3,283 matches
-
ca și Eminescu, iarăși, socialiștii văd catastrofa, "moartea chiar a existenței noastre naționale", dacă programul lor nu se aplică imediat 2 . * Așadar, socialiștii, deși profesau social-democratismul, în realitate vorbeau în numele și în favoarea claselor apăsate, "reacționare", și cele mai românești. Ei profesau, ca social-democrați, "internaționalismul"... Vom vedea că, în fond, ei n-au fost internaționaliști. 1 Ibidem, p. 414, 434. 2 Ibidem, p. 404, 423, 426, 434. Pentru aceasta, să vedem atitudinea lor față de alte probleme - acolo unde, nefiind vorba de politică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
merituoși dealtmintrelea, ai culturii străine, dar nu printre adevărații ei asimilatori. Și nici în politică, cum am avut prilejul să arăt aiurea 1, Eliade nu poate fi socotit ca un spirit critic, ci ca un novator exagerat, chiar și atunci când profesa conservatismul, un conservatism doctrinar, importat de aiurea, exotic. Un om care reprezintă cu adevărat spiritul critic în Muntenia este Odobescu, pe care îl găsim, de la început, de la primii pași pe care îi face în publicistică, colaborator al României literare. E
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu reacțiunea, Caragiale, voind să scoată un puternic efect comic, pune frazele cele mai războinic-revoluționare în gura unui personaj ridicol de fricos, care tremură și de umbra lui. Pentru a face cât mai puternic contrastul dintre frica personajului și "ideile" profesate de el, Caragiale le exagerează pe acestea din urmă. De aceea - uzând împărătește de toată permisia acordată satirei de a exagera -, Conu Leonida apare în opera lui Caragiale, ca tipul extrem al "revoluționarului": Conu Leonida e pur și simplu "republican
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ea explică într-o anumită măsură și succesul multiculturalismului și pluralismului religios din SUA. Tocqueville anticipează acest succes prin ideea lui referitoare la nevoia morală a cetățeanului American de a crede în ceva: „...important nu este ca toți cetățenii să profeseze o religie adevărată, ci ca ei să profeseze o religie”. De aici și respectul față de religia celuilalt. rolul social clasic al creștinismului în SUA este foarte clar precizat de sociologul francez. El „dirijează moravurile și, orânduind familia, contribuie la ordinea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
multiculturalismului și pluralismului religios din SUA. Tocqueville anticipează acest succes prin ideea lui referitoare la nevoia morală a cetățeanului American de a crede în ceva: „...important nu este ca toți cetățenii să profeseze o religie adevărată, ci ca ei să profeseze o religie”. De aici și respectul față de religia celuilalt. rolul social clasic al creștinismului în SUA este foarte clar precizat de sociologul francez. El „dirijează moravurile și, orânduind familia, contribuie la ordinea de stat”. Interesantă este și importanța specială pe
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
traduce întotdeauna prin „discipol”, „elev”. „Sikhis mul poate fi considerat drept o ramură a misticii de tip bhakti.” Sikhiștii sunt discipolii fondatorului Gurū Nănak și ai celor nouă succesori spirituali ai acestuia. Așadar, religia sikh cuprinde „totalitatea practicilor și doctrinelor profesate de cei zece guru sikh”. Sursele religiei sikh: După moartea celui de-al zecelea guru (Gurū Gobind Singh) (1666-1708), religia sikh se întemeiază pe Nobila Carte (Gurū Granth Sahib) - 1.430 de pagini, ceea ce presupune multe ore de lectură. Nobila
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
adevăr, un punct de vedere nou în această expertiză medicală a „Raportului Tomescu” punct de vedere care nu-i convine, cum am văzut, lui G.Călinescu: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o școală germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerozele cerebrospinale sunt de origine sifilitică. Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai insistăm. Aici se va găsi, însă, o concluzie nouă, care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu G.Călinescu. Să recitim, însă, contextul: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cânva”, ne arată o detașare în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cânva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă experiența numită. Sunt interpretările Corneliei din Moldova sau ale celui care a scris textul de față oricum, târziu după evenimente. De altfel
