4,919 matches
-
ansamblu complex de instrumente de investigație. Întrucît ne interesa în primul rînd cum se prezenta în mod „obiectiv” sistemul de formare și perfecționare ale cadrelor didactice, am procedat mai întîi la radiografierea acestuia pe trei dimensiuni - pregătirea de specialitate, pregătirea psihopedagogică și practica școlară -, supunînd analizei de conținut planurile de învățămînt și programele pentru toate profilurile universitare ce asigurau cadre didactice pentru învățămîntul gimnazial și liceal. A rezultat din acest studiu o disproporție cantitativă uriașă între pregătirea „de specialitate” (matematică, fizică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de conținut planurile de învățămînt și programele pentru toate profilurile universitare ce asigurau cadre didactice pentru învățămîntul gimnazial și liceal. A rezultat din acest studiu o disproporție cantitativă uriașă între pregătirea „de specialitate” (matematică, fizică, istorie, literatură etc.) și cea psihopedagogică și de practică pedagogică. Ultimele două categorii ocupau abia 5% din totalul orelor de curs. Deci pregăteam specialiști destul de buni în diverse domenii ale științei și culturii, nu însă și profesori la fel de bine pregătiți. Era o situație ciudată pentru un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu atenție obiectivul de a forma profesori, nu doar specialiști în diverse domenii. Soluțiile erau variate - de la instituții de învățămînt separate pentru cele două mari activități, trecînd printr-o mai bună alocare a timpului de pregătire între pregătirea de specialitate, psihopedagogică și de practică școlară și sfîrșind cu instituții de genul seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de la instituții de învățămînt separate pentru cele două mari activități, trecînd printr-o mai bună alocare a timpului de pregătire între pregătirea de specialitate, psihopedagogică și de practică școlară și sfîrșind cu instituții de genul seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai veche decît veacul” (Antonesei, 2005, pp. 108-134). Toate investigațiile prezentate succint pînă acum ne-au oferit
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a instituțiilor de formare didactică de cele de pregătire doar academică. Următoarea era revenirea la Seminarul pedagogic universitar, după modelul interbelic, dar care era perfect funcțional în cîteva țări europene. Prin acesta, Universitatea asigura pregătirea academică, iar seminarul adăuga pregătirea psihopedagogică și practica aferentă absolvenților ce doreau să urmeze o carieră didactică. Cea de-a treia soluție propunea un trunchi comun de pregătire în cadrul universităților existente, cu o separare în profile academice sau didactice, după al doilea sau al treilea an
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
al treilea an de studiu. În fine, cea de-a patra soluție, cea mai economică, dar și mai puțin satisfăcătoare calitativ, propunea o realocare a timpului în interiorul planurilor de învățămînt existente ce viza o creștere a ponderii cantitative a pregătirii psihopedagogice și a practicii pedagogice. Inutil să mai precizez că, în cei cîțiva ani cîți au mai rămas pînă la Revoluție, beneficiarii studiului n-au apelat la vreuna dintre soluțiile propuse! De altfel, lucrurile au mers aproape la fel de prost și în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiectul profesează într-un domeniu; calificări profesionale formale obținute - gradele didactice, în cazul profesorilor). Pe lîngă acestea, în unele anchete este necesar să înregistrăm date despre unele experiențe ale subiectului (de exemplu, dacă dorim să studiem opiniile elevilor despre consilierea psihopedagogică în școală, am putea include în această secțiune și o întrebare care să clarifice dacă subiectul a cerut sau nu ajutorul unui consilier). Deși cele mai multe chestionare plasează această secțiune de date biografice înainte de întrebările propriu-zise, se poate opta (și este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
foarte senzitivi la o situație. De exemplu, unui grup de elevi i se aplică un instrument de evaluare a imaginii de sine, urmînd ca ei să beneficieze de un tratament experimental care să vizeze acest aspect (un program de consiliere psihopedagogică). Ei pot fi sensibilizați cu privire la variabila dependentă vizată doar pentru că au parcurs întrebările chestionarului aplicat înainte de tratamentul experimental. -Fidelitatea și validitatea redusă a instrumentelor de măsurare pot altera rezultatele unui tratament experimental. -Selecția subiecților constituie un factor de asigurare a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
