18,757 matches
-
fondul cauzei (în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 11/2014, Decizia nr. 17/2014, Decizia nr. 24/2014). Deși prezenta sesizare vizează măsurile asiguratorii, acestea sunt tot măsuri procesuale, ce au caracter incidental în cursul procesului penal și de soluționarea cărora nu depinde nici acțiunea penală, nici acțiunea civilă. Prin raportare la dispozițiile art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală se poate observa că măsurile asiguratorii urmăresc
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
sancțiunilor de drept penal (când sunt luate în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse sau pentru garantarea executării pedepsei amenzii), fie repararea pagubei produse prin infracțiune, fie garantarea executării cheltuielilor judiciare. Așadar, se pot considera măsurile asiguratorii ca fiind măsuri procesuale care afectează bunurile persoanelor pentru a se asigura punerea în executare a unor dispoziții din cuprinsul hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat acțiunea penală sau acțiunea civilă. Prin Decizia nr. 38/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 5 iulie 2022, s-a statuat sub aspectul interpretării acestei condiții în legătură cu problemele de drept ce vizează măsurile procesuale în general și măsurile asiguratorii în special. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, fiind sesizat cu o întrebare asemănătoare, a concluzionat că stabilirea naturii juridice a termenelor prevăzute de art. 250^2 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate în cursul judecării cauzei în ultimă instanță, fie rezolvarea acțiunii penale sau a acțiunii civile în procesul penal, ori poate viza atât o normă de drept material, cât și o dispoziție de drept procesual, însă, în ambele ipoteze, admisibilitatea sesizării este condiționată de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. S-a constatat că problemele de drept ridicate de instanța de trimitere, ambele
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
juridică a acestui termen, nu întrunesc condiția de admisibilitate prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală, constând în existența unei relații de dependență între lămurirea chestiunii de drept și soluționarea pe fond a cauzei. Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real ce constau, conform art. 249 din Codul de procedură penală, în indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile ale suspectului sau inculpatului (și în anumite situații ale părții responsabile civilmente or ale altor persoane), putând fi luate pe parcursul
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
dispozițiilor art. 475 din cod sunt statuate condițiile de sesizare a instanței supreme, pe care trebuie să le îndeplinească instanța care uzează de această instituție procesual penală. Astfel sunt reglementate mai multe condiții cumulative, și anume acelea referitoare la faza procesuală a cauzei în care se ivește chestiunea de drept, felul instanței care poate sesiza și stadiul procesual al cauzei, natura juridică a chestiunii de drept, precum și aceea prin care să nu fi făcut obiectul vreunuia din instrumentele juridice de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
le îndeplinească instanța care uzează de această instituție procesual penală. Astfel sunt reglementate mai multe condiții cumulative, și anume acelea referitoare la faza procesuală a cauzei în care se ivește chestiunea de drept, felul instanței care poate sesiza și stadiul procesual al cauzei, natura juridică a chestiunii de drept, precum și aceea prin care să nu fi făcut obiectul vreunuia din instrumentele juridice de rezolvare a problemei respective. Altfel spus, este necesar ca acea cauză în care există o chestiune de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
respingere, ca inadmisibilă, a sesizării), s-a evidențiat că „... Astfel, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cazului. Cu alte cuvinte, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
maxim în care judecătorul de cameră preliminară verifică măsurile asigurătorii, precum și natura juridică a acestui termen, în contextul cauzei, respectiv contestația formulată de contestator, rezultă că lămurirea acestora nu influențează soluționarea pe fond a cauzei. Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale, cu caracter real, în raport cu natura și scopul lor, iar procedura cu privire la dispunerea acestora în cursul procesului penal, în condițiile art. 249 din Codul de procedură penală, nu reprezintă o judecată asupra unei acuzații penale, nu se
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
configurat de legiuitor dacă nu este afectată substanța dreptului. În fapt, legiuitorului îi revine obligația pozitivă de a adopta reguli de procedură, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale. Astfel, stabilirea unor condiții pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiție. ... 19. Referitor la sancțiunea decăderii aplicabilă în speța dedusă controlului, Curtea a reținut în Decizia nr. 1.022 din 14 iulie
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
procedurii de insolvență se va realiza în cadrul prevăzut de legea specială, cu respectarea strictă a regulilor de procedură prevăzute de acest act normativ, nu aduce atingere substanței dreptului de acces liber la justiție, ci urmărește să creeze un cadru procesual clar, previzibil și accesibil, care să permită oricărei persoane interesate să își apere drepturile și interesele legitime. ... 25. În ceea ce privește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului invocată de autoare, Curtea Constituțională constată că, în speța dedusă controlului, autoarea
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
și ale art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni întemeiate pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, aflată în stadiul procesual al recursului și în care s-a invocat excepția lipsei capacității de reprezentare convențională a președintelui Asociației Liga Studenților din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
