KorAP: Find »[drukola/base=psihic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...78 >

1,943 matches

Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478

nedemne de a fi atribuite altor ființe pământești, reflectarea omului a fost înălțată în Rai, ca un har dumnezeiesc, un dar de a oglindi lucrurile materiale. Prin această absolutizare a reflectării conștiente s-a creat posibilitatea tomistă de a contrapune psihicul uman tuturor celorlalte ființe, tuturor celorlalte forme de activitate; o esență aflată deasupra lumii trupești comune. Filosofia tomistă s-a distins prin a fi așezat acțiunile sufletești într-o ordine progresivă, recurentă, de la cele inferioare la cele superioare. În acord

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
din plin influența asupra conștiinței oamenilor. În ceea ce privește gândirea psihologică, cu mijloacele admisibile acelor vremi, aceasta a reușit evocarea unor legături dintre aptitudinile psihice și funcțiile acestora, a înfăptuit alegerea unei noi terminologii necesare pentru descrierea unor secvențe primare empirice ale psihicului. Firește, la o analiză mai atentă reiese că metodologia scolasticii este departe de a fi fost una originală, că ea a fost extrasă și ajustată noilor vremuri de la neoplatonicieni, de la atomiști. De altfel, și nu întâmplător, cel mai cunoscut autor

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
organismului în ansamblul său. 2. Mecanismul reflex și fenomenele psihice Prin descoperirea caracterului reflex al activității viețuitoarelor, Descartes propune atât o metodă distinctă pertinentă pentru studierea mecanismului nervos și muscular al mișcării, cât și un principiu fundamental de funcționare a psihicului. Astfel, el a încercat să demonstreze că nu sufletul este cel ce pune în funcțiune mecanismele diverse ale corpului, ci faptul că sfera largă și diversă de manifestare a fenomenelor sufletești simțurile, reprezentările, sentimentele sunt abia o simplă rezultantă a

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
o asemenea credință supremă putea fi conferită doar unui om, ca parte a societății, care recunoaște această valoare individuală a sa măreață, divină. Totuși, prin esențializarea conștiinței, Descartes a deschis calea introspectivă de studiere obiectivă a fenomenelor psihice. 7. Cunoașterea psihicului în raport cu corpul Învățăturii lui Descartes i se datorează posibilitatea metodologică de a considera funcționarea vieții psihice după principiul unor mecanisme similare celor care răspund de funcționarea corpului. Această contribuție s-a dovedit de o genialitate aparte, atât pentru cunoașterea fiziologică

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
aparte, atât pentru cunoașterea fiziologică, cât și pentru cea psihologică. În consecință, comportamentul uman a fost considerat și interpretat din perspectiva aceluiași principiu de funcționare mecanic după care era analizat și corpul, același care guvernează și comportamentul animal. În ceea ce privește locul psihicului în această interacțiune, Descartes a ajuns la următoarele constatări: a. Mișcările cauzate de influența acțiunii fizice a "spiritelor vieții" sunt cele care dau naștere senzațiilor. Aceste senzații reprezintă expresia schimbărilor ce au loc în corp, fiind deci materiale. Urmele influențelor

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
cauzată de acțiunea influențelor externe (1); s-a împărtășit opinia că nu obiectul este cel care a cauzat perceperea, ci influența pe care acesta a exercitat-o asupra conștiinței reflectării obiectului respectiv (2). Organismul este deci expresia ordinii mecanice universale ; psihicul ajunge însă a fi considerat un simplu corelat al acestuia. El avea în acest sens, însă, un determinant incontestabil, structura nervoasă de suport. c. Descartes a așezat într-o categorie aparte actele care privesc comportamentul sau viața psihică ca raportare

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
se nasc sub influența stărilor interne, a căror ordine este direcționată de necesitatea asigurării autoîntreținerii organismului: deoarece suferințele "învață sufletul să dorească ce este natural și util și să nu-și schimbe această dorință". O gândire conform căreia, de fapt, psihicul se transforma implicit într-un veritabil principiu cauzal al corpului: o perspectivă de abordare nouă a fenomenelor sufletești, a celor ce se referă la suferință, perspectivă care corespunde abordării metodologice proprii științelor naturii, analogă cu cea din psihologia de astăzi

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
rămâne înscrisă pe calea unui determinism paralelist. O apreciere susținută și de faptul că el soluționează relația dintre conștiință și materie asemenea lui Spinoza, adică doar psihofizic. La Hartley, interrelația cauzală dintre lucruri nu depășește sfera unității individuale psihofizice, a psihicului și a corpului. Acestea nu se inter-influențează, procesele din corp fiind diferite de cele de pe planul mental, al gândirii. În acest fel, deși a pornit de la postularea naturii comune a fenomenelor corporale cu cele sufletești, Hartley eșuează în demonstrarea unității

