1,877 matches
-
recuperări își propun să contracareze operația de „ștergere a urmelor”, pe care unii dintre autorii sau comentatorii acestor opere o încearcă astăzi, prin minimalizarea efectului sau expedierea lor pudibondă undeva la periferie. În realitate, ni se dovedește, aceste producții „infestate propagandistic” au exercitat un rol major în procesul de impregnare a contextului social și ideologic, în „făurirea” (folosesc intenționat un cuvânt mult uzitat în discursul agitatoric) unei gândiri sociale adaptate nevoilor puterii. În „Prefață”, autorii acestei reconstituiri o spun explicit: vor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
simbolice în gesturile Conducătorului, amestecă sinceritatea cu oportunismul, versalitatea cu promiscuitatea morală. După ce i se permite înființarea Cenaclului Flacăra, rolul sau de „educator” în promovarea „culturii naționale” crește considerabil, el se transformă într-un creuzet subordonat „megalomaniei amfitrionului și cauționării propagandistice a regimului ceaușist”. În același timp, profită de avantajele puterii, călătorește, se înavuțește, trăiște opulent. Dar plătește aceste beneficii oferite de sistem prin apologia puterii Ceaușescului, prin odele ce i le închină, prin publicarea unor poezii grandilocvente ce înfățișează „miracolele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ceaușist, a acționat ca „anestezist național” în vederea „lobotomizării comuniste a populației”, a fost „manipulatorul magic” care a creat o atmosferă extatică, „menită a înalța ideologic sufletele adepților, modelându-le mințile și afectele”. Operația care a generat întregul complex de infiltrări propagandistice în artă, literatură, educație etc. este cea de elaborare a documentelor oficiale: rapoarte la congrese, expuneri, cuvântări. Textele oficiale, citite de Ceaușescu, au dat tonul, au trasat direcția, linia, au „orientat” acțiunile miilor de propagandiști oficiali și neoficiali. Totul a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și pe care nu-l putem da uitării” (Scrisoare deschisă către cărturarii din exil, 8/ 1973) rămâne fără ecou. C. alunecă vizibil într-o altă direcție. În cea mai mare măsură spațiul este consacrat articolelor cu caracter politic, social, istoric, propagandistic (de extremă dreapta), în vreme ce problematica literară apare rar, mai mult în polemici, amendând adeseori violent colaborarea exilului cu regimul comunist din țară, iar știrile și informațiile culturale din rubrica „Ecouri” sunt sporadice (Centenarul Eminescu, 1989). Principalii colaboratori sunt acum Radu
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
Iulia Carâp, Nicolae Petra, Georgeta Crainic. Din țară, se publică versuri de Tudor Arghezi (Făt-Frumos) și Radu Gyr. Caracterul literar, preponderent în primii ani, este diluat pe parcurs, revista acordând, în special după 1981, mult spațiu unor texte cu caracter propagandistic. C. l., a cărei prezență în viața literară a diasporei românești atinge trei decenii, se remarcă prin accentuatul său caracter de dreapta, antisovietic și anticomunist. M.P.-C.
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
Centrul a apărut din necesitatea de a continua activitatea Școlii Române de la Paris, creată de N. Iorga, instituție care, prin dispariția tragică a directorului ei și, mai ales, prin încercările oficialităților comuniste din țară de a se infiltra în mod propagandistic în rândurile cercurilor intelectuale românești din exil, fusese definitiv închisă. Încă în statutul de funcționare, Centrul își propunea „să pună în valoare în contextul cultural al Occidentului realitățile fundamentale ale culturii și civilizației românești prezentate în tradițiile lor istorice originare
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
-i susțină cauza? Așa cum Divanul o făcuse, în condiții mult mai prielnice. Prin urmare, continuă Mircea Anghelescu demonstrația sa, era normal ca un cărturar cu ambiții politice atât de mari să recurgă la o carte căreia să îi confere valoare propagandistică; iată de ce el scrie "o operă, prezentată sub o formă literară, destinată să învingă nu vigilența inamicilor săi declarați, ci rezerva prudentă a celor indeciși, care să-i poată servi drept instrument contra adversarilor săi, demascând intențiile lor ascunse, și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a fost conceput și un set de reguli ce condiționează reușita acesteia, dar și pe cea a contrapropagandei 45: diferențierea grupurilor de indivizi care trebuie influențați, stabilirea scopurilor, crearea de organisme care să îndeplinească aceste scopuri, definitivarea formelor de acțiune propagandistică, conceperea unui plan de campanie, crearea unui centru de comandă, controlul permanent al rezultatelor obținute 46. Au fost identificate și principalele principii de funcționare a propagandei: simplificarea, prin utilizarea simbolurilor, deformarea și caricaturizarea, repetiția temelor principale, aservirea presei și aparența
