2,747 matches
-
-n veci pe-acelaș jeț Și la tine își îndreaptă Ochii negri și șireți. Și când credeți cumcă nime Dimprejur nu vă ia sama, Numa-atunci vă dați în petic Și vă arătați arama. Eu vă văd de pe sub gene: Ochi-n ochi priviți fierbinte Și de dragi unul altuia Conversați fără cuvinte. Cine nu v-ar ști, copilă, Da, v-ar crede neam de sfinți. Și să stați numai l-atîta... Bine? Sunteți voi cuminți? - Taci mătușă, tu mă superi, De-i vorbi mai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pre acest princip îl închipuiesc // ei cu următoarele cuvinte: nimic este fără temei de agiuns - Nihil est sine ratione sufficiente. Însă numirea acestui principiu, precum și formula prin care se închipuiește, nu este potrivită, căci sunt așa temeiuri cari, în sine privite, nu sunt de ajuns, ci totuși ne slujesc spre cugetare. Când adică socotim noi ceva a fi asemenea adevărului, noi aceasta cugetăm, 565 {EminescuOpXV 566} fiindcă avem temeiuri pentru această cugetare. Însă totdeodată simțim cumcă aceste temeiuri, deși în sine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
neoprit care o însoțește zi de zi. Înaintea corupției morale, omul experimentează direct corupția ființei sale, a degenerării consistenței sale, în primul rând a descompunerii energiilor sale fizice și a abilităților cognitive și tehnice. De exemplu, boala a fost mereu privită ca o imagine emblematică a experienței corupției, a degenerării, simțind atacurile și compromisurile față de propria integritate și capacitate. Imaginarul simbolic uman a reprezentat întot-deauna ideea generală a coruptibilității întregului, precum venirea unei boli, a unui rău ce te ia progresiv
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
fie ori un strigăt gutural de bucurie, ură, durere, ori o pagină albă, o tăcere plină de sens - aproape fiecare poet aparținând școlii moderniste spune asta, într-o formă sau alta, de la Mallarme la Archibald MacLeish. Retorica, stilul, prozodia sânt privite fie ca niște falsificări ale sentimentului inițial, fie ca niște substitute, niște "corelative obiective", având oarecum rolul clopoțelului în experimentele lui Pavlov. Refuzul explicit al tehnologizării, ca și un fel de aroganță socială au dus la scăderea catastrofală a interesului
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a sensibilității, a umanității, a cruzimii, a perversității scrisului lor. In ce constă acea dublă neânțelegere (de care marii vinovați nu sânt "ignoranții occidentali", cum scrie uneori presa noastră, ci mai ales românii înșiși)? Mai întîi, în imaginea culturii românești, privită ca una tradițională, folclorică, agrară, cu un mare poet național intraductibil, cu câțiva prozatori ai lumii țărănești, cel mult cu stilizări în spirit modern ale obiceiurilor locale. Nu numai că nu cred că e așa, dar însăși ideea că ar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
căderii îndărăt; din acea clipă încetinim căderea, ca de obicei. Totul atârnă aici de socoteala fără greș a depărtării de pământ la care trebuie să ne urcăm. Toate privirile se îndreptară spre Hor care tăcea. De la o vreme, simțindu-se privit și știind că e dator să răspundă, zise: - Socotelile le-am făcut încă o dată și eu: sunt bune. Totul este că prietenul nostru n-a mai zburat niciodată așa, și nici altul dintre noi. Orice drum neîncercat poate fi o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Zi. Prima referire scrisă la acest termen apare în Yiing, volum scris în jurul anului 1250 î.e.n., în care se menționează: „Amestecul permanent al Cerului [yang] și Pământului [yin] dă formă tuturor lucrurilor”. Unirea sexuală dintre bărbat și femeie este așadar privită ca fiind manifestarea pământească esențială a marelui dans cosmic yin-yang. Un comentariu din Cartea schimbărilor afirmă: „Interacțiunea dintre yin și yang se numește tao, iar procesul generativ care rezultă se numește «schimbare»”. Așadar, calea poate fi găsită în interacțiunea dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
complet de exerciții fizice. Totuși, sporturile de forță care comprimă mușchii și exercită un efort asupra încheieturilor trebuie întotdeauna să fie precedate și urmate de câteva minute de întinderi, de relaxări și de exerciții de respirație, iar aceste sporturi trebuie privite, în primul rând, ca recreaționale mai curând decât terapeutice. Sporturile de teren nu reprezintă un substitut adecvat al exercițiilor de respirație pentru longevitate. Alchimistul Ko Hung din secolul al III-lea e.n. scria: De la miezul nopții până la amiază, energia crește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
unul dintre regimurile taoiste pentru longevitate, care nu este prea greu de urmat. Dacă tragem linia, cerința cea mai importantă pentru hrana vieții este cunoașterea și practicarea taoismului, cunoașterea asigurând introducerea, iar practica jucând rolul cel mai important. Eul interior, privit cum trebuie, asigură o reflectare precisă a taoismului, un microcosmos complet al Universului. După cum scria Lao Zi: A-i înțelege pe ceilalți înseamnă a cunoaște; A te înțelege pe tine înseamnă a fi luminat. Pentru a-i cuceri pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
