13,470 matches
-
României și, respectiv, pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 8 Finanțarea obiectivului (1) Guvernul României asigură finanțarea pentru proiectul preliminar al obiectivului, inclusiv evaluarea în ceea ce privește impactul de mediu al obiectivului. (2) Guvernul României asigură finanțarea pentru construcția podului propriu-zis și construcția infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul României. (3) Guvernul Republicii Moldova va asigura finanțarea pentru construcția infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul statului său. Articolul 9 Tarife de trecere Părțile contractante stabilesc, de comun acord, oportunitatea și necesitatea
ACORD din 11 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256996]
-
de import/export și aplicarea măsurilor de politică economică, în acest sens fiind asigurată supravegherea vamală în conformitate cu procedurile stabilite de autoritatea vamală a Republicii Moldova. Articolul 13 Proprietate (1) Odată cu punerea podului în funcțiune: – România devine proprietarul podului propriu-zis, a infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul României; ... – Republica Moldova devine proprietarul infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul Republicii Moldova. ... (2) Prevederile alineatului (1) nu prejudiciază aplicarea prevederilor articolului 9. (3) Odată cu punerea în funcțiune a podului, fiecare parte
ACORD din 11 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256996]
-
pot fi invitați să ia parte reprezentanți ai Comisiei Europene și ai altor organisme implicate în evoluția obiectivului. (7) Membrilor Comisiei mixte și altor persoane autorizate li se garantează accesul liber la obiectiv. (8) Pe perioada proiectării și construcției podului propriu-zis Comisia mixtă se întrunește regulat, alternativ în România și în Republica Moldova, ori de câte ori este nevoie, la cererea oricărei părți contractante. Ulterior dării în folosință a obiectivului, Comisia mixtă se convoacă la fiecare 2 ani. (9) Cheltuielile aferente
ACORD din 11 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256996]
-
de 12 luni de la darea în folosință a obiectivului. (2) Costurile legate de auditul tehnic asupra obiectivului se suportă de către cele două părți contractante, în funcție de regimul juridic al proprietății asupra elementelor componente ale obiectivului, respectiv podul propriu-zis și infrastructurile conexe de pe teritoriul României și, respectiv, de pe teritoriul Republicii Moldova, respectând legislațiile naționale. Articolul 16 Auditul financiar (1) Autoritățile competente dispun o dată la 2 ani efectuarea unui audit financiar asupra obiectivului. Auditul financiar poate fi
ACORD din 11 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256996]
-
părțile contractante, odată ce a obținut acordul celeilalte autorități competente. (2) Costurile legate de auditul financiar asupra obiectivului se suportă de către cele două părți contractante, în funcție de regimul juridic al proprietății asupra elementelor componente ale obiectivului, respectiv podul propriu-zis și infrastructurile conexe de pe teritoriul României și, respectiv, de pe teritoriul Republicii Moldova, respectând legislațiile naționale. Articolul 17 Acorduri subsecvente Autoritățile competente ale părților contractante vor încheia acorduri bilaterale subsecvente, stabilind: – modul de colectare și de distribuire a veniturilor
ACORD din 11 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256996]
-
unor zone de protecție, zone funcționale, clădiri, drumuri, rețele și altele asemenea; ... b. date de tip atribut prin care sunt gestionate informațiile specifice asociate referitoare la fiecare dintre entitățile spațiale reglementate. – PUG/PUZ ... ... ● Studii de fundamentare premergătoare documentațiilor de urbanism; ● Elaborarea propriu-zisă a documentației în format compatibil GIS (piese scrise și piese desenate); ● Documentații necesare obținerii avizelor/acordurilor, ● Documentația finală (piese scrise și piese desenate), inclusiv Strategia de dezvoltare spațială și plan de acțiune; ● sunt eligibile documentațiile de tip PUZ pentru: – zonele centrale
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
ce urmează a fi utilizate în demersul investigativ (de exemplu: observarea, experimentul) - elaborarea unui plan de acțiune și realizare a unor produse 2.2. Identificarea relațiilor de cauzalitate privind fenomenele/procesele observate în mediul înconjurător - identificarea pașilor necesari demersului investigativ - desfășurarea investigației propriu-zise, sub îndrumare - realizarea de observații asupra aspectului investigat, cu suport/în baza unui jurnal - înregistrarea datelor obținute în urma demersului investigativ (de exemplu: desenarea schematică a fazelor Lunii, completarea cu desene/pictograme a calendarului naturii) 2.2. Realizarea unor demersuri investigative, pe baza
ORDIN nr. 4.096 din 22 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257014]
-