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ne-am hotărât a scoate Sentinela catolică"635. A mai existat o publicație similară care a aparținut Bisericii Ortodoxe și anume Sentinela ortodoxă, ce a avut ca scop "îndrumarea religioasă și culturală a poporului"636. Aceste publicații aveau un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de care aparținea. Sentinela catolică a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 52. 634 Emil Dumea, op. cit., p. 90. 635 Sentinela catolică, nr. 1, 1921, p. 1. 636 Sentinela ortodoxă, nr. 4-5, 1932, p. 1. 637 Nu a fost singura revistă cu caracter apologetic și strict propagandistic. O altă publicație de acest fel a fost Cruciada noastră misionară, care descria importanța activității misionare a Bisericii Catolice; aceasta a apărut pentru o scurtă perioadă de timp în anul 1929, ca supliment al buletinului Viața. 638 Sentinela catolică, nr.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin erorile părții sovietice”. Acesta apreciază, de asemenea, că unele declarații ale lui Ceaușescu, „care mizau pe efect extern (de exemplu, în problemele dezarmării, relațiilor între Sud și Nord, țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare), în pofida anturajului lor propagandistic, mergeau într-o direcție corectă”. După o perioadă de tatonare și studiere reciprocă, au ieșit la iveală deosebirile profunde care îi separau pe cei doi lideri, provocate de reformele declanșate în Uniunea Sovietică. Acest lucru se manifestă, la început, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semnată cu partea română sovieticii își asigurau „staționarea vremelnică a unităților militare sovietice, în conformitate cu Tratatul de la Varșovia, pe teritoriul R.P. Române”. Astfel, Moscova demonstra public că această prezență era legală, având consimțământul guvernului român. Pentru a nu se rata efectul propagandistic al Declarației, sovieticii au recomandat ca documentul să fie “însușit de tot partidul” și „prelucrat în mase”. Era și interesul părții române de a asigura o mare publicitate Declarației, mai ales din considerente de prestigiu. Potrivit lui Chivu Stoica, „de vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe primul plan a interesului național în dauna celui comun, internaționalist. La fel se va întâmpla și cu formula „tezaurului comun al experienței mișcării muncitorești internaționale”, la care contribuia fiecare partid comunist sau muncitoresc. Acceptată acum de Moscova din motive propagandistice, ea va constitui mai târziu o bază pentru contestarea monopolului ideologic al PCUS de către o serie de partide comuniste, printre care și PMR. în ceea ce privește situația din lagărul socialist, două aspecte erau scoase în mod deosebit în evidență: „relațiile de tip
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost strâns legate de politica URSS, devenind unul dintre instrumentele realizării politicii externe sovietice care, în condițiile accentuării „războiului rece”, purta un caracter din ce în ce mai conflictual, fiind îndreptată atât împotriva blocului NATO, creat în 1949, cât și împotriva Iugoslaviei titoiste. Isteria propagandistică antiiugoslavă s-a răspândit asupra întregii sfere de influență sovietică. De fapt, se poate vorbi despre un război psihologic prin care Iugoslavia, cea mai avansată țară în construcția socialismului după modelul sovietic în 1948, spre surprinderea multora a fost nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anii ’70-’80 grupaje privind lupta dusă de comuniști și Securitate contra legionarilor, a agenților străini, a „bandiților” din munți ș.a.m.d. Chiar dacă în unele cazuri situațiile și/sau personajele erau reale, de cele mai multe ori era vorba despre literatură propagandistică de un nivel scăzut. Cu timiditate au apărut mărturii în Germania, unii legionari și-au scris și publicat memoriile în străinătate, justificându-și atitudinile, acțiunile, toate acestea - cu distanțarea critică necesară - dovedindu-se utile ca izvoare istorice. în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
erau fanatici.” Iașinschi și-a creat în mod sistematic o agentură în România, adunând informații despre situația din țară, înștiințându-i pe Sima și pe Schmidt. Sub conducerea celui din urmă, grupul lui Iașinschi se ocupa și de confecționarea materialelor propagandistice care erau aruncate din avioane deasupra teritoriilor ocupate de Armata Roșie, cu îndemnuri adresate românilor de a lupta contra sovieticilor. Datorită ofensivei sovietice, la 11 septembrie grupul Iașinschi se retrăgea spre Viena, urmat de legionarii refugiați care se găseau în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că “în manifestările antisocialiste din RSCS sunt implicate forțe ale minorității ungare din această țară, în principal intelectuali și studenți. în cadrul manifestațiilor, ungurii au