1,633 matches
-
rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c] interesele de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt capabili s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c] interesele de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt capabili s] înțeleag] din punct de vedere teoretic procesul istoric (MEW 4, p. 472, CW 6, p. 494). Acest apel apare dintr-o identificare informat] cu o miscare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
informat] cu o miscare istoric] concret], nu din interesul propriu brut și cu atât mai puțin dintr-un angajament imparțial fâț] de principiile și scopurile morale pe care se crede c] le are mișcarea. Aceia care se al]tur] cauzei proletariatului având aceast] din urm] atitudine nu au reușit s] înțeleag] din punct de vedere teoretic mișcarea istoric]: ei au fost pur și simplu prinși în capcana idologiei morale. Este evident c], de la Hegel, Marx deriv] ideea impotentei moralei abstracte (de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar un act de tr]dare a mișc]rii proletare (MEW 19
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar un act de tr]dare a mișc]rii proletare (MEW 19: 25, SW 325
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedeți, boieri dumneavoastră, cine vorbește de dictatură! Tocmai progenitura care beneficiază azi de cu adevărat sîngeroasa dictatură roșie a înaintașilor pur-sînge care au decimat Regatul României, făcînd jocul Rusiei bolșevice. Cînd credeam noi că vigilentul prim-vice ne anunță, salvator, dictatura proletariatului, care alta?, iată-l că ne alertează cu... dictatura dreptei. Ce-ar mai fi mers poanta asta la Urzica! (v-o mai amintiți?) Ce vitamină miraculoasă a brevetat primul tătuc roșu pentru uzul permanent al celor ce s-au rînduit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
secole, a avut multe din atributele esențiale care vor caracteriza noua eră. În primul rând, manufacturile textile aveau nevoie de o forță de muncă numeroasă și centralizată. De asemenea necesită folosirea unor mașinării complexe și mari cantități de energie. Noul proletariat urban se aduna În fiecare dimineață În atelierele de vopsit și lângă pivuele cu ciocane „unde marele consum de energie pentru a Încălzi vasele cu vopsele și a acționa ciocanele Încuraja concentrarea În unități mari”44. Acest tip de tehnologie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
export În mod artificial, au fost În dezavantajul fabricanților 25. Tânără clasa capitalistă prefera piețele deschise și comerțul liber, crezând că aceasta este metoda cea mai bună de a crește producția, de a optimiza și de a mări profiturile. Țărănimea, proletariatul urban și clasa de mijloc au simțit toate efectul prețurilor mai ridicate ale produselor autohtone. Au Îndurat de asemenea taxe sporite pentru a finanța cheltuielile guvernului În domeniul militar. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, diferendul Între clasa capitalistă și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociale concrete; acestea trebuie explicate prin analiza structurilor particulare ale fiecărui tip de societate în parte. Lucrarea lui Engels Situația clasei muncitoare din Anglia reprezintă un exemplu clasic de asemenea analiză; ea scoate în evidență impactul organizării capitaliste, a poziției proletariatului în societatea capitalistă asupra atitudinii acestei clase față de statul, dreptul și moralitatea societății burgheze. Putem înțelege în acest moment mai bine o anumită particularitate a organizării sociologiei ca disciplină științifică. În cadrul acestei discipline se pot distinge mai multe nuclee de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vrem să avem imaginea completă a întreprinderii, trebuie să o privim însă și în calitatea ei de suprasistem. Teoria lui Marx ne oferă o asemenea perspectivă. El argumentează necesitatea considerării intereselor distincte ale claselor angajate în activitatea productivă - burghezia și proletariatul - pentru înțelegerea dinamicii întreprinderii capitaliste. Întreprinderea trebuie privită ca un suprasistem compus din persoane angajate într-un proces complex de competiție pentru statut social, putere, prestigiu, beneficii. Sunt situații în care deciziile organizaționale sunt luate în funcție de finalitățile întreprinderii, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
