1,798 matches
-
conștient este o conștiință perceptivă"". Pornind de la studiul percepției, Merleau-Ponty afirmă că, în mod necesar, corpul omenesc nu poate fi doar un obiect potențial de studiu al științei, ci o condiție permanentă a experienței, constituind prima deschidere perceptivă a lumii. Primatul percepției înseamnă, deci, primatul experienței, în măsura în care percepția se prezintă ca dimensiune activă și constitutivă. În continuare, Merleau-Ponty se întreabă, cum poate un subiect să realizeze activități care depășesc nivelul organic al corpului fizic, cum sunt operațiile intelectuale și întreaga viață
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]
-
perceptivă"". Pornind de la studiul percepției, Merleau-Ponty afirmă că, în mod necesar, corpul omenesc nu poate fi doar un obiect potențial de studiu al științei, ci o condiție permanentă a experienței, constituind prima deschidere perceptivă a lumii. Primatul percepției înseamnă, deci, primatul experienței, în măsura în care percepția se prezintă ca dimensiune activă și constitutivă. În continuare, Merleau-Ponty se întreabă, cum poate un subiect să realizeze activități care depășesc nivelul organic al corpului fizic, cum sunt operațiile intelectuale și întreaga viață culturală. El încearcă să
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]
-
de Malraux într-o accepțiune foarte subiectivă, fiind asimilată cu proiecția individualității artistului, alteori - dimpotrivă - cu optica metafizică. După el, este important să se analizeze această problematică pornind de la bază, recunoscând că stilul are în primul rând o exigență datorită primatului perceptiv, ceea ce implică luarea în considerație a dimensiunilor istorice și a intersubiectivității indivizilor. Pentru o listă completă a publicațiilor, vezi:
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]
-
Balamand, din care cităm, în traducere: Prima biserică greco-catolică a luat ființă în anul 1596 ca urmare a Uniunii de la Brest. Pentru a facilita unirea, modificările în dogmă și ritual au fost reduse la strictul necesar (cele patru puncte florentine: "primatul papal, împărtășirea cu azimă, existența purgatorului" și "adaosul Filioque"). Poziția Bisericii Catolice față de bisericile orientale neunite s-a schimbat o dată cu Conciliul Vatican II și cu înmulțirea inițiativelor ecumenice. Astfel a fost înființată o comisie mixtă catolică-ortodoxă care s-a reunit
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
s-a apelat la o altă formă de atragere, numită unire. Se oferea, prin această formă, posibilitatea ca ortodocșii care o acceptau să își păstreze ritul și tradițiile, inclusiv limba de slujire, dar cu acceptarea celor "patru puncte florentine", respectiv: "primatul papal, Filioque, purgatoriul" și "azima" pentru Împărtășanie. Pregătirile pentru această politică de convertire prin uniatism începuseră încă din sec. XVI, când, de exemplu, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) înființează la Roma așa-numitul ""Collegium Graecorum"". Acesta era destinat a
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
echipamente durabile și functionabile pe termen lung, Marea Britanie a pierdut competiția în industria textilă și metalurgică, pierzându-și locul dominant ca model economic și industrial de succes pe care îl deținuse în secolul XIX. În 1914 Imperiul Britanic a pierdut primatul economic în urma Germaniei și SUA. După război, vechii clienți ai Marii Britanii, Rusia și China, se aflau în dificultate sau falimentau, ca Germania și Europa centrală. Exporturile au scăzut cu 15% în 1929 față de 1913. Industriașii englezi erau atașați produselor tradiționale
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
centru al celor trei Galii, din punct de vedere politic, economic, militar și religios. După o vreme Lyonul cunoaște o perioadă decandentă, biserica fiind cea care i-a oferit ocazia de a renaște începând cu secolul al XI-lea, ca Primat al Galilor. Prosperitatea sa nu a încetat să se amplifice atingând apogeul în timpul Renașterii. De la finele secolului al XV-lea, apar marile târguri, apar bănci locale care îi atrag pe comercianții din întreaga Europă. Apoi elita intelectuală și artistică se
Lyon () [Corola-website/Science/297716_a_299045]
-
(n. 22 februarie 1788, Stutthof/Danzig - d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main) a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului "„voinței”" în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. s-a născut în 1788 la Danzig (astăzi Gdansk/Polonia), fiu al unui comerciant, care îl destinase și pe fiul său negustoriei. Împreună cu tatăl, face numeroase călătorii prin Europa. După moartea
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