cerut sprijinul financiar și propagandistic al Budapestei și Occidentului, constituirea unei provincii autonome maghiare în RSCS”. Se oferă și un avertisment: „Atașatul militar cehoslovac a afirmat că Ungaria va iniția și provoca demonstrații ale minorității maghiare din România, care să atragă și alte minorități, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exigențe de igienă care fuseseră nesocotite până atunci. Un tip de documente care nu s-a mai învrednicit de atenție - cu excepția primei lucrări a lui Andrei Cornea -, cartea poștală ilustrată, îi servește lui Andrei Florin Sora pentru a investiga programul propagandistic care a susținut Expoziția din 1906 de la București. Acea „exhibitio daco-romana” care celebra jubileul regal - dar și aniversarea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către strămoșul tutelar Traian - merită un studiu mai larg, de felul celor întreprinse de curând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prezintă elogios și dezvoltat era comunistă și „epoca de aur” `n special. De același păcat suferă volumul fiului său, Dinu C. Giurescu, Istoria ilustrată a românilor, București, 1981. Feluritele traduceri ale sintezei, realizate tot `n România, dovedesc caracterul oficial și propagandistic al masivului volum. ANIC, fond Min. `nv., dos. 676/1946, f. 56. Enciclopedia istoriografiei române și Sudösteuropa - Bibliographie, Band I (1945-1959), herausgegeben von Fritz Valjavec; I, Teil: Slovakei, Rumanien, Bulgarien, München, 1956. Ibidem. Ibidem. Ibidem; Al. Zub, „Despre discursul istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1813 și prevedea scutirea de impozite către stat pe o perioadă de trei ani și scutirea de serviciul militar timp de cincizeci de ani, iar țăranii rămâneau liberi. Însă toate înlesnirile acordate provinciei basarabene au avut de fapt un scop propagandistic, prin care guvernul țarist dorea să convingă națiunile balcanice că, prin trecerea acestora sub tutela Rusiei, ar 185Memoriile refugiului beneficia în continuare de o largă autonomie. În vederea aplicării principiului de autocârmuire este numit un guvernator civil în Basarabia, în persoana
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
din Basarabia și Bucovina de nord nu numai ca o campanie destinată a elibera cele două provincii de sub dominația bolșevică și a reîntregi frontierele amputate în anul 1940, ci și ca o bătălie purtată împotriva comunismului și evreilor. Astfel, afișele propagandistice ale armatelor a 3-a și a 4-a române abundau în lozinci de tipul: "Armatele română și germană luptă contra comunismului și jidanilor și nu contra soldatului și poporului rus"; Războiul a fost provocat de jidanii lumii întregi. Luptați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
avuturile voastre"; "Jidanii, comuniștii și trădătorii neamului n'au ce căuta în Basarabia și Bucovina de nord ! Să plece până nu-i prea târziu !"49. Autoritățile civile și militare române nu s-au limitat doar la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate anterior ci au elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Zarojani și Lujeni, unde să fie internate "elementele dubioase" din cadrul populației ucrainene din Bucovina de nord. 84. 19 august 1941. Nota nr. 1087 elaborată de Marele Cartier General privind dispoziția de a se arunca asupra orașului Odessa afișe manifeste propagandistice, prin care să se solicite populației opunerea față de continuarea ostilităților de "către jidanii cari conduc cu pistolul în spatele trupelor armatele sovietice". 85. 19 august 1941. Nota nr. 16.064 înaintată Armatei a 4-a de Garnizoana Huși, prin care se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
europeni, fie cei mai complexați dintre ei. Aș fi încercat o explicație mergând în trecutul recent, acel trecut comunist care ne-a hrănit mintea, în lipsa hranei noastre cea de toate zilele, cu tot felul de realizări glorioase ce ne plasau propagandistic pe primele locuri din lume. Dar cei care votează astăzi, în special pe Internet, sunt, în mare parte, copii ai tranziției, născuți imediat înainte sau imediat după ’89. Prin urmare, rațiunea lor nu a putut fi clișeizată de propaganda comunistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
excepții, nu intentează procesul ideologiei și filosofiei comuniste( procesul lui Marx, în definitiv), care au reprezentat sursa dogmatică, inspirația, justificarea, acoperirea legală, puterea etc. a ceea ce s-a petrecut în timpul dictaturii ceaușiste, urmărindu-se distribuirea puterii discursive marxiste în discursurile propagandistice și în rețeaua instituțională a aparatului de represiune. Ne ocupăm acum mai mult de actorii dictaturii ceaușiste decât de evoluția, diseminarea, interpretarea, alterarea, aplicarea și exploatarea marxismului în Estul european în general și în România în special. Din asemenea demersuri
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]