manipularea variabilei inde pendente). Vom prezenta selectiv atît planuri experimentale, cît și pseudoexperimentale și cvasiexperimentale. Planuri pseudoexperimentale. Experimentul cu caz unic se realizează în absența grupului de control, iar grupul experimental poate include unul (vezi cazurile de experiment în consilierea psihopedagogică) sau mai mulți subiecți. Discutarea procedurii de randomizare nu mai are sens în acest caz, deoarece grupul de control nu există. În cazul în care măsurarea variabilei dependente are loc numai după aplicarea tratamentului experimental (posttest), planul experimental cu caz
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pot reprezenta acestea pentru scopul cercetării. Această operație este vitală, de altfel, nu doar în cazul unei cercetări propriu-zise, desfășurată asupra unei populații de sute sau mii de cazuri, ci și în abordările mai modeste, cum ar fi o investigație psihopedagogică individuală sau o anchetă socială. Este limpede că nu putem stabili un diagnostic, nu putem efectua o îndrumare educativă, nu putem rezolva o simplă situație individuală decît avînd ca punct de plecare informații corecte, cu un nivel de certitudine cît
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol, iar cealaltă în capitolul final al lucrării. 4.2.1. Ce înseamnă a interpreta? A interpreta înseamnă, în primă și ultimă instanță, deci
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a ipotezelor cercetării, descrierea designului cercetării (prezentarea variabilelor, descrierea eșantionului/subiecților inves tigați, descrierea procedurii de investigare, menționarea metodelor de analiză a datelor). d)Rezultatele cercetării. Această secțiune a lucrării trebuie să includă prezentarea și analiza datelor, precum și interpretarea pedagogică/psihopedagogică a Prezentare comparativă a secțiunilor unui raport de cercetare, în funcție de tipul acestuia. Capitolul de față își propune prezentarea mai multor metode statistice importante în cercetarea pedagogică și psihologică. Pe tot parcursul capitolului, variabilele inde pendente au fost notate prescurtat cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
testului F sînt identice. Deoarece F general este semnificativ, rezultă că există diferențe semnificative între cele trei condiții în ceea ce privește abilitățile de autoprezentare. 6.6. Regresia liniară Metoda regresiei liniare este utilă în verificarea unor modele predictive sau explicative în cercetarea psihopedagogică. În primul caz, vom vorbi despre metoda regresiei liniare aplicate în scop predictiv, iar în cel de-al doilea caz, vom vorbi despre metoda regresiei liniare utilizate în scop explicativ. Variabila dependentă trebuie să fie întotdeauna cantitativă, în vreme ce variabila sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Buzic propria familie. Cei doi copii, Mihaela și Liviu, s-au născut în Bârlad. Iar acum se bucură de privilegiul de a fi bunic. A scris și a publicat 10 cărți: 1. Preocupări pedagogice - o culegere de studii și cercetări psihopedagogice, scoasă la Imprimeria BCU, 1982; 2. Preocupări pedagogice - ediția a II-a, Editura Spiru Haret, Iași, 1995, ediție îmbogățită și restructurată; 3. Flori târzii - proză scurtă, versuri, aforisme și catrene, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2002. 4. Parfum de spini - proză
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Pavelcu” Iași Orientarea școlară și profesională (O.S.P.) reprezintă ansamblul acțiunilor opționale și consultative realizate prin modalități pedagogice, generale și speciale, subordonate, din punct de vedere al conținutului, dimensiunii tehnologice/aplicative a educației, iar din perspectiva metodologică activității de asistență psihopedagogică și socială a cadrelor didactice, elevilor și părinților, proiectată la nivelul sistemului de Învățământ. Din perspectiva conținutului orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem al dimensiunii tehnologice a educației care vizează formarea dezvoltarea capacităților generale și specifice ale elevilor de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
educației care vizează formarea dezvoltarea capacităților generale și specifice ale elevilor de aplicare a cunoștințelor științifice În diferite situații și contexte psihosociale (economice, culturale comunitare etc.). Din perspectiva metodologică orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem al activității de asistență psihopedagogică și socială a cadrelor didactice, elevilor și părinților proiectată și realizată la nivelul sistemului de Învățământ. Principiile orientării școlare și profesionale sintetizează cerințele care trebuie respectate de cei implicați În această activitate. Sunt relevante cinci principii fundamentale: a). principiul corelării
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
aspirațiile și capacitățile elevului și cerințele dezvoltării sociale exprimate În plan economic, cultural, la nivel național, teritorial, local; c). principiul (auto)formării-(auto)dezvoltării elevului În vederea elaborării și a definitivării proiectului de (auto)orientare școlară și profesională; d). principiul pregătirii psihopedagogice a elevilor și a părinților În vederea definitivării sfatului final de O.S.P. În condiții sociale optime; e). principiul valorificării trăsăturilor pozitive ale fiecărei personalități În vederea activizării tuturor resurselor de (auto)formare-(auto)dezvoltare permanentă a elevului. Funcțiile O.S.P. vizează