afirmație polemică făcută de Marx, care exprimă cu claritate presupoziția raționalității scopurilor, înțeleasă ca adecvare a lor cu cerințele obiective ale sistemului: pe mine, afirma el, nu mă interesează ce dorește, ce aspiră, ce simte un proletar sau chiar întregul proletariat la un moment dat, ci ceea ce este forțat să simtă, să aspire, săgândească, să dorească proletariatul în virtutea condițiilor sale obiective de viață. b) Raționalitatea mijloacelor. Sistemele sociale reușesc să identifice din posibilul lor acțional acele mijloace de acțiune, forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor cu cerințele obiective ale sistemului: pe mine, afirma el, nu mă interesează ce dorește, ce aspiră, ce simte un proletar sau chiar întregul proletariat la un moment dat, ci ceea ce este forțat să simtă, să aspire, săgândească, să dorească proletariatul în virtutea condițiilor sale obiective de viață. b) Raționalitatea mijloacelor. Sistemele sociale reușesc să identifice din posibilul lor acțional acele mijloace de acțiune, forme de organizare care duc în mod efectiv la realizarea finalităților lor obiective. Conștiința ca factor explicativ independent
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracterul concretistoric al „naturii umane”, variația orientărilor valorice ale omului în funcție de condițiile sociale obiective în care trăiește. Ceea ce considera ca fiind bun, drept, preferabil grecul antic nu coincide complet cu preferințele și judecățile omului modern. Ceea ce este bun în perspectiva proletariatului nu este câtuși de puțin astfel în viziunea burghezului. În marxism există două răspunsuri distincte, dar care se completează reciproc la această obiecție. În primul rând, în ciuda unor interpretări extremiste destul de frecvente la un moment dat, Marx nu a optat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
engleze de atunci. Ea nu reflectă deci Întreaga clasă muncitoare, ci prezintă interes numai pentru susținerea unor premise pe care se Întemeia mișcarea muncitorească aflată, la acea vreme, Într-o formă incipientă de organizare, În perspectiva redactării proiectului politic al proletariatului, În care se relua deviza iezuitului Ignațiu De Loyola, care spunea: „pace colibelor, război palatelor”. Formulăm aceste rezerve deoarece sociologiei Îi revine rolul de a pune diagnosticul social al tuturor transformărilor În curs: ea este, prin urmare, eminamente sincronică. Marxismul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a nu fi acuzat de „deviaționism” (adică de a se abate de la teoria marxist-leninistă), un punct de vedere personal, argumentând că este complet concordant cu marxism-leninismul. Marxism-leninismul a fost considerat drept o „concepție despre lume și societate”, o ideologie a proletariatului care a putut fi, pentru prima oară În istorie, științifică, pentru faptul că doar această clasă socială, ca purtătoare a unei societăți omogene, lipsite de clase antagonice, poate dezvolta o concepție științifică. Marx a dezvoltat o teorie asupra societății cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
in Semiperipheral Polities", în Politics and Society 14(3): 329-48. Mudde, C., (1995), "One against All, All against One! A Portrait of the Vlaams Blok", în Patterns of Prejudice 29(1): 5-28. ------ (2002), "In the Name of the Peasantry, the Proletariat, and the People: Populisms in Eastern Europe", în Y. Mény și Y. Surel (eds.), Democracies and the Populist Challenge, Basingstoke: Palgrave, 214-232. ------ (2004), "The Populist Zeitgeist", în Government & Opposition 39(3): 541-63. ------ (2007), Populist Radical Right Parties in Europe, Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de vedere, exprima o anumită mentalitate a celor care adoptaseră deja Lumea Nouă ca pe o patrie de neschimbat. „Vin mai toți de la țară - era Îngrijorarea generală - și se Îngrămădesc În orașele mari. Astfel se adună În America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă sporire a criminalității”. Americanizarea celor considerați „the New Americans” nu a fost, după o anumită dată, simplă și lăsată la voia Întîmplării. „New and