activități de tonifiere-dezvoltare, prin evaluarea critică a rezultatelor operaționale și finale și introducerea ajustărilor necesare. Astfel, orice activitate de tonifiere atinge toate cele patru domenii (funcționale, fizice, mentale, intelectuale) În calitate de sistem unitar de influențe. Cu toate acestea, tonifierea fizică trebuie privită nu numai ca un proces de exersare, de Îmbunătățire a corporalității, cât ca sistem socio-educativ, care formează practicantului o atitudine conștientă de practicare a exercițiilor fizice, educarea moraletică a lor, nevoia stilului de viață sănătos și construirea adecvată a conținutului
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
ecologic, de nutriție, de modul de petrecerea a timpului liber, de cultură, de educație, de situația În care se află protecția sănătății și știința medicală și În mare măsură - de gradul de activitate fizică a omului. Totuși, sănătatea nu trebuie privită doar ca o structură normală și funcționarea organelor și sistemelor. Un criteriu la fel de important, este capacitatea de adaptare a organismului. Un om sănătos poate să se adapteze la cerințele mediului Într-un timp relativ scurt, are aptitudinea de a Îndeplini
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de a ne oferi rezultate neașteptat de interesante din punct de vedere socioantropologic. 5.2.4. Observația În cercetarea fenomenelor divinatorii și, implicit, a practicanților am folosit alături de interviu și observația 133. De ce? Pentru că, așa cum afirmam și în altă parte, "privită ca tehnică dar și ca metodă observația are o mare calitate: lasă observatorului o mare libertate de mișcare. El poate să-și adapteze planurile în funcție de situație"134. Aproape că este inutil să mai enunțăm o serie de nume de referință
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
motrice. Fiecare din aceste etape metodice are obiective specifice, pe baza cărora trebuie stabilite cele mai adecvate metode și mijloace de realizare a lor. Deși etapele formării deprinderilor motrice au fost prezentate separat (fiziologice, psihologice și metodice), ele nu trebuie privite mecanic, izolat, ci trebuie înțelese în strânsă legătură și interdependență unele cu altele. În altă ordine de idei, odată deprinderea formată, exersarea trebuie continuată până la perfecționarea ei în cel mai înalt grad. Pe baza interacțiunii organelor de simț, a funcției
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sociale. La sfârșitul secolului al XIX-lea, descoperirea cinematografului a reprezentat o inovație tehnologică și, în același timp, un nou mod de a prezenta spectacolele, muzica, divertismentul. Cinematograful a cunoscut dezvoltarea în Europa, în perioada Primului Război Mondial. Apariția televiziunii nu trebuie privită că un fenomen izolat, ci ca un rezultat al unei întregi evoluții tehnologice. Pentru a transmite imagini și sunete, televiziunea avea nevoie doar de trei lucruri: fotoelectricitatea, analiza imaginii punct cu punct și linie cu linie și undele hertziene. Cel
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
adus argumente ce susțin faptul că atenția nu trebuie conceptualizată ca unică resursă, ce trebuie văzută mai degrabă ca un set de resurse fiecare cu propria sa capacitate, și fiecare creat astfel încât să proceseze un anumit tip de informație. Astfel privită problema, resursele pentru selectarea unui deget pentru realizarea unei mișcări și selectarea mișcărilor pentru rostirea unui cuvânt sunt diferite. Așadar aceste două operații pot coincide fără a interfera una cu alta (McLeod, 1977;Navon&Gopher, 1979;Wickens, 1976, 1980). De
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cu lumea. Fără de negativitate, devenirea progresivă nu ar fi fost posibilă. Dacă Dumnezeu ar fi prevenit păcatul, libertatea omului ar fi fost de-a pururi nulă. În consecință, soluția care s-a impus a fost aceea a îngăduirii lui. Simbolic privită, truda omului asupra pămîntului echivalează cu lucrul asupra lui însuși, cu o (auto)perfectare pe care în generozitatea lui Dumnezeu i-a îngăduit-o. Se ascunde în această generozitate germenele unei alte predeterminări: aceea a mîntuirii omului căzut în păcat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atitudinea față de minciună poate să difere în funcție de domeniul vieții sociale. În acest capitol și în cele două care urmează vom examina pe rînd diversitatea domeniilor pentru a ne da seama ce fel de minciuni se spun și cum sînt ele privite. Fiecare domeniu al vieții sociale are cerințe specifice asupra sincerității. Nu ne putem aștepta ca o persoană să spună adevărul în privința relației sale cu soțul sau soția, cu părinții sau copiii. Nu pentru că am avea convingerea că sîntem neapărat mințiți
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
