3,972 matches
-
grad similar de sărăcie, sub aspectul numărului de proiecte FRDS implementate la nivel local. Chiar pentru studiile de evaluare realizate de firme specializate, din afara agențiilor de dezvoltare comunitară sau a instituțiilor donatoare pentru dezvoltare comunitară, pot fi semnalate unele aspecte problematice. Pe de o parte, este firesc ca datele temei pentru studiul de evaluare să fie formulate de către agenția de dezvoltare comunitară sau de instituția donatoare de fonduri. La nivelul respectiv, sunt cunoscute problemele, țintele, resursele etc. Tot acolo se poate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation à l'usage des honnêtes gens, Presses Universitaires, Grenoble. Beca, Elena, 2002, Dezvoltarea comunităților, Editura Semne, București. Beck, Ulrich; Bonss, Wolfgang; Lau, Christoph, 2003, „The Theory of Reflexive Modernization Problematic, Hypotheses and Research Programme”, în Theory, Culture & Society, vol. 20, 2, pp. 1-33. Berevoescu, Ionica; Stănculescu, Manuela, 1999, „Moșna, un sat care se reinventează”, Sociologie românească, 1, 1999. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D., 1992, An Invitation to Reflexive Sociology, Unversity
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
din conflictul intrapsihic dintre „instanțe” și „pulsiuni” incompatibile. Concepțiile „psihanalitice”, minimalizând, mai mult sau mai puțin, rolul conștiinței, al condițiilor social-istorice în dezvoltarea omul, faptul că acesta este o ființă socială, o personalitate, absoluțizează rolul determinărilor interne și, implicit, limitează problematic frustrației la o interpretare organismică, biologică. 3) În sfârșit, o analiză a frustrației și în lumina concepțiilor psiho-sociale a persnalității va contribui la întregirea complexului tablou psihologic fenomenului de frustrație, va crea premisele teoretice necesare explicării dintr-un punct de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să integreze schemele explicative anterioare în scheme superioare de înțelegere și argumentare. Numai prin dezvoltarea unor astfel de structuri cognitive mobile și reversibile, devine posibilă realizarea unui comportament intelectual variabil, suplu și complex, în stare să facă față unor situații problematice tot mai dificile. Am insistat asupra acestor caracteristici ale „reversibilității intelectuale”, deoarece reversibilitatea de ordin afectiv și moral de care este legat prin excelență „sentimentul de frustrație”, implică în esență, același gen de caracteristici și de capacități ca cele întâlnite
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să nu abordeze: planificarea, recrutarea, selecția sau alte aspecte, după cum și probleme ale eficienței folosirii potențialului uman pot fi regăsite frecvent; dar toate acestea, Într-o singură lucrare, reprezintă ceea ce este necesar acestui domeniu, atât celor preocupați de teoria acestei problematici, cât mai ales celor confruntați cu dificultățile practicii, unde performanța și eficiența rămân de referință, Îndeosebi Într-o economie competitivă. Tema, cu toate componentele ei, se Înscrie În dinamismul perioadei pe care o parcurgem sub aspectul necesității de a recupera
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În profunzime ne arată că aceste trăsături pot, Într-adevăr, caracteriza unele dintre orientările Occidentului, nu Însă și pe altele. Încercarea lui Bianchi de a formula o ipoteză genetică bazată pe un număr de trăsături distinctive s-a dovedit extrem de problematică, după cum se va vedea În continuare. Într-adevăr, Bianchi a putut releva existența majorității trăsăturilor dualismului occidental la orficii greci ai Antichității, cărora Platon le este mult Îndatorat, și a putut trage concluzia că, pe anumite căi, gnosticismul derivă din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și emoțional, reacții aproape catatanoide, moarte psihogenă. Scopul era, consideră Nicu Ioniță, obținerea unui anti-om, prin intermediul unui „spectacol faustic de inversiune psihologică”. Dilema indusă de fenomenul Pitești este aceea legată de condiția confuză de victimă-călău, de hibrid, de culpabilitatea problematică, de inocența preschimbată, prin dresaj concret, În culpă. Căci, dacă nu există o vinovăție originară, există una dobândită pe parcurs. Cristian Moraru identifică În acest caz instituirea machiavelică a unui „grad zero al eticului: toți suntem vinovați, astfel Încât nimeni nu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
șora, Dorin Tudoran, Mihai Ursachi, Dan Culcer, Emil Hurezeanu, Bujor Nedelcovici, Maria Mailat, Matei Vișniec, Alexandru Monciu-Sudinski57. Isteria paranoidă contaminează sectoarele de vârf ale conducerii până la numărul unu În stat, căruia Îi parvin spre avizare texte de legi58, filme, cărți problematice. La baza ierarhiei, lipsa unui cadru legal de exercitare a controlului și Îndelungul antrenament În câmpul suspiciunii permeabilizează granițele dintre cenzori și scriitori, maeștri depotrivă ai deghizării și ai autocenzurii. Dacă scriitorii dezvoltă o artă a camuflării mesajului subversiv, cenzorii-scriitori