asupra subiectului supus investigației (de exemplu: „Ce știu? Ce cred? Ce părere am despre…“ etc.) - colectarea datelor necesare demersului investigativ (de exemplu: raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în Europa, în lume) - desfășurarea propriu-zisă a unor investigații - realizarea de observații asupra aspectului investigat - înregistrarea și organizarea informațiilor/datelor obținute în urma demersului investigativ (de exemplu: grafice, fișe de observații, diagrame etc.) 2.3. Utilizarea unor concepte și metode specifice diferitelor domenii de cunoaștere pentru formularea unor
ORDIN nr. 4.096 din 22 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257014]
-
de-a doua întrebare adresată instanței supreme - și anume felul actului procesual prin care se realizează remedierea rechizitoriului - reflectă, la rândul său, o abordare teoretică a unei chestiuni care, examinată în contextul particularităților cauzei, nu are, în realitate, o înrâurire propriu-zisă asupra modului de rezolvare a chestiunilor invocate în etapa filtru a procesului penal. Instanța de trimitere nu este chemată a statua asupra formei procedurale în care s-a materializat voința procurorului de a remedia neregularitățile rechizitoriului, ci asupra măsurii în
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
prevederile art. 328 din Codul de procedură penală se aplică în virtutea argumentului analogic ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet. Actul prin care procurorul remediază rechizitoriul, ca urmare a constatărilor judecătorului de cameră preliminară, nu cuprinde o soluție propriu-zisă și nu ar putea face, pe cale de consecință, obiectul unei eventuale infirmări din partea procurorului ierarhic superior. De altfel, aspectele asupra cărora poartă regularizarea sunt extrem de variate, ele putând fi extrinseci rechizitoriului (cum ar fi, de exemplu, lipsa
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
verificare sub aspectul legalității și temeiniciei) ori intrinseci acestuia. Această ultimă categorie de neregularități poate include fie vicii de formă ale sesizării (de exemplu, lipsa semnăturii procurorului), fie neregularități de conținut care, la rândul lor, pot afecta însăși claritatea acuzației propriu-zise (cum este cazul impreciziei descrierii elementelor de conținut factual al acuzațiilor) ori, dimpotrivă, doar elementele necesare pentru corecta stabilire a cadrului procesual sau pentru rezolvarea unor chestiuni complementare acțiunii penale (de exemplu, omisiunea indicării persoanelor care urmează a fi citate
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
publicității posturilor. Articolul 2 Organizarea și desfășurarea examenului prevăzut de lege presupun parcurgerea următoarelor etape: a) nominalizarea comisiei de examen și a comisiei de soluționare a contestațiilor; ... b) publicitatea posturilor care se ocupă prin examen; ... c) înscrierea candidaților; ... d) examenul propriu-zis. ... Capitolul II Nominalizarea comisiei de examen și a comisiei de soluționare a contestațiilor Articolul 3 (1) Comisia de examen este formată din: a) președinte - medic primar, medic dentist primar sau farmacist primar ori, după caz, un biolog, biochimist, chimist; ... b
ORDIN nr. M.81 din 23 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255622]
-
înspre rezultat, adică asigurarea cunoașterii provenienței lemnului din piață. Sistemul de control al aplicării regimului silvic, bazat pe obligațiile de procedură, este costisitor și are eficiență redusă, rolul reformei sale fiind aceea de a apropia actul de control de activitatea propriu-zisă din pădure. Controlul este lipsit de componenta de prevenție, nu produce probe concludente în instanță, este materializat, în mică măsură, prin pedepse în instanță, nu este bazat pe o analiză de risc și nu utilizează toate componentele posibile ale răspunderii
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
și a corespondenței sale. O casă va fi, de obicei, un loc, o zonă definită fizic, în care se desfășoară viața privată și de familie. Individul are dreptul la respect pentru locuința sa, adică nu doar dreptul la zona fizică propriu-zisă, ci și dreptul de a se bucura în liniște de aceasta. Încălcările dreptului la respectarea locuinței nu se limitează la încălcări concrete sau fizice, cum ar fi intrarea neautorizată în locuința unei persoane, ci le includ și pe cele care
DECIZIA nr. 368 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261747]
-
sau cerere reconvențională (Decizia nr. 101 din 25 februarie 2016). În reglementarea acestei proceduri în materia contravențiilor, care există și în materie civilă, ar fi trebuit să se țină cont de particularitățile răspunderii contravenționale. Astfel, aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020), context în care legislația contravențională din România intră sub prevederile art. 6 din
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
se află în conexiune“; „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie“; „Dispozițiile de fond cuprind reglementarea propriu-zisă a relațiilor sociale ce fac obiectul actului normativ“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 420 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 883 din 1 noiembrie 2019). ... 44. Având în vedere toate
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003), iar aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (a se vedea în acest sens Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
abordare etapizată a procesului de calcul al costurilor, să înceapă prelucrarea datelor utilizând abordarea de sus în jos, după care să se facă trecerea către metoda de jos în sus, pe măsură ce datele devin disponibile. Costurile legate de furnizarea propriu-zisă a serviciului sunt alcătuite din următoarele elemente de cost (operaționale/ directe): a) costuri de funcționare - costuri pentru întreținerea imobilului/clădirii (interior și exterior), curățenie, mobilier, utilaje, mașini etc.; ... b) costuri cu utilitățile - legate de consumul de apă potabilă, electricitate, încălzire, carburanți
METODOLOGIE din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261514]
-
data desfășurării. (4) Persoanele membre ale organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate protecția faunei, fapt dovedit cu legitimația de membru și Statutul organizației, pot participa la acțiunile de evaluare, în calitate de observatori. Articolul 3 Organizarea și desfășurarea propriu-zisă a acțiunilor de evaluare a efectivelor de faună de interes cinegetic se face anual, conform metodelor stabilite pentru speciile prevăzute la art. 1 . Articolul 4 Evaluarea efectivelor de faună de interes cinegetic are ca scop: a) stabilirea cât mai reală
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
bătrâne, rărite, la liziere de pădure bătrână, la marginea pășunilor împădurite cu arbori bătrâni, rariști, situate de obicei pe versanți diferiți ca expoziție, însă predominant însoriți și, de obicei, în treimea superioară a lor, sau pe culmi. Articolul 68 Evaluarea propriu-zisă se face pentru fiecare loc de rotit cunoscut în parte, prin observații și completarea unei fișe de observații tip 11.0 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 27 . Pentru ca acțiunea să fie cât mai eficientă, este de dorit
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
fără vânt, folosind chemătoarea pentru imitarea glasului. (4) Se analizează schița fondului cinegetic și se împarte suprafața împădurită în bazinete sau zone. Pentru fiecare zonă se determină și se reprezintă pe schiță traseele ce trebuie parcurse. Articolul 74 (1) Evaluarea propriu-zisă a exemplarelor observate se face pe fiecare traseu, prin completarea datelor în Fișele de observații tip 12.0, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 29 . (2) În fișe se consemnează exemplarele observate vizual cât și cele identificate pe baza
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
atare de Biroul permanent, „ședințele plenului Senatului se vor desfășura prin mijloace electronice, printr-o procedură care va fi stabilită prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului“. Rezultă că în art. 111 din regulamentul menționat s-a prevăzut procedura legislativă propriu-zisă, iar, prin art. 136 din același regulament s-a reglementat exclusiv procedura de desfășurare a ședinței prin mijloace electronice, adică s-au stabilit aspectele tehnice presupuse de situația excepțională, care urmează să fie instituite de Biroul permanent. Totodată, potrivit art.
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
Camere, decât în măsura în care acesta se limitează la luarea acestei decizii ca fiind o măsură tehnică și urgentă care asigură continuitatea funcționării Parlamentului, premisă necesară exercitării suveranității naționale de către Parlament. Cum Biroul permanent a stabilit o procedură propriu-zisă de legiferare, cu caracter excepțional, cu limitarea dezbaterii parlamentare, contrar prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 din Constituție și prevederilor Regulamentului Senatului, acesta s-a comportat practic ca însuși Senatul, exercitând astfel în nume propriu suveranitatea națională
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
atare de Biroul permanent, „ședințele plenului Senatului se vor desfășura prin mijloace electronice, printr-o procedură care va fi stabilită prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului“. Rezultă că în art. 111 din regulamentul menționat s-a prevăzut procedura legislativă propriu-zisă, iar prin art. 136 din același regulament s-a reglementat exclusiv procedura de desfășurare a ședinței prin mijloace electronice, adică s-au stabilit aspectele tehnice presupuse de situația excepțională, care urmează să fie stabilite de Biroul permanent. Totodată, potrivit art.
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
Biroul permanent al Senatului poate stabili, potrivit art. 137 din Regulamentul Senatului, ca ședința să se desfășoare prin mijloace electronice, acestei ședințe fiindu-i aplicate doar procedurile tehnice adoptate de Biroul permanent potrivit art. 136, iar nicidecum și procedura legislativă propriu-zisă excepțională, prevăzută la art. 111 din același regulament. Astfel, ceea ce s-a delegat, prin regulamentul amintit, către Biroul permanent este exclusiv posibilitatea de a stabili normele tehnice legate de desfășurarea ședințelor prin mijloace electronice, la distanță, respectiv chestiuni care
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]