2,788 matches
-
nu mai poate fi menținut. A doua strategie discutată cea care se folosește de noțiunea de a priori relativizat pleacă de la concepția kantiană cu privire la principiile a priori constitutive și de distincția lui Reichenbach între două sensuri ale conceptului de a priori. Michael Friedman, consideră că, făcând din primul moment posibilă cunoașterea empirică (formularea și confirmarea teoriilor științifice), matematica nu poate fi înțeleasă în același fel ca aceasta. Quine ajunge, după Friedman, la o altă concluzie deoarece face greșeala de a lua
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Michael 1991 "The Re-Evaluation of Logical Positivism.", Journal of Philosophy 10. Friedman, Michael 1996 "Philosophical Naturalism", Presidential Address April 25. Friedman, Michael 2001 Dynamics of Reason, CSLI Publications. Friedman, Michael 2007 "Coordination, Constitution, and Convention: The Evolution of the A Priori in Logical Empiricism." The Cambridge Companion to Logical Empiricism. Eds. Alan Richardson and Thomas Uebel. Cambridge University Press. Foulis D. J. & C. H. Randall 1976 "Empirical Logic and Quantum Mechanics" in P. Suppes (ed.) Logic and Probability in Quantum Theory
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
of Mathematics", Philosophical Review, LXXIV, 23-50. Kitcher, Philip 1979 "Frege's Epistemology." Philosophical Review 88:235-62. Kitcher, Philip 1998 "Mill, mathematics, and the naturalist tradition." The Cambridge Companion to Mill. Ed. John Skorupski. Cambridge University Press. Kitcher, Philip 2006 " 'A Priori' ", in Paul Guyer (ed) The Cambridge Companion to Kant (second edition), Cambridge University Press. Kleiner, Israel 1986 "The evolution of group theory: a brief survey", Mathematics Magazine 59 (4): 195-215. Kleiner, Israel 1991 "Rigor and proof in mathematics: an historical
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
effectiveness of mathematics". Worrall, J. 1989 "Structural Realism: The Best of Both Worlds", Dialectica. Zahar, E. 1980 "Einstein, Meyerson and the role of mathematics in physical discovery", The British Journal for the Philosophy of Science 31(1):1-43. Index A priori, 11, 15, 17, 20, 23-27, 32, 35, 36, 38, 39, 42, 43, 54, 57, 60, 75, 76, 79, 82-89, 93-95, 97, 99-103, 111, 115, 125, 126, 200, 218 * Relativizat, 127-130, 219 Analitic, 11, 13, 14, 25, 28-30, 33-35, 53, 59
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
trebuie să urmărească cu atenție ceea ce vedea în figură sau chiar simplul concept al ei și să învețe, așa-zicând, din acestea proprietățile ei, ci că trebuie s-o producă prin ceea ce el însuși gândea și reprezenta în ea a priori prin concepte (prin construcție), și că, pentru a ști sigur ceva a priori, nu trebuie să atribuie lucrului decât ceea ce rezultă în mod necesar din ceea ce a pus el însuși în lucru, în conformitate cu conceptul său." (CRP, p. 31) 3 O
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
al ei și să învețe, așa-zicând, din acestea proprietățile ei, ci că trebuie s-o producă prin ceea ce el însuși gândea și reprezenta în ea a priori prin concepte (prin construcție), și că, pentru a ști sigur ceva a priori, nu trebuie să atribuie lucrului decât ceea ce rezultă în mod necesar din ceea ce a pus el însuși în lucru, în conformitate cu conceptul său." (CRP, p. 31) 3 O astfel de interpretare ar salva poziția lui Kant de a mai fi respinsă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
98-102). 11 Philip Kitcher interpretează altfel viziunea kantiană asupra definițiilor. După el, "punând în contrast rolul definițiilor în matematică și în alte discursuri, el [Kant] accentuează ideea că conceptele matematicii nu sunt "gândite arbitrar" și că avem o asigurare a priori că am definit un "obiect adevărat"" (Kitcher 2006:34) 12 Trebuie să atragem atenția că am ajuns la problema indicată de Shabel pe o cale oarecum diferită. Shabel semnalează problema în legătură cu raționamentele matematice, dar, după cum se vede, putem formula aceeași
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a mă referi numai la probleme legate strâns de cele de față, consider că un mare merit al lui Kant rezidă în faptul că el a făcut distincția între judecățile sintetice și analitice. Spunând că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el a dezvăluit esența lor reală. Acest lucru merită să fie repetat și astăzi, întru-cât el continuă adesea să fie ignorat. Deși Kant s-a înșelat în privința aritmeticii, aceasta după părerea mea nu știrbește în mod esențial meritele sale." (Frege
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Kitcher 1979: 257) și astfel "îl putem înțelege pe Frege ca operând în tradiția epistemologică kantiană..." (ibidem, pg. 253). O altă interpretare este dată de Michael Dummett, care argumentează că, deși Frege a susținut că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el nu a adoptat și teza kantiană că spațiul și timpul sunt intuiții a priori și, astfel, viziunea acestuia diferă de cea a lui Kant. (a se vedea Dummett 1991: 126-157). 65 A se vedea și secțiunea 1.2.1