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vorbitorul va segmenta mesajul în enunțuri scurte, va face pauze pentru a da timp interlocutorului să-i transmită un feedback; interlocutorul va repeta informația pentru a se asigura că a receptat corect mesajul și va folosi întrebări pentru clarificarea porțiunilor problematice de mesaj. Crearea unui spirit pozitiv de echipă: atenuarea actelor de vorbire prin care interlocutorului i se creează obligații sau care ar putea afecta imaginea lui publică (cum ar fi directive, plângeri), evitarea confruntărilor directe, solicitarea cooperării exprimând deschis teama
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
oferă informații cu privire la calitatea schimburilor. În vis, alterările și culoarea sa simbolizează natura relațiilor pe care subiectul le întreține cu mediul: - o piele sănătoasă reprezintă relațiile armonioase, un acord între interior și exterior; - leziunile (coșuri, negi, cicatrici, pete) arată relațiile problematice și nearmonioase. Cicatricile precizează că aceste dificultăți sunt vechi, își găsesc originea în trecut, chiar în copilăria persoanei. Coșurile trimit adeseori, în mod inconștient, la adolescență (acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
provided evidence consistent with the hypothesis. This study suggests that supervisors and human resource department contribute to perceived organizațional support and, ultimately, to job retention. Key words: turnover intention, perceived organizațional support, perceived supervisor support, perceived human resource department support. Problematică cercetării 1.1. Fluctuația personalului Fluctuația personalului este un fenomen foarte studiat, lucru demonstrat prin faptul că, într-o meta-analiză realizată de Horn și Griffeth în anul 1995 au fost sintetizate 800 de studii pe această temă (Iverson, 2000, cît
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
respective. În fine sunt prezentate ecuații între diferiți factori ce concura la obținerea calității și accaptării deciziei și deci la ameliorarea procesului decizional, fiind trasate apoi câteva direcții noi de cercetare în studiul deciziei organizaționale În capitolul XIV este tratată problematică participării din dublă perspectiva: descriptiva și dinamica. Autorul începe prin a propune o serie de delimitări conceptuale, în vederea surprinderii cât mai exacte a fenomenului pentru că apoi, să realizeze o abordarea istorică a preocupărilor pentru teoretizarea participării. În felul acesta se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Kurt Lewin, Alex Bavelas, L. Coch și J.R.P.French sunt prezentate și analizate din punct de vedere al caracterului deciziei, al perspectivei din care este privit grupul, a particularităților discuției în grup și a caracterului participării. În capitolul XV tratează problematică motivației, satisfacției și performanței. Pentru fiecare dintre aceste aspecte, autorul surprinde aspectele relevante, oferind totodată implicațiile acestora la nivel organizațional, managerial. Capitolul debutează cu problematică motivației, pe care autorul încearcă să o elucideze, oferind explicații cu privire la comportamentul organizațional motivat, așa cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
condiționează satisfacția. Sunt analizate, prin opoziție, abordarea ambientală și abordarea dispoziționala a satisfacției, din perspectiva susținătorilor celor două puncte de vedere, pentru că apoi, autorul să sublinieze utilitatea acestora pentru psihologia organizațional-managerială. Realizând o incursiune în literatura de specialitate dedicată acestei problematici, autorul sistematizează încercările de teroretizare a satisfacției în munca, prezentând principalele teorii cu privire la acest aspect: Teoria bifactoriala, Teoria proceselor opnenete, Teoria comparării interpersonale și Teoria comparării intrapersonale. Capitolul se încheie cu prezentarea relațiilor existente între cele trei aspecte: motivație-satisfacție - performanță
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
negru+roșu; neîncrezut; neînțelegător; neînțeles; neliniște; nenorocire; nepăsare; neplăcere; neplăcut; nereal; nesănătos; nesimțit; nesuportat; nevoie; normal; nul; obstacol; de ocolit; om fără suflet; opusul binelui; orb; organ; pedeapsă; persoane; pervers; peste tot; peste; pistol; pîrîu; politică; politician; Ponta; prăpastie; prieten; problematic; profesor; Prut; puternic; puțin; ranchiună; ranchiunos; rapid; din mai rău foarte rău; cu rău; rău; repercusiuni; rîu; sadic; satanic; sărac; scorpie; sever; spaimă; speria; sprîncene; stres; stricat; stupid; suflet negru; tata; tăios; teamă; pentru tine; tratament; trădător; tu; turbat; universitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lună; maiou; mașină; mărime; mărunt; măsură; măsurătoare; medicamente; mediu; de minte; mînecă; mult; neclar; neimportant; nenădejde; neplăcut; nimic; nu; om; ordine; pat; pauză; pauzele; păr roșu; în picioare; pitic; pix; plată; plăcut; plin; poezie; popas; poveste; preludiu; prieten înalt; prietenie; problematic; program; prompt; prost; protecție; reclamă; reducere; redus; repaos; retezat; robust; rochie; scînteie; scurt istoric; scurt pe doi; secundă; sedus; seminar; slab; slabă; sms; strîmt; la subiect; subțire; superficial; șoarec; tăia; tăiat; de tot; tot; transport; trecător; tricou; trist; vara; verde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
