3,405 matches
-
Subiectul cu prejudecăți refuză să admită faptele și pare să țină cu orice preț la ideile sale false: această constatare i-a determinat pe numeroși cercetători să Împrumute din psihanaliză conceptul de mecanism de apărare, utilizat pentru a explica funcția psihosocială a prejudecății (sau a stereotipului). I se mai adaugă adesea conceptele de deplasare și de proiecție, de refulare și de reapariție a tendințelor refulate. De unde recurgerea, spre exemplu, la modelul „frustrare ă agresivitate” (Dollard et alii, 1939; Banton, 1983, pp.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adesea interpretată ca rezultat al unei istorii specifice), un rasism anti-imigranți și o discriminare În funcție de originea sau de apartenența presupuse. Pe scurt, victimele rasismului sunt percepute În acest caz ca „personaje pozitive”, produse În mod mecanic de funcționarea socială sau psihosocială generală. Această imputare care tinde să generalizeze funcționează, În anumite cazuri, ca o denunțare sau o stigmatizare Întru totul rasiste, proclamând că orice alb, fiindcă e alb, este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
configurații paradoxale de atitudini arată că „dilema americană” nu a fost depășită: idealurile declarate (și interiorizate) par În continuare În conflict cu anumite atitudini și comportamente curente care le contrazic. Unii autori, ca Lipset sau D’Souza, interpretează totuși faptele psihosociale Într-un cu totul alt sens, ceea ce le permite să considere că rasismul este, În linii generale, În scădere În Statele Unite. D’Souza scrie, de exemplu, referindu-se În special la modelul rasismului simbolic: „A spune că rasismul nu mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fixate În tradiții, ritualuri sau obiceiuri. Emile Durkheim credea, În momentul În care adopta expresia (Durkheim, 1898), că este vorba despre forme moștenite și stabile de ideație colectivă (familii, grupuri, rețele, triburi). Pentru el, această noțiune făcea trimitere la dimensiunea psihosocială a instituțiilor și a instituționalizării, obiecte de studiu specifice sociologiei, dar și la ritualurile, credințele și valorile fundamentale ale unei societăți. Echivalente cu partea „mentală” sau „cognitivă” a autostructurării instituțiilor, RS căpătau o fixitate structurală care nu ținea cont de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca produs cultural specific. Proxemica reprezintă studiul utilizării spațiului în relațiile interumane (în general, de către vorbitori în timpul comunicării verbale) și semnificațiile inerente acestei utilizări. Împreună cu kinezica și cu paralingvistica, proxemica studiază actele non-verbale (isoverbale, indiciale și metacomunicative). Noțiunea de "spațiu" ("psihosocial" sau "tranzacțional") se înrudește îndeaproape cu aceea de "teritoriu", cu diferența că teritoriul este fix, avînd un suport material, în timp ce spațiul este mobil, fiind legat de indivizi ca entități psihocorporale, și corespunzînd unei bule imaginare care îi înconjoară și care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este o tragedie, iar cea a unui homeless un moment pasager de tristețe. Pornește de la o analiză a emoțiilor în viziunea lui Aristotel, Seneca, Thomas Hobbes, Sarah Fielding, Judith Butler, ajunge la epoca modernă, concluzionând că emoția este un fenomen psihosocial. Pasiunile noastre sunt condiționate de relațiile de putere și de ierarhia socială, de exemplu pasiunile politice se nasc așa cum psihicul nostru se formează conform repartizării puterilor. El critică darwinismul pentru a nu fi acordat atenție circumstanțelor în descrierea emoțiilor. Cartea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Muncii și Protecției Sociale, având sediul în municipiul București, str. Valter Maracineanu nr. 1-3, sectorul 1. Articolul 2 Centrul de Informare și Consultanța pentru Familie are ca obiect de activitate asigurarea respectării drepturilor membrilor familiei, stabilitatea cuplului familial, reducerea dificultăților psihosociale ale acesteia. Articolul 3 În realizarea obiectului sau de activitate Centrul de Informare și Consultanța pentru Familie exercita următoarele atribuții principale: a) consiliere privind întemeierea familiei și debutul vieții de familie; ... b) consultanța în vederea păstrării coeziunii familiei; ... c) îndrumare privind