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
kantiană..." (ibidem, pg. 253). O altă interpretare este dată de Michael Dummett, care argumentează că, deși Frege a susținut că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el nu a adoptat și teza kantiană că spațiul și timpul sunt intuiții a priori și, astfel, viziunea acestuia diferă de cea a lui Kant. (a se vedea Dummett 1991: 126-157). 65 A se vedea și secțiunea 1.2.1.2. de mai sus. 66 Acest citat nu reprezintă decât parafrazarea următoarei fraze din Einstein
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ele desemnează același referent ("animal biped, rațional" etc.). 4.1.2. Caracterul "idiomatic" al textemelor diasketice se verifică în primul rând în actul traducerii. Dacă intenționăm să transpunem un asemenea textem dintr-o limbă în alta, nu putem prevedea a priori, doar pe baza competenței noastre lingvistice elocuționale ("universale"), care ar fi echivalentul potrivit al textemului din limba-sursă în limba-țintă. E posibil ca textemul să se preteze la o traducere "literală", e posibil ca el să aibă ca "sinonim" o unitate
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai frecvent ca relație de putere, contextualizată cultural-istoric. În același timp, privind genul ca și categorie de analiză binară există riscul de a rămâne în perimetrul paradigmei esențialiste și universaliste și de a stagna în granițe teoretice rigide și a priori trasate, cu atât mai mult cu cât separația "gen"-"sex" este considerată, în multe dintre orientările feministe actuale, ca fiind depășită sau cel puțin "slabă" ca potențial analitic și explicativ 17. Perspectiva pluralistă postmodernă asupra identităților de gen multidimensionale (androgine
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
În mod neașteptat, nu se vorbește de textele care reproduc în mod explicit atașamentul credincioșilor față de indisolubilitate, așa cum este Scrisoarea papei Siriciu către Imerius din Taragona. II - REFLECȚII ASUPRA UNOR COMPORTAMENTE Utilizarea unor principii de interpretare proiectate din exterior, a priori, asupra textelor, nu este unica procedură care, în ochii istoricului, face ca diferite cercetări să-și piardă o bună parte din credibilitate. Este necesar să examinăm în manieră mai generală unele comportamente de metodă, care par neplăcute. 1. Chestiunea se
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
manual), același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorat și exploatat diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. „Comunicarea este un circuit care se autoedifică și autoreglează permanent, pe când informarea ține mai mult de reguli statornicite a priori. În cadrul unui proces de comunicare, interlocutorii <citation author=”Ardoine”><<creează și inventează nu numai conținuturi, dar și procese, reguli, procedee și modalități ale schimbului lor>> </citation>. Inteligența consumată în comunicare este mai ales de ordin strategic, pe când cea subordonată informării
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
revelatoare pentru statutul controversat și nedefinit al grupului. Se poate vorbi Într-adevăr despre o elită Într-o societate care tinde spre eliminarea diferențelor dintre clasele sociale? A lua drept obiect de studiu elită nu semnifică adoptarea unui principiu a priori „elitist”? Discursul de tip marxist-leninist a avut Întotdeauna În vedere doar avangardă de clasă, ale cărei legături cu clasa de origine trebuiau menținute cu preț: „ruperea de mase”, manifestările de „elitism”, „sectarismul”, „birocrația” de partid puteau constitui păcate mortale, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la studii mai Întâi Într-o instituție de Învățământ superior de stat, condiție prealabilă Înaintea delegării la studiile de partid: chiar dacă această condiție nu este Întotdeauna respectată și chiar dacă delegații la studii universitare sunt subselecționați, capitalul lor școlar este a priori mai important decât cel al colegilor lor români sau bulgari. O altă explicație este cea a complexității rețelei școlilor de partid: școlile unice, precum cele de la București și Sofia, trebuie să cedeze o parte a sarcinilor de pregătire altor instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în egală măsură, argumente ambelor interpretări. Studiul evoluției scriitorului Marin Preda în relația PCR-scriitori-Securitate, axa paradigmatică pe care a funcționat câmpul literar românesc pe toată durata regimului Ceaușescu, permite o înțelegere nuanțată a mecanismelor prin care un scriitor - nerefuzând a priori negocierea cu politicul, dar insistând în același timp să-și definească și respecte propriile limite între care putea purta o astfel de negociere - reușește să prezerve un grad semnificativ de autonomie profesională și să minimizeze, totodată, pierderile potențiale de capital