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origine sifilitică.” Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cânva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă experiența numită. Sunt interpretările Corneliei din Moldova sau ale celui care a scris textul de față oricum, târziu după evenimente. De altfel, ca realitate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scrisă această compilație eventual, cu scopul de a fi publicată. Călin L. Cernăianu redă și paragraful imediat următor de după „Eroare” de data aceasta în descifrare proprie: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesă școala germană că paralisia generală este tot deauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de înșelată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origină sifilitică. Alții au zis că el se alcoolisa...” Aici textul are imperfectul cu accent
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
rând avem trei ă-uri: „...germană că paralisià generală...” între care iarăși se pune un a accentuat grav. Căciula pe ă este foarte clar conturată, ca un cerc larg, aproape închis, de la stânga la dreapta. Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cândva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă experiența numită. Sunt interpretările Corneliei din Moldova sau ale celui care a scris textul de față oricum, târziu după evenimente. Ar trebui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trei ă-uri: „...germană că paralisià generală...” între care iarăși se pune un a accentuat grav. Căciula pe ă este foarte clar conturată, ca un cerc larg, aproape închis, de la stânga la dreapta. Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cândva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă experiența numită. Sunt interpretările Corneliei din Moldova sau ale celui care a scris textul de față oricum, târziu după evenimente. Ar trebui, desigur, să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
făcută după o etapă, după ce se consumă experiența numită. Sunt interpretările Corneliei din Moldova sau ale celui care a scris textul de față oricum, târziu după evenimente. Ar trebui, desigur, să stabilim cât se poate de exact în ce perioadă profesa această teorie numita școală și astfel am putea data mai sigur, sau cel puțin am putea stabili termenul post quem. Nu in sistăm, nu este de resortul nostru, noi ne-am propus doar să-l ajutăm pe dl. Călin L.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
șomeri); - nivelul studiilor (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar); -orientare religioasă și politică. În unele cercetări nu sînt necesare toate datele biografice amintite anterior, în timp ce în altele este necesară introducerea unor date suplimentare (de exemplu, numărul de ani de cînd subiectul profesează într-un domeniu; calificări profesionale formale obținute - gradele didactice, în cazul profesorilor). Pe lîngă acestea, în unele anchete este necesar să înregistrăm date despre unele experiențe ale subiectului (de exemplu, dacă dorim să studiem opiniile elevilor despre consilierea psihopedagogică în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
redacție au făcut parte Panait Macri, Paul Scorțeanu, Eugen Vaian, Lăură Vampa și, probabil, Cincinat Pavelescu. Deși Ț. apăra interesele unei grupări politice conservatoare, preferințele redactorilor, unii dintre ei simpatizanți socialiști (Paul Scorțeanu, Eugen Vaian), se îndreptau către crezurile literare profesate de „Contemporanul” și de „Evenimentul literar” sau către modernism. O rubrică permanentă a gazetei și a suplimentelor este cronică literară, susținută, între alții, de H. Streitman, Eugen Vaian, Cincinat Pavelescu. H. Streitman, cel mai des întâlnit și totodată cel mai
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
Litere și Filosofie (1894-1897), unde îl va avea profesor pe B. P. Hasdeu. Predă latina și greaca veche la Liceul „Unirea” din Focșani (1898-1905), la Gimnaziul „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1905-1909), cu o întrerupere de un an (1906-1907), când profesează la Institutul „Anastasie Bașotă” din Pomârla, județul Botoșani, apoi la Liceul „Principele Carol” din Tulcea (1909-1926). Debutează cu o culegere de versuri populare în „Apărătorul sănătății” (1894), gazetă din București. Prima carte, Din trecutul nostru (1903), de fapt o broșură
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