despre modul în care internaționalizarea capitalistă ar fi urmată de internaționalismul socialist au fost regândite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, din cauza revirimentului naționalismului și a pericolului ridicat de război major. În acest context ar trebui privită teoria imperialismului capitalist. Lenin (1968) și Buharin (1972) au dezvoltat teoria imperialismului pentru a aduce o explicație cauzelor Primului Război Mondial. Ei au susținut că războiul era rezultatul unei nevoi disperate de noi piețe de desfacere pentru surplusul de capital acumulat de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pregătesc pentru scrierea independentă, corectă. În cadrul orelor de limba română se folosesc variate forme de dictări în funcție de materialul ortografic, de obiectivele urmărite și de particularitățile de vârstă ale elevilor. În clasele a III-a și a IV-a, dictarea trebuie privită ca o formă de continuare a exercițiilor gramaticale, legată de consolidarea regulilor sau noțiunilor gramaticale, un exercițiu menit să întărească formarea deprinderilor ortografice, să le verifice. Dictarea ca exercițiu ortografic solicită în mai mare măsură efortul de gândire al elevilor
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
polemicității neagresive, a strategiilor argumentative în polemica anti-iorghistă ori a specificului enunțării polemice în scrisoarea deschisă sau manifest, ca forme ale polemicii explicite. De asemenea, considerăm absolut necesară sublinierea relației indisolubile dintre textul polemic și contextul biografic, acesta din urmă privit ca mediu stimulator al propensiunii negatoare a pamfletarului. Am urmărit să conferim o oarecare autonomie fiecărui capitol în parte (susceptibil de a fi dezvoltat într-un studiu singular), fără ca acest lucru să afecteze coerența de ansamblu a cercetării, urmărind constant
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sublinia punctele-cheie de intersecție discursivă, se va opri la câteva considerații privind ironia, concept esențial în analiza discursului polemic, valorizat în egală măsură de filozofie, retorică și literatură, asupra căruia vom reveni prin completări și nuanțări ori de câte ori va fi cazul. Privită ca atitudine filosofică (V. Fanache), dar și ca modalitate stilistică, ironia, al cărei paradox "e de a nu se lăsa prinsă în nici o formulă și de a fi în același timp prezentă în orice act intelectual convingător"24, se relevă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dispoziție ofensivă, este ethos-ul unicul resort care stă la baza actului polemic: sînt tot atâtea întrebări și dileme care se pot lămuri privind dincolo de scris, la experiența diurnă care l-a generat. Dacă, în cazul lui Eminescu, proza jurnalistică, privită global ca expresie a unei proiecții utopice asupra istoriei, ca viziune grandioasă asupra trecutului și, totodată, ca revoltă de sorginte romantică asupra prezentului și viitorului poate fi cercetată și independent de biografia sa, nefiind ombilical legată de aceasta, la Arghezi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
atributul, evident, lărgește semnificativ categoria incriminaților) este un bun pretext de a justifica agresiunea fizică drept unica metodă punitivă acceptată, și asta pentru că, în viziunea moralistului, "licheaua" este "cea mai abjectă" specie antropoidă. Aici, superlativul are ca referent o umanitate privită poetic, în care "un singur om nu este tolerabil să fie bătut: animalul: câinele, calul și boul"142. Și constată cum, din nou, ideologia moralistului contrazice opinia generală, devenind o voce singulară (vox clamantis in deserto), de data aceasta manifestare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
188. Cele două ipostazieri fundamentale ale agresivității în pamfletul arghezian sunt adesea indisociabile, de aceea ne propunem să le observăm ca ocurențe ale polemicității în economia de ansamblu a textului pamfletar. 1. Violența limbajului: fundament etic, intenție performativă, efect estetic. Privită gradat, pe o virtuală scară a ambiguizării discursului, violența limbajului arghezian cunoaște ca limită "de jos" acuza tranșantă (categoria, conform taxinomiei lui Halsall). Ea apare deseori în incipit, pretextând saltul în imaginar sau justificând ofensiva directă, în corpul textului, cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
atare tip de discurs, dimensiunea estetică este secundară și se subordonează scopului polemic. Discursul publicistic arghezian, venind pe firul unei de-acum împământenite tradiții polemico-pamfletare, va deveni referențial prin originalitatea construcției, mizând, mai întâi de toate, pe individualitatea gestului artistic. Privită ca parte integrantă a creației eminesciene, publicistica politică, implicit polemică, nu este numai expresia unei minți sagace, ci completează osmotic imaginea unui fascinant puzzle, în care textul și metatextul sunt semnificabile în măsura în care sunt corelate contextului. La o primă lectură paralelă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]