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tabula rasa" care pe parcursul vieții omului primește întipăriri care se înregistrează mai mult sau mai puțin în memorie. Referitor la natura cunoașterii, epistemologia operează cu cinci distincții 7: a) cunoașterea ca formă a conștiinței; b) cunoașterea întâmplătoare; c) cunoașterea a priori și a posteriori; d) cunoașterea prin descriere și explicație e) cunoașterea prin certitudine. a) Cunoașterea ca formă a conștiinței este considerată de epistemologi ca fiind o stare normală a minții umane, mai precis o formă specială de conștientizare a lucrurilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
poate face numai dacă există o dispoziție cognitivă sau o propensiune a omului de a se comporta în anumite moduri și în anumite condiții. c) Încă din secolul al XVI-lea, s-a făcut o distincție netă între cunoașterea a priori și cunoașterea a posteriori, în lucrările lui David Hume și Immanuel Kant. Cunoașterea este a priori în sensul că nu angajează cercetări faptice și empirice pentru a verifica un lucru. Cunoașterea este a posteriori în sensul că poate fi obținută
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
comporta în anumite moduri și în anumite condiții. c) Încă din secolul al XVI-lea, s-a făcut o distincție netă între cunoașterea a priori și cunoașterea a posteriori, în lucrările lui David Hume și Immanuel Kant. Cunoașterea este a priori în sensul că nu angajează cercetări faptice și empirice pentru a verifica un lucru. Cunoașterea este a posteriori în sensul că poate fi obținută numai după o anumită experiență. d) Cunoașterea prin descriere și explicație a apărut în scrierile contemporane
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
credea că deși cunoașterea poate spune ceva despre realitatea obiectivă, ea trebuie să fie "redusă la domeniul fenomenelor sau ceea ce apare în conștiință" ("hermeneutica obiectivă" kantiană)25. Neokantienii au continuat gândirea lui Kant, afirmând că a cunoaște înseamnă impunerea a priori a formelor umane de gândire despre structurile naturii și apoi transmiterea acestora de la natură la cultură. De pildă, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Wilhelm Diltey și Edmund Husserl au separat științele umane de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
statutul cunoașterii științifice, substituind falsificarea cu verificarea empirică drept criteriu de demarcație. S-a conturat o interacțiune între empirie și episteme sau între acțiune și reflecție care conținea diversitatea disciplinelor prin care se organiza cunoașterea: nu numai prin determinarea a priori a unui obiect pozitiv și a unei metode deductive, ci și prin identificarea de forme și stiluri în procesele de transformare reciprocă a experiențelor din știință. Critica epistemologică nu este o simplă reflecție asupra științei; ea devine instrument de progres
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
aserțiune antropologico-filosofică axiomatică: condiția umană este, în esență, una politică! Spiritul problematizant al filosofiei politice, ca și exigențele științei antropologice, au făcut necesară demonstrarea "adevărului" simplu că omul este o ființă politică. Ideea sociabilității naturale nu are o valabilitate a priori, comparativ cu ideea caracterului nesociabil al omului natural, după cum nici teoria genezei familiale a puterii politice nu are, în principiu, prioritate față de teoria contractualistă. Prin urmare, chiar dacă viața tuturor civilizațiilor cunoscute până în prezent este impregnată de politic, există datoria morală
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
proceselor, fenomenelor, tendințelor și provocărilor din natură, societate și gândire; teoria cunoașterii care evidențiază formele, modalitățile, procedeele, fundamentele de la care trebuie să se plece în acest demers, ținând cont de cele cinci distincții ale acesteia: formă a conștiinței; întâmplătoare; a priori și a posteriori; descriere și explicație; certitudine. Dezvoltarea conceptuală a problemelor europene de securitate și apărare privește analiza teoriilor, ideilor și cunoștințelor elaborate în acest domeniu pe trei componente: autonomă, exterioară și interioară, conform schemei propuse mai jos69. Legendă: C.C.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
deziderat, invalidat fiind de un alt principiu al legii și anume acela al tutelei administrative. Principiu acceptat în epocă de către juriști și politicieni, la noi a luat o formă originală fiind aplicat măsurilor adoptate de autoritățile locale nu doar a priori, ca în modelul francez, și nici doar a posteriori, ca în cel belgian, ci și a priori și a posteriori, ceea ce în practică a însemnat sufocarea autonomiei locale și întărirea centralismului. Apoi, descentralizarea era împiedicată și de dubla calitate pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]