autocunoaștere și dezvoltare personală (62 de ore) Organizată în grup, prin supervizare directă (12 ore). Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore). De la primul modul până la al doilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de membrii ai Comisiei Profesionale, iar rezultatele prelucrărilor sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, organizată în grup la nivelul Modulului
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ore; echivalare: 1 oră = 15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (80 de ore) Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore) De la al doilea modul până la al treilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate, iar rezultatele prelucrărilor sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, organizată individual de către supervizorul alocat fiecărui cursant. Diagnostic și evaluare (30
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în care cursantul face evaluarea psihologică (de exemplu, utilizarea probelor psihologice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, individuală
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
care cursantul face evaluarea clinică (de exemplu, utilizarea probelor clinice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă sau
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și programa școlară). Există deci între aceste aspecte, respectiv între componentele lor, o interacțiune dinamică, iar rezultatul final din perspectiva eficacității învățării la elevi este dependent de această interacțiune. Evaluarea eficienței activității educaționale la clasă O analiză coerentă a acestei problematici are în vedere răspunsul la următoarele întrebări: Cine sunt evaluatorii activității instructiv-educative desfășurate de profesor la clasă? Ce evaluează aceștia? Cu ce instrumente/proceduri? Cu ce scop? Care este locul și rolul managerului școlar în contextul actului evaluativ? În linii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
al tendinței de a nu activa simultan toate canalele perceptive funcționale; - ținta falsă - este creată de dificultatea de a izola mesajul sau elementele esențiale din masa semnalelor sau informațiilor irelevante ori de tendința contrară de a determina prea strict aria problematică, ignorând o serie de elemente semnificative pentru perceperea corectă a unei situații. • bariere cognitive: - ignoranța - apare din cauza absenței unei informări corecte; - inflexibilitatea strategiilor intelectuale sau folosirea automată, repetată a acelorași strategii de abordare a unei probleme sau decizii (stereotipul); - precedența
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
anatomică a organismului, dezvoltarea științei anatomiei având la bază metafora biologico-mașinică a organizării corporale. Cuplarea dintre trup și artefact nu a fost niciodată lipsită de dileme identitare și sociale (vezi Scarry, 1994Ă, iar cibernetizarea nu face decât să adâncească aceste problematici. Corpul însuși a fost socotit de-a lungul timpului o metaforă a mașinii (organizarea organelor în organismă, atât din punct de vedere ontologic, cât și științific sau socio-cultural, în timp ce subiectul uman s-a străduit să demonstreze că este mai mult
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sistemică, de deschidere și de întretăiere permanentă și posibilitatea relației erotice în realitatea virtuală și/sau în cyberspațiu nu fac decât să accentueze caracterul întrupat al subiectului uman în virtualitate. În cercetarea de specialitate, se remarcă două atitudini referitoare la problematica corporalitate/decorporalitate din cadrul ontologiei virtual: pe de o parte, virtualitatea este învinuită de destrupare, iar, pe de altă parte, se afirmă caracterul corporalizant al virtualității. Pentru a ilustra aceste două tipuri de abordare, punem față în față discursurile a două
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mutabilității și (reăcombinării, asamblării și plasticizării. Avem de-a face cu o imagine „curată”, clinică și pură a morții, în condițiile în care „resturile” organice sunt înlăturate. Metodele și tehnicile medicale de virtualizare a corpului nu sunt însă private de problematici sociale și etice: de la posibilitatea controlului exercitat prin intermediul modelelor tridimensionale numerice ale corpului, până la desființarea granițelor pielii și obscurizarea raportului dintre intern și extern, de la cunoașterea sexului și vizualizarea unui copil înainte ca acesta să se nască până la posibilitatea clonării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]