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
Hartley eșuează în demonstrarea unității funcționale a celor două planuri. 3. Determinanții asociației Reflectarea senzorială se produce prin vibrațiile cauzate de acțiunea lucrurilor asupra receptorilor. Hartley a arătat cum aceste lucruri astfel reflectate se asociază experienței, determinând existența și funcționarea psihicului. Elaborarea asociației este dependentă de proximitatea temporală a vibrațiilor generate, ca și repetabilitatea practică a acestora. Concret, elementelor senzoriale A,B,C,... le corespund ideile a, b, c,...; repetabilitatea ideilor a, b, c,... dobândește putere evocatoare, astfel că, într-o

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
organismului. În interiorul organismului, acțiunile neuropsihologice generatoare de senzații (produse prin vibrații) sunt cele care decid asupra posibilității de împreunare (asociere) sau despărțire a elementelor senzoriale de cele ideatice. Apare formulată aici problema inconștientului, preluat de la Leibniz, ca definitoriu pentru natura psihicului. Or Hartley, atunci când se raportează la acest inconștient, vorbește de ceea ce se întâmplă la nivelul substratului nervos. El a formulat în acest sens o concepție conform căreia particulele ce dau naștere unor forme se manifestă la nivelul sistemului nervos, deci

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
cu care natura l-a dotat. O concepție "iluministă" generoasă, care a stimulat creația tehnico-științifică a vremii, care l-a așezat pe acest om în mijlocul frământărilor sociale, o poziție interesantă pentru apariția și dezvoltarea cunoașterii psihologice. 3. Condiția morală a psihicului la Jean-Jacques Rousseau Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) a fost autorul unei remarcabile teorii despre viața psihică, teorie cu care a pretins, într-un spirit caracteristic iluminismului, să realizeze o reformă a ordinii sociale a acelor vremuri. Izvoarele sale se aflau în

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
psihice. În completarea acestora se înscriu cele proprii acțiunilor gândite. Ambele reprezintă elemente conceptuale distincte, care au avut o influență decisivă în constituirea ulterioară a psihologiei ca știință de sine stătătoare. Prin teoria monadelor, Leibniz a formulat ideea existenței unui psihic neconștient. În acord cu teoria sa este necesară o anulare decisivă a separației carteziene dintre conștiință și psihic. O face prin formularea noțiunii de psihic neconștient, fapt care a constituit o contribuție reținută pentru totdeauna în istoria cunoașterii științifice. Sursă

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
psihologiei ca știință de sine stătătoare. Prin teoria monadelor, Leibniz a formulat ideea existenței unui psihic neconștient. În acord cu teoria sa este necesară o anulare decisivă a separației carteziene dintre conștiință și psihic. O face prin formularea noțiunii de psihic neconștient, fapt care a constituit o contribuție reținută pentru totdeauna în istoria cunoașterii științifice. Sursă a numeroase erori ale activității psihice, în inconștient se nasc germenii unei activități care trebuie separate cu obligativitate de activitățile conștiente. În ceea ce privește distincția dintre fenomenele

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
sau fals. Acest lucru a fost un argument în plus pentru declararea cauzalității intrinseci fenomenelor psihice. În acest fel, schema leibnitzeană ajunge față în față și în opoziție cu cea carteziană, în acord cu care, de la începuturile sale conform căreia psihicul este determinat de influențele agenților stimulatori externi. Potrivit concepției lui Leibniz, sufletul nu este o tabula rasa, ci un aparat preformat. Nu este vorba aici de înțelegerea predeterminată a adevărului lucrurilor, ci de dispoziția, de caracterele, de înclinațiile pe care

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
impresia ca una ar depinde de alta. Dar, de fapt, este ca și cum ar fi vorba de două ceasuri diferite, care deși arată aceeași oră, reprezintă funcționarea a două mecanisme total distincte. Din păcate, cu o asemenea soluție a armoniei prestabilite psihicul a fost privat de o abordare deterministă, care pur și simplu a fost negată. Leibniz spune că "nu există nici un fel de proporție între substanțele necorporale și cele care se modelează într-un fel sau altul în interiorul corpului". Iată o

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
în interiorul corpului". Iată o viziune distinctă de cele ale contemporanilor, care a avut o înrâurire asupra multor cercetări ulterioare, fundamentale pentru nașterea psihologiei. Sistemul lui Leibniz a îmbogățit cunoașterea psihologică cu numeroase contribuții de bază : a formulat natura activă a psihicului, predispoziția acestuia la o dezvoltare neîntreruptă (a) ; a semnalat interrelația strânsă și complexă existentă între activitatea conștientă și cea neconștientă (b) ; a semnalat însemnătatea deosebită a unor momente de sinteză în producerea proceselor psihice (c) ; a formulat problema particularității aparte