HOTĂRÂRE nr. 938 din 23 decembrie 1998 privind înfiinţarea Centrului de Informare şi Consultanţa pentru Familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122613_a_123942]
-
de formare continuă a cadrelor didactice urmărește realizarea obiectivelor fundamentale ale educației și învățământului: * dezvoltarea identității naționale, în contextul integrării europene și mondiale; * dezvoltarea culturală, științifică, tehnica și profesională; * dezvoltarea capacității de anticipare și de adaptare la schimbare, pentru progres psihosocial și integrare; * formarea și dezvoltarea personalității umane integrale, armonioase, creatoare, independente și interdependențe; * dezvoltarea caracterului prospectiv și permanent al educației; * democratizarea educației și a învățământului, asigurarea condițiilor de egalizare relativă și gradata a șanselor de acces și parcurgere, pentru dezvoltarea
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
domeniul resurselor umane și financiar-administrative; * politică educațională și legislația învățământului; * demersul specific proiectării activității instructiv-educative la diferite niveluri de generalitate; * specificul învățării la adulți, al metodologiei de lucru cu aceștia și al modalităților practicate în activitatea cu adulții, al relațiilor psihosociale și al dezvoltării creativității. Module alternative (40 de ore) Acestea exprimă cerințele de autorealizare a participanților, în funcție de domeniul de responsabilitate al acestora. Pentru promovarea programului este necesara parcurgerea unui număr total de minimum 80 de ore sau obținerea unui număr
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
factorilor de risc din mediul de muncă și de risc profesional; 12. Programul național de planificare familială și de protecție a stării de sănătate a mamei și copilului; 13. Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică și psihosociala; 14. Programul național de prevenție geriatrica/gerontologica și protecția vârstnicului; 15. Programul național de profilaxie și control pentru bolile cardiovasculare medicale și chirurgicale; 16. Programul național de prevenție în patologia nefrologica și dializa renală/transplant renal; 17. Programul național de
LEGE nr. 100 din 26 mai 1998 privind asistenţa de sănătate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120872_a_122201]
-
mass-media; ... c) efectuează studii și analize asupra imaginii pe care populația României o are cu privire la activitatea instituțiilor statului, a partidelor politice și a personalităților politice, la procesul de reformă economică, la integrarea în structurile comunitare și euroatlantice; ... d) efectuează expertize psihosociale cu privire la personalul din administrația publică centrală; ... e) prezintă, periodic, rapoarte privind starea opiniei publice; ... f) prezintă, trimestrial, rapoarte privind imaginea instituțiilor statului și a personalităților administrative și politice; ... g) colaborează cu cele două Camere ale Parlamentului, cu Președinția, cu ministerele
HOTĂRÂRE nr. 109 din 26 februarie 1998 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului de Analiza Social-Politica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120417_a_121746]
-
important întrucât depistarea chiar numai clinică a disfuncției nervoase constituie un semnal de alarmă suficient pentru motivarea pacientului în urmărirea măsurilor de prevenire a gangrenei diabetice, complicația finală cea mai de temut, care implică costuri medicale mari și importante consecințe psihosociale. Testarea neurofiziologica și evaluarea cantitativa a diferitelor tipuri de sensibilitate sau măsurarea funcțiilor controlate de sistemul nervos vegetativ, nu fac altceva decât să confirme diagnosticul sugerat de datele clinice. După cum vom vedea, acestea sunt extrem de numeroase și în continuă extindere
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
psihosociologie (coautor, Editura Economică, 2003); Inițiativă privată și dezvoltare regională (coautor, Editura