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Era și momentul să aibă loc o asemenea schimbare a numelui, mai ales că, așa cum notează scrupulos ambasadorul român la Budapesta, dintre delegații la congres „72% sînt intelectuali și numai 3,3% muncitori”. Analizînd dintr-o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist Îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sînt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat Împotriva instaurării capitalismului liberal În Ungaria, arătînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viața cotidiană, arhitectura urbană, conviețuirea etniilor brașovene, dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările sale (lipsurile și economiile la care era supusă populația, luptele pe frontul de răsărit, prizonieratul În lagărele militare sovietice), instalarea dictaturii proletariatului și procesele care au Însoțit-o (naționalizarea, construirea noii economii, reamenajarea vieții și a valorilor, raționalizarea alimentelor și a hainelor prin cartele etc.). Societatea interbelică cu aspectele ei negative și pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a evenimentului fondator. Ea implică o manifestare a muncitorilor Împotriva puterii patronale, manifestare care se dezvoltă Într-o defilare și care, astfel, ia În stăpânire străzile orașului, Încă dominat de burghezie. Pentru a favoriza reușita reuniunii finale, care consacră unitatea proletariatului În fața capitalismului, mijloacele clasice ale riturilor politice sunt puse În mișcare: drapele, insigne, sloganuri, manifeste, imnuri și cântece, toate repetând câteva idei-cheie și ajutând participanții să se identifice cu mișcarea muncitorească (A. Piette, 1988, p. 109). Alteori, elementul de contestare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gratuitatea consubstanțială și li s-a imprimat "combativitatea" de clasă, prin "utilizarea imperativă a invectivei, apostrofei și a polemicii incisive". Schimbarea era necesară pentru a distruge atât formele civilizației autohtone, dar și pentru a "demasca" dușmanii "vechi și noi" ai proletariatului. "Urmele genealogice" ale creației lui Caragiale, reluate, revalorificate și amalgamate în creații artistice postcaragialiene sunt selectate din reprezentările ficționale, scenice și narative, prin criterii felurite. Reiterarea constituienților specifici "amprentați" comic se îmbină cu tehnica resuscitării intertextuale și a relațiilor transtextuale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe acolo decât în cutii izolante: trăsura sau lectica 2. Cât despre cei săraci, aceștia se gândeau mai curând ce vor mânca, decât unde vor locui. Nu trebuie să uităm însă că populația care venea în orașe provenea dintr-un proletariat rural obișnuit să muncească și să locuiască în condiții și mai mizerabile decât cele de la oraș3. Așa se explică de ce muncitorii făceau mofturi atunci când Napoleon al III-lea le destina locuințe. Preocupat de "extincția sărăciei", principele prezident se angajase personal
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Cazul arată, de asemenea, cum politica orientată în favoarea locuinței muncitorești căuta mai mult să intre în grațiile unei elite muncitorești motivate de eventualitatea ascensiunii, cu atât mai mult cu cât nici aceasta nu se mai iluziona în privința posibilității educării întregului proletariat chiar fără voia lui. Până în anii 1950, statul a investit așadar puțin în problema locuinței. Această lipsă de implicare a fost acuzată adesea că a stat la originea crizei structurale a locuinței din Franța. Dar putem oare să ne pronunțăm
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de Mun la șefia catolicilor sociali, rezumă acest consens republican într-un discurs "manifest" rostit la Albi în 1950, în cadrul Asociației Catolice a tinerilor francezi: "De altfel, în țara noastră, după un secol de revoluții, cea mai mare nevoie a proletariatului nu este aceea de a i se mări coeficientul valorii politice. Criza de care suferă, după cum remarca dl. de Mun la primul nostru congres de la Lyon, așa cum spun și socialiștii, provine mai ales din nepotrivirea șocantă care există între drepturile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sărăcimea satelor și țărănimea mijlocașă împotriva exploatării capitaliste, pentru îngrădirea chiaburimii». În continuare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arată că această sarcină «de îngrădire a chiaburimii, de limitare a puterii sale economice și a influenței sale politice», se îndeplinește: prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului sărac și mijlocaș față de chiabur, chiar în problemele cele mai mărunte; printr-o politică fiscală de clasă, care să ușureze situația țăranului sărac și mijlocaș, pe de o parte, și să apese pe chiabur, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]