fiica Elenei Tacoi (n. Iancu) și a lui Constantin Tacoi, învățători. Urmează clasele primare în comuna natală (1939-1943), apoi Liceul „Elena Cuza” din Craiova (1943- 1951). Este absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București (1955). Profesează la Teatrul de Stat din Oradea (1955-1959), apoi la Teatrul „C. I. Nottara” din capitală. După debutul, cu poezie, în 1947, la „Revista noastră”, editată de liceul la care era elevă, publică în 1966 la „Ramuri”. E prezentă și în
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
autorul renunță la poezia circumstanțială. Apar figuri mitologice și livrești, peisajul se spiritualizează în viziuni (neo)expresioniste, tonalitatea senină, jubilatoare face adesea loc decepției și interogației, iar discursul liric devine, dacă nu neapărat mai profund, cel puțin mai opac. Poetul profesează cu voluptate - uneori excesivă - incongruența, asintaxismul și oximoronul. Rezultatul acestor operații este o lirică bazată pe bruierea sintaxei uzuale și pe metaforizarea intensă a câtorva nuclee semantice „tari” (sângele, lumina, oglinda, țărâna etc.). De altfel, poetica sublimării obiectului sau a
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
deoparte de polemici, Tudor Vianu e văzut ca un clasic imperturbabil, care „cultiva linearitatea greco-romană” și „ilustra tipul academic, reabilitându-l”, privea lucrurile cu înțelepciune și superioritate (proprie savantului), cu o distinctă cumpătare și limpezime a judecății, fiind menit să profeseze clasicismul. Tipul opus lui Tudor Vianu e considerat, în multe privințe, G. Călinescu, temperament dramatic, labil, combatant pentru toate conceptele. S. îi descifrează personalitatea, sprijinită pe puterea contradicției și nu o dată pe sofisme și paradoxuri. Spre a-i fixa specificul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
și de franceză. Absolvent al unei școli de ofițeri, în timpul primului război mondial este mobilizat și participă la luptele din Transilvania și din Moldova, fiind grav rănit. Obține licența în drept în 1920 și e numit magistrat la Turnu Severin. Profesează doar șase luni, principala ocupație fiind cea de expert oenologic. În 1930 fusese cooptat în conducerea Teatrului Național din Iași și în 1934 se angajează ca funcționar la Fundațiile Regale. Debutează în 1916, cu versuri, la „Capitala”, hebdomadarul lui Ion
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Sañjaya Velatthaputta, Makhali Gosăla și Nigantha Nătaputta, supranumit Mahăvira, Marele bărbat. Despre fiecare dintre ei ni se spune că este conducător de comunitate, celebru întemeietor de școală, respectat asemeni unui sfânt și venerat de o mulțime de oameni. Ajita Keśakambala profesa un materialism apropiat de cel al școlii Cărvăka. El considera că fiecare lucru existent în Univers era constituit din patru elemente: pământul, apa, focul și vântul. Lumea nefiind constituită decât din materie, nimic nu subzistă după moartea omului și deci
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a omului și la respingerea tuturor conceptelor morale. Kakuda Kătyăyana admite cele patru elemente materiale prezente în doctrina materialistă a lui Ajita Keśakambala - pământul, apa, focul și vântul -, dar le adaugă trei elemente spirituale, și anume suferința, plăcerea și sufletul, profesând o doctrină a nemuririi și a naturii imuabile a sufletului. Sañjaya Velatthaputta este cunoscut în egală măsură pentru nihilismul cât și pentru scepticismul său. El contesta doctrina nemuririi lui Ătman, a Sinelui, așa cum era aceasta expusă în Upanișade. De asemenea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cunoașterea supremă și care transmite și altora adevărurile salvatoare. El se deosebește de Pratyekabuddha (păli: Pacceka buddha) sau „Buddha pentru sine”, care atinge iluminarea și trăiește starea de Nirvăṇa, dar fără a-i îndruma și pe alții și fără a profesa nici o învățătură. După iluminare, Buddha se îndreaptă spre Benares. El decide ca primii care ar trebui să-i cunoască învățătura să fie cei cinci asceți împreună cu care practicase asceza în junglele Uruvelă și care îl abandonaseră, nemulțumiți că renunțase la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
torni, nici să-l găzduiești. Nu știai ce să faci. Și nu știu cât de dibaci sau de inteligent putea să fie cineva ca să se poată strecura. Dumneavoastră cum de ați apucat să terminați facultatea? În toamnă am terminat și am și profesat doi ani, după care unu’ la Simeria. Și eram pasionat. Și nici nu se punea problema să discut cu colegi profesori sau cu elevii ceva de politică, dar mă gândeam În felul următor: dacă eu pot să contribui, să-i
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]