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Funcțiile O.S.P. vizează acțiunile de investigare-informare-formare a factorilor implicați, În special a celor care trebuie orientați. Dinamica lor este reflectată la nivelul obiectivelor activității de orientare școlară și profesională angajate În cadrul sistemului și al procesului de Învățământ: a). cunoașterea psihopedagogică și socială a elevilor; b). informarea școlară și profesională a elevilor În vederea integrării lor optime; c). stimularea procesului de adaptare socială continuă prin valorificarea trăsăturilor pozitive ale personalității umane. În cadrul procesului de Învățământ orientarea școlară și profesională angajează două categorii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nu Întelegeau și nu puteau Întreține o discuție. Handicapul de auz face parte din categoria afectiunilor senzoriale. Instalarea acestui deficit produce modificari În activitatea individului și se perturbă relațiile cu lumea Înconjurătoare. De-a lungul timpului au fost elaborate măsuri psihopedagogice si medicale, menite să contribuie la recuperarea și inserția socio profesională a persoanelor cu deficite de auz, la relaționarea cu persoanele cu care vin În contact. O primă măsură ar fi identificarea și examinarea cât mai timpurie a pierderii de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
foarte important În eficientizarea procesului instructiv-educativ Îl deține conexiunea inversă, asigurată prin actul evaluării. În Învățământul special, evaluarea are un caracter multidisciplinar și include: evaluarea medicală, psihologică, pedagogică și socială În scopul identificării tipului și gradului de deficiență. Din perspectiva psihopedagogică, se remarcă evaluarea curriculară, psihodiagnoza și predicția școalară. La nivelul activităților instructiv-educative concrete, evaluarea urmărește cunoașterea randamentului școlar, respectiv a raportului dintre performanțele realizate și demonstrate de elevi și performanțele anticipate și proiectate de cadrul didactic. Profesorul are responsabilitatea de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
PROF. MIHAELA BĂSU PROF.MARIANADUMITRU ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE CREATIVITĂȚII ELEVILOR GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI I.MOTIVAȚIE ȘI ÎNVĂȚARE În sensul ei general, noțiunea de motivație, introdusă în psihologie la începutul secolului XX, desemnează aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman. Ea este definită ca „o stare de disociație
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
pot vizualiza și transpune în practică. Este ca și în domeniul muzicii când, uneori, aceeași persoană este compozitorul, dirijorul, și interpretul. VIII.CREATIVITATEA ȘI SPIRITUL CRITIC Creativitatea ca și componentă a educației intelectuale este una din problemele centrale ale cercetărilor psihopedagogice din ultimii ani. Pe fondul marii diversități de opinii care stă la baza studierii acestei probleme, se pot delimita trei direcții în abordarea și analiza fenomenului creației: din perspectiva produsului creat, a procesului de creație și a personalității creatoare. Produsul
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situațiile concrete ale clasei și ale câmpului psihosocial, aflate într-o continuă schimbare și transformare. Această tendință susține în timp (auto)perfecționarea permanentă a activității didactice/educative cu efecte optimizante nu numai în plan psihopedagogic și în plan social (cultural, politc, economic). XX. METODE ȘI TEHNICI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei au evidențiat existența mai multor stiluri de asimilare a cunoștințelor: 1. Stilul bazat pe ceea ce vede cel ce
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături nu numai psihologice ci și psihopedagogice și psihosociale, în scopul eficientizării activității didactice.” Între profesor și elev, într-un act educativ autentic, canalele de transmisie și recepție funcționează biunivoc deoarece una din trăsăturile majore ale aptitudinii pedagogice este aceea de a acționa în interesul unui grup
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
trăsăturile majore ale aptitudinii pedagogice este aceea de a acționa în interesul unui grup, unde se întrepătrunde personalitatea profesorului cu cea a elevului. N. Mitrofan organizează pe însușirile aptitudinii pedagogice, în principal, în trei tipuri de competențe: a) științifică; b) psihopedagogică; c) psihosocială. Situația educativă concretă este cea care poate fi tipul de competență este mai eficient. II .2.1.3. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) A. Sistemul atitudinal Atitudinea, modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]