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
propria lor "busolă" de orientare a întregii activități a organismului, pentru a putea supraviețui, pentru a crește progenitura. Ceea ce se reflectă are suport organic, localizat în creier. O teză care a ajutat și a condus decisiv la înțelegerea și explicarea psihicului în raport cu mediul înconjurător, ca făcând parte din natură. Este o interpretare care a adus o adevărată ofensă la adresa concepțiilor de până atunci, care puneau reflectarea psihică doar pe seama activității abstracte a minții, doar pe seama "puterii divine" a acesteia. 3. Anatomia

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
doi a oferit termenii necesari formulării ulterioare a teoriei arcului reflex. De aceea, cercetările lor pot fi considerate ca fiind fundamentale pentru neurofiziologie, pentru realizarea unei fundamentări reflexologice a explicării fenomenelor psihice. 4. Marshall Hall contrapune actului reflex pe cel psihic Începând cu primele decenii al secolului al XIX-lea s-au inițiat tot mai multe studii de neurofiziologie menite să pună în evidență însemnătatea creierului în producerea reflectării psihice. Aceste cercetări au constat în operarea de diverse leziuni pe creier

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a ales cele mai adecvate mijloace. Teza lui Hall, aceea conform căreia putem vorbi de viața psihică doar dacă impulsul trece prin nerv, rămânea însă pe mai departe de necombătut. Disputa Müller-Hall a fost cea a contrapunerii actului reflex celui psihic, una care a avut o influență favorabilă asupra cercetărilor de neurofiziologie, producătoare de tot mai multe dovezi pentru depășirea mecanicismului simplist al vremii de către cineva capabil să fundamenteze principiul refle-xologic al arcului reflex pentru explicarea fenomenelor psihice, a celor senzoriale

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a fi eternul paralelism psihofizic, aflat în prelungirea vechiului mecanicism. Evidențele însă probau cu certitudine crescândă că princpiul conservării și economisirii energiei își are aplicabilitatea și în cazul faptelor de comportament. De aici și până la a formula ideea că însuși psihicul este de natură energetică nu mai era decât un pas. Respectivul pas avea să fie făcut foarte repede, prin demonstrarea faptului că această energie psihică este legată în circuitul energetic al naturii. O viziune nouă de gândire care a stimulat

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
fizică sau chimie. Capacitatea de adaptare a organismelor din natură, cea care se referă la sistemul viu, devenise tot mai probată, dobândea tot mai multă recunoaștere, în defavoarea explicațiilor vitaliste, a celor care invocau intervenția unei conștiințe. Pe aceeași linie demonstrativă, psihicul a fost considerat a fi parte a acestei naturi, ca fiind de aceeași natură materială, acțiunile sufletești ascultând de aceleași legi de progres și direcționare ca și cele trupești. Influența darwinismului asupra psihologiei s-a materializat în mai multe direcții

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul se afla în centrul preocupărilor lui Spencer. În clasificarea pe care o va da diverselor domenii ale științelor naturii, realizată în prima parte a lucrării sale Principiile psihologiei, el îi conferă psihologiei o poziție distinctă, alături de biologie. Pe Darwin l-

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
fi fiziolog pe toată perioada vieții sale, deși contribuțiile sale au ajuns remarcabile în domeniul psihologiei. Din perspectiva sa fiziologică înaintată fenomenele senzoriale au fost studiate și detașate de abordările realizate în cabinetele filosofilor. Concepția sa despre lume și despre psihic este complexă și contradictorie; a fost un reprezentant distinct al științelor naturii, un determinist care a căutat să explice mecanismele intrinsece ale reflectării senzoriale. Condițiile sociale în care a activat l-au determinat să împărtășească vederi pozitiviste, care s-au

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
Secenov a realizat că reflectarea senzorială este ceva mai mult decât o simplă procesualitate neuronală, mai mult decât o evoluție autoreglatoare a unor mecanisme reflexe și că în realizarea ei sunt implicate cu necesitate deja caracteristici ontologice și semnalizatoare ale psihicului. Astfel, din această perspectivă, el pune pe seama funcției instanțelor structurale cerebrale superioare nu numai reflectarea influențelor externe, oricât de dăunătoare sau favorabile organismului pot fi acestea, dar și disponibilitatea de reglare concentrată și selectivă a răspunsurilor organismului la ele. Cu

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
psihologie analitică". Această psihologie își organizează argumentația pe un model fiziologic fără să se echivaleze cu acesta de apariție și dezvoltare a proceselor psihice. Pentru acest motiv, Secenov recomanda chiar ca cercetările de psihologie să fie efectuate de fiziologi. 3. Psihicul abordat experimental Wilhelm Wundt Dintre multiplele încercări temerare, doctrinare și speculative, de a da naștere științei psihologiei, una a avut o reușită aparte, cea de a fi putut reproduce și studia fenomenul psihic în condițiile de laborator. Era condiția suficientă

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]