impuse de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele juridice au posibilitatea de a introduce acțiuni și de a formula cereri, a ridica excepții și a propune probe, precum și de a efectua orice alt act procesual prin reprezentantul legal. Ca atare, nu se pune problema încălcării dreptului de acces liber la justiție sau a dreptului la apărare. ... 14. De asemenea, prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate (a se vedea și Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
prin care se solicită Curții ca, prin decizia pe care o va pronunța, să stabilească faptul că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care instituția întreruperii cursului prescripției este o instituție de drept procesual. ... 3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 561D/2021, nr. 711D/2021, nr. 758D/2021, nr. 2.740D/2021, nr. 517D/2022, nr. 518D/2022, nr. 859D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. În
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 din Codul penal, excepție ridicată de Nicolae Necoară cu ocazia soluționării unei cauze penale aflate în etapa procesuală a apelului. ... 9. Prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.751/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția penală și pentru cauze cu minori, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că autoarea excepției critică modalitatea de interpretare și aplicare a legii, aspecte ce intră exclusiv în competența instanței învestite cu soluționarea cauzei. Luarea măsurii procesuale constând în interceptarea unei persoane are drept premisă cunoașterea și respectarea competențelor legale în realizarea actului procedural corespunzător. Eventuala atribuire neconformă a competențelor procedurale ori o eventuală încălcare a legii nu poate fi convertită într-un temei de neconstituționalitate. În
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
ca aceasta să facă parte din poliția judiciară. În condițiile în care textul criticat permite ca punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică să fie realizată de către organe extrajudiciare se încalcă dreptul la un proces echitabil, lipsind garanțiile procesuale pe care numai organele de urmărire penală le pot oferi. Apreciază că în acest caz intervine sancțiunea nulității absolute, organelor extrajudiciare lipsindu-le competența funcțională și cea materială de a pune în executare mandatele de supraveghere tehnică. ... 6. Tribunalul Vrancea
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
legii, aceasta a stabilit că, în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa având ca obiect drepturi de natură salarială, Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu justifică o calitate procesuală pasivă. Or, prin această decizie nu se completează normele legale criticate. Interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale la un anumit tip de litigii nu echivalează cu modificarea respectivelor dispoziții, nefiind astfel încălcate dispozițiile legale invocate. ... 14. De altfel, motivarea excepției
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
modificările și completările ulterioare, și ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială. “ ... 23. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art.
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
autorii excepției au formulat acțiuni în care calitatea de pârât o avea și Ministerul Afacerilor Interne. Prin decizia mai sus amintită, instanța supremă a decis că „Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.“ Motivând această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că „În măsura în care pretențiile
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
a arătat că „În măsura în care pretențiile deduse judecății vizează exclusiv acordarea unor drepturi salariale sau de natură salarială, fără a pune în discuție atribuțiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne nu poate avea calitate procesuală pasivă în acest gen de cauze. Interesul atragerii în proces și a ordonatorului principal de credite, pe motiv că acest demers ar reprezenta o garanție a executării obligației de plată ce revine instituției/autorității publice cu care este stabilit raportul de
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
soluția de achitare. Soluția legislativă menționată constituie transpunerea în dreptul intern a exigențelor impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, asigurând dreptul inculpatului la un proces echitabil. Instanța judecătorească apreciază că nu se poate reține susținerea potrivit căreia normele procesuale invocate ar constitui premisa unui tratament diferențiat, discriminatoriu, al inculpaților în fața legii. Din conținutul normelor procesuale criticate rezultă că se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipotezele juridice prevăzute de text, inculpații față de care s-a
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
Europene a Drepturilor Omului, asigurând dreptul inculpatului la un proces echitabil. Instanța judecătorească apreciază că nu se poate reține susținerea potrivit căreia normele procesuale invocate ar constitui premisa unui tratament diferențiat, discriminatoriu, al inculpaților în fața legii. Din conținutul normelor procesuale criticate rezultă că se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipotezele juridice prevăzute de text, inculpații față de care s-a pronunțat o soluție de condamnare, amânare a aplicării pedepsei sau renunțare la aplicarea acesteia fiind într-o
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
stabilit că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri reconvenționale trebuie recunoscută în fiecare fază procesuală în parte tocmai pentru că, pe de o parte, evită multiplicarea corespunzătoare a cererilor formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]