lipsite de sens și de o țintă finală. Voința stă nu numai la baza acțiunilor omului, ci determină întreaga realitate, organică sau anorganică. Voința se manifestă în lumea animală ca forță vitală și ca impuls spre procreare. Această teorie asupra "primatului voinței" reprezintă ideea centrală a filozofiei lui Schopenhauer și a avut, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în actualitate, o influență crescândă asupra gândirii filozofice. Concepțiile lui Schopenhauer asupra literaturii și artei sunt o consecință directă
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
desprinderi, mai mici în comparație cu așa-zisa „Mare Schismă” , dar nu lipsite de importanță. Ele sunt de amintit la afirmarea treptată (în Occident) a idealurilor teocratice, care au coincis cu tentativa de încreștinare absolută (cu forța) a societății și cu afirmarea primatului puterii temporale a papei, chiar și în comparație cu puterea împăratului. Rezistența în fața acestor dezvoltări (a puterii și a primatului) precum și a degradării progresive a obiceiurilor morale ale clerului au fost călăuzite de diferite mișcări atât din interiorul Bisericii romane (de exemplu
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
afirmarea treptată (în Occident) a idealurilor teocratice, care au coincis cu tentativa de încreștinare absolută (cu forța) a societății și cu afirmarea primatului puterii temporale a papei, chiar și în comparație cu puterea împăratului. Rezistența în fața acestor dezvoltări (a puterii și a primatului) precum și a degradării progresive a obiceiurilor morale ale clerului au fost călăuzite de diferite mișcări atât din interiorul Bisericii romane (de exemplu, noile ordine religioase: franciscani, dominicani etc.), cât și din afara bisericii, de către schismatici și/sau de eretici, împotriva cărora
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
de pe probațiuni înalte pentru administrare, armată și biserică. Unii istorici zic că el pot chiar fi conducătorul reacții păgâne. După luare a conducerii Bezprym a trimis însemnuri poloneze de încoronare la Konrad al-II lea, resemnând de conducere regală și recunoscând primatul împăratului. Dupa aceea începea o perioadă a conducerii sălbatice. După câtiva lunii Bezprym a fost ucis - pesemne de inițiativă a fratelor săi. Între timp, Mieszko, după scăpare spre Boemia, a fost capturat pe ducele Udalric și castrat. Această a fost
Regatul primilor Piaști () [Corola-website/Science/307053_a_308382]
-
creștină și în texte înrudite. Principalele ei surse sunt: A existat o dispută între erudiți, deoarece nu se știa cât de mult greaca biblică reflectă limba Koine vorbită contemporan și cât de multe însușiri de substrat semitic are ea ("cf." Primatul aramaic). Acestea ar fi putut fi induse fie prin practica traducerii fidele din originalele ebraice sau aramaice, sau prin influența limbii regionale grecești folosită de evreii vorbitori de aramaică. Câteva dintre însușirile discutate în acest context sunt: absența normativă a
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
cea de la Iași din 3 aprilie 1866, organizată de elemente boierești și sprijinită de forțe externe care doreau anularea Unirii din 1859. Chiar în prima zi a ființării acestei Locotenențe (11 februarie), Camera și Senatul se reunesc sub președinția mitropolitului primat Nifon și aleg ca domnitor al Principatelor Române Unite pe „Alteța sa regală Filip Eugeniu Ferdinand Maria Clement Balduin Leopold George, comite de Flandra și Duce de Saxonia, sub numele de Filip I”. După refuzul acestuia, pe data de 19 martie
Locotenența Domnească (1866) () [Corola-website/Science/308731_a_310060]
-
adică „Micul german”. Acest pseudo-reproș reflectă atenția sporită pe care Rossini a dat-o studierii partiturilor lui Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart. Oricare ar fi subiectele, glume moderne sau drame sumbre medievale, arta lui Rossini ramâne mereu marcată de primatul absolut a ceea ce italienii numesc „vocalitá”, ceea ce este întrebuințarea vocii ca transmițătoare privilegiată a emoției. Activitatea de compozitor ocupă doar prima parte a vietii sale. Ea este marcată de o suită de succese care îl conduc din Italia de Nord
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
sau complet în suedeză ar fi Carl Nilsson Linnæus. În lucrările de specialitate publicate în limba română, numele celebrului naturalist suedez este scris și sub alte forme: „Systema naturae” apare în 1735. În această lucrare Linné clasifică omul în ordinul primatelor. El îl denumește Homo sapiens și îl așază alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist). În ordinul primate Linné introduce două specii. Una dintre specii este omul (denumit, conform nomenclaturii binare, Homo sapiens), iar a
Carl Linné () [Corola-website/Science/302288_a_303617]
-
și sub alte forme: „Systema naturae” apare în 1735. În această lucrare Linné clasifică omul în ordinul primatelor. El îl denumește Homo sapiens și îl așază alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist). În ordinul primate Linné introduce două specii. Una dintre specii este omul (denumit, conform nomenclaturii binare, Homo sapiens), iar a doua este reprezentată de antropomorfe, numite Homo silvestris. Oamenii sunt clasificați apoi în patru rase. Fiecare rasă are trăsături diferite și temperamente diferite
Carl Linné () [Corola-website/Science/302288_a_303617]
-
se prindă de ramurile mici. Pe lăbuțele membrelor posterioare, al doilea și al treilea deget sunt unite, o condiție tipică pentru membrii Diprotodontia, iar ghearele atașate (care sunt încă separate) sunt folosite pentru îngrijire. Ca și la oameni și alte primate, koala au papile dermale pe lăbuțe. Animalul are un schelet robust și un trunchi scurt și muscular cu membre superioare lungi, proporționate care ajută la cățărare și prindrea de ramuri. Alt lucru care ajută koala la cățărare sunt mușchii coapsei
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
la iveală un bogat și variat material osteologic animal datând din perioada Villafranchiană. Stratigrafia celor trei puncte este în linii mari asemănătoare, dar ,nivelul fosilifer cu Mammuthus (Archidiskodon) meridionalis, Ursus etruscus, Nyctereutes megamastoides, Eucladoceros sp., Stephanorhinus sp., etc., precum și cu primatul Paradolichopithecus arvenensis geneticus, aflat în depozitele nisipoase sau nisipo-argiloase, s-ar fi identificat, după opinia descoperitorilor, C. S. Nicolăescu-Plopșor și Dardu Nicolăescu-Plopșor, piese de os cu un început de prelucrare. Este vorba de unele oase lungi, cu canal larg, sparte
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
animalelor și omului. Are rol în prehensiunea alimentelor, în masticație, deglutiție. Prin faptul că este dotată cu un tip special de chemoreceptori (mugurii gustativi), este considerată "organul simțului gustativ", dar are un rol imporatant și în olfacție. La om și primate are rol și în fonație. Partea dorsală a limbii "Dorsum linguae" este ușor bombată, partea anterioară fiind liberă cu un șanț median "Septum linguae" fiind locul de inserție a mușchilor limbii (care sunt bogat vascularizați și inervați), în partea posterioară
Limbă (anatomie) () [Corola-website/Science/302080_a_303409]
-
poate genera mai multe mutații, unde segmentele de ADN din cadrul cromozomilor se rup și se regrupează. De exemplu, doi cromozomi ai genului homo pot fuziona formând cromozomul 2 uman; această fuziune este necunoscută în cadrul evoluției liniare a celorlalte ramuri de primate. În procesul evolutiv, cel mai important rol al unor astfel de rearanjamente cromozomiale este acela de a accelera divergența populațiilor, generându-se noi specii a căror diferențiere genetică să fie menținută. Secvențe întregi de ADN se pot deplasa de-a
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
puternică a mâinilor bebelușului este un alt exemplu. Acesta este un reflex vestigial, o rămășiță din trecut, atunci când copiii preumani se agățau de părul mamei, în timp ce mamele se cățărau prin copaci. Acest lucru este confirmat și de picioarele bebelușilor (puii primatelor se prind și cu picioarele). Toate primatele , cu excepția omului modern au părul de pe corp gros de care un copil se poate agăța. Reflexul strângerii permite mamei să își folosească toate membrele pentru a se cățăra în copac. Organele vestigiale au
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
exemplu. Acesta este un reflex vestigial, o rămășiță din trecut, atunci când copiii preumani se agățau de părul mamei, în timp ce mamele se cățărau prin copaci. Acest lucru este confirmat și de picioarele bebelușilor (puii primatelor se prind și cu picioarele). Toate primatele , cu excepția omului modern au părul de pe corp gros de care un copil se poate agăța. Reflexul strângerii permite mamei să își folosească toate membrele pentru a se cățăra în copac. Organele vestigiale au de multe ori unele selecții împotriva lor
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
alimentare. Influența la nivelul comportamentelor este mai dificil de sesizat; ea poate fi doar intuită. Nu este chiar imposibil de susținut faptul că tipul de interacțiune dintre membrii grupului s-a schimbat. În primul rând, se accentuează diferența față de restul primatelor - spre deosebire de acestea, care își schimbă locul de tabără în fiecare seară, taberele și așezările umane, chiar și în cazul grupelor umane cu un grad ridicat de mobilitate, au o persistență mai lungă în timp. Apoi, durata de activitate în fiecare
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
inele ("Australopithecus") șunt un gen de primate apropiate de om. Specia se precizează după 3,7 mîl. ani. Are o talie redusă (1,10 - 1,30 m) și un volum cranian redus (3-400 cm³). Principalele caracteristici șunt poziția bipeda (brahiație sau "knuckle-walking", utilizarea membrelor superioare că balansier
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]