie (epoca fierului
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
formau la un loc comuna Pocreaca. În scurtul istoric autorul arată că “în anul 1670 descendenții răzeșilor împroprietăriți odată cu Burgel-Șoimanu și-au strămutat gospodăriile și tot avutul mai la nord cu 2 km de satul lor într-un loc mai prielnic și ferit, mai în inima codrului. Satul vechi părăsit de răzeși se numea Popești și era așezat la locul numit Prisaca. Numele și-l trage de la locul denumit “P’o cracă”. Așezarea satului mai în inima codrului și în vecinătatea
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
Districtual. În 1870 se înrolează voluntar în războiul franco-prusac. El cultivă acești bacili pe un mediu obținut din umoarea apoasă a ochiului de bou. Prin studierea, cercetarea și fotografierea acestui experiment, Koch înregistrează multiplicarea bacililor și observă care medii sunt prielnice dezvoltării și care nu, de asemenea observă producerea de spori care în anumite condiții nefavorabile cum ar fi lipsa de oxigen rezistă, iar atunci când condițiile externe devin favorabile se retransformă în bacili care pot reinfecta organismele sănătoase. Koch cultiva bacilii
Robert Koch () [Corola-website/Science/301324_a_302653]
-
Theodosie Buzescu și nepot al banului Preda Buzescu, a vândut această jumătate de sat marelui pitar Dumitru Filișanul). Se pare că existența locuitorilor de pe aceste meleaguri este din cele mai vechi timpuri zona fiind propice așezărilor omenești găsind aici locuri prielnice pentru pescuit, vânat, pășunat și chiar semănături în ochiurile de pădure. Descoperirile făcute în zona Ostrovul Corbului dau indicații despre urme de viață din timpul orânduirii comunei primitive. Aici s-au găsit unelte, oale, reprezentări antropomorfe modelate în lut datând
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
industria textilă prin existența unor fabrici de confecții textile și îmbrăcăminte, între acestea cea mai importantă fiind S.C. BIANCOSPINO SRL, care realizează în special marfă pentru export în Italia. Dispunând de un cadru natural deosebit comuna Adunați oferă vizitatorilor condiții prielnice pentru petrecerea vacanțelor, zona turistică Borungoci și rezervația natural-peisagistică „Costișata” fiind căutate de amatorii de aer curat. Întinsele pășuni colorate floral în cele mai variate chipuri, impunătatea dealurilor ce străjuiesc comuna înveșmântate în păduri de foioase și brad, livezile de
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
Datorită faptului că suprafețele de fânețuri pentru recoltarea hranei pentru animale sunt numeroase, acest fapt a dus la definirea ocupației principale a locuitorilor. În regiunea muntoasă a Carpaților Orientali, din care face parte și zona Pipirigului, condițiile geografice au fost prielnice practicării lucrului la pădure. Lucrul pământului sau agricultura a fost relativ slab dezvoltată în satele cuprinse în zona Pipirigului. Ea a constituit de-a lungul veacurilor o ocupație secundară a populației de aici. Fără a avea o pondere principală, ca
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
E, urmate de vânturile din direcțiile N-V și S-E. În valea montană a Bicazului, regimul vânturilor e puternic influențat de circulația periodică locală, acestea fiind foarte bine reprezentate în sezonul cald (aprilie-octombrie), anotimpul de iarnă fiind cel mai prielnic formării vânturilor. Media anuală a temperaturii la nivelul inferior al văii este în jur de 8 °C, luna cea mai rece fiind ianuarie, a cărei medie coboară uneori sub -3 °C, datorită inversiunilor termice. În luna iulie se atinge cea
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Streza și Oprea vor fi donate familiei nobiliare maghiare Teleki. În anul 1964 părțile sale componente, Oprea și Streza, vor fi reunite sub aspect administrativ în localitatea Cârțișoara. Ocupația predominantă a localnicilor constă în creșterea animalelor. Clima Țării Făgărașului, puțin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul și porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localității în evul mediu sunt oferite de urbariile
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
parcă ar străjui hotarul de nord al acestuia, fiind cunoscute pe plan local sub denumirea de " Dealurile Brotunei " . Undele Crisului Alb, domoale sau năvalnice, în funcție de precipitații, străbat de veacuri hotarul de sub al satului, lăsând în urmă lunca Crisului, cu teren prielnic pentru agricultură. De-a lungul timpului, având drept ocupație de bază agricultură, locuitorii satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate în hotarul satului. Așa au apărut denumirile : " La Cris " , " În Rogina " , " La Roginuta " , " La Ulmeasa " , " La Certeja " , " În Livadă
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
și satul, după care încă se mai colindă și se mai petrece la casa fiecăruia sau la casa jocului ca: "„La nunta ce s-a întâmplat în Gana Galilei...”". Această perioadă destul de lungă a sărbătorilor de iarnă este un moment prielnic pentru o mai bună cunoaștere a celor tineri care urmează să se căsătorească, al unor vizite „pe vedere” sau chiar al unor „înțelegeri” în care familiile celor doi plănuiesc nunta. Intervalul dintre Bobotează și Postul Paștilor este numit „câșlegi”, adică
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
una dintre reședințele regelui dac Burebista . În cadrul teritoriului aflat în studiu nu s-au făcut descoperiri arheologice , dar ținând cont de descoperirile făcute pe teritoriul comunei vecine și de evenimentele istorice , putem considera că , valea Dâmbovnicului a constituit un loc prielnic întemeierii și dezvoltării așezărilor omenești timpurii , căutând să reziste , asemeni poporului român , tuturor intemperiilor , mergând cu fruntea sus prin istorie. Comuna Slobozia apare pentru prima dată sub această denumire în harta rusă , întocmită între anii 1828 - 1832. Actul său oficial
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
al XIX-lea (1821) se propunea împăratului Francisc (Franz) I (1792-1835) întemeierea unui sat grăniceresc la importanta vamă a Oituzului de către baronul colonel Pulzer de la serviciul geografic maghiar care în anul 1821 cartase zona pentru întocmirea unei hărți. Găsind regiunea prielnică pentru așezarea acestui sat, împăratul Franz emite un ordin în cancelaria imperială de la Viena, prin care în 1823 ia ființă Satul Sărat, denumit mai târziu Poienile Sărate sau în limba maghiară Sósmező si in limba germana Salzfelden, respectiv Poiana Sărata
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
cele din dreapta Văii Ilișua și a satului Căianu Mic, iar cele din stânga văii fiind “formate din marne și argile străpunse de sâmburi de sare”. Fiind un relief deluros, solurile specifice sunt cele brune în zona deluroasă și aluvionare în lunca, prielnice creșterii animalelor și plantațiilor de pomi și viță de vie. Dintre localitățile Văii Ilișua se distinge satul Căianu Mic, așezat pe malul drept al văii, pe patru terase, fiind cel mai reprezentativ din acest “coridor” de 33 km. Căianu Mic
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
Perioada celui de-al doilea război mondial, anul ocupației hortiste, a frânat dezvoltarea socio-economica a comunei, a dus la secerarea multor vieți omenești, la sărăcirea populației, iar după război locuitorii cumpără pământ în satele vecine extinzându-se pe toate locurile prielnice agriculturii pana aproape de Dej. Perioada comunista a dus la părăsirea satului de către o buna parte a populației creându-se un excedent de forța de munca prin colectivizare. Dacă nu ar fi existat migrația sat-oraș și Banat populația Căianului Mic ar
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
moderat continental, cu ierni aspre și veri relativ calde și umede, dar continuate cu toamne calde, până în octombrie inclusiv. Caracteristicile climatice Perioada anuală Perioada de vegetație convențională Viticultura acestei zone s-a dezvoltat sub influența unor condiții termice mai puțin prielnice decât restul Transilvaniei, care au putut fi învinse prin atenta alegere a locurilor de plantare a vițelor. Din acest motiv, viile Lechinței apar ca adevărate oaze fixate pe coastele sudice ale dealurilor, cu largi deschideri spre soare și lumină. La
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
care se deplasează dinspre vestul și nord-vestul Europei. Această așezare explică influența pe care o au elementele est-europene în vegetația și fauna comunei, elemente ce sunt caracteristice silvostepei. Istoria satului Corni începe din vremuri îndepărtate, încă din paleolitic. Condițiile naturale prielnice din zonă au determinat locuirea din vremuri străvechi, fapt atestat de numeroase urme de cultură materială și spirituală descoperite în multe puncte și așezări arheologice începând din epoca pietrei și până astăzi. În ultimii treizeci de ani, aceste mărturii ale
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
omul și-a început existența încă din paleoliticul inferior, chiar dacă nu sunt studii de specialitate în acest sens. Așezarea se pare că era situată pe terase și la baza pantelor în apropiere de apă potabilă în locuri ce erau locuri prielnice pescuitului și vinului, ocupații ce constituau principalele îndeletniciri al populației. Tot în această perioadă și continuând în paleoliticul superior omul acestor locuri a trebuit sa renunțe la viața seminomada și să caute adăpost în așezări în aer liber. Astfel, Cultura
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
acțiunea factorilor social - economici, dar s-au dezvoltat și sub influența mediului natural, a localizării în raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor resurse (lemn, piatră, loc de cultivat și de pășunat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc. Dovezile identificate pe teritoriul comunei Todireni atestă vechimea acestei așezări. În urma săpăturilor arheologice efectuate pe teritoriul comunei s-au descoperit urme ale culturii materiale din cele mai vechi timpuri, adică din perioada preistorică: de pildă, în
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
apărând pe lângă vechea Biserică Ortodoxă, păstrătoare a rânduielilor strămoșești, o nouă biserică ruptă din cea dintâi, numită Biserica unită cu Roma sau greco-catolică, stând sub stăpânirea Papei. În ceea ce ne privește,cunoaștem că odinioară pădurea Dejaniului ascundea la loc ferit, prielnic retragerii și lucrării rugăciunii, un mic schit ortodox purtând hramul "Sfântul Nicolae", despre care știm că a existat la 1719, fiind pomenit într-o însemnare făcută de către popa Ion din Iași, viitorul ieromonah Isaia Eșanul, viețuitor al acestui schit, pe
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
autovehicule (amortizoare și suspensii) și de produse alimentare. În Sânpetru pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervația naturală „Dealul Lempeș” și se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Șilimon. Curenții ascendenți ce se formează în jurul dealului Lempeș oferă condiții prielnice acestui sport. În Sânpetru se află o școală generală cu clasele I-VII și o grădiniță modernizată recent. Zaharia Bârsan (n. 11 ianuarie 1878, - d. 13 decembrie 1948) a fost un dramaturg român. A fost fondatorul Teatrului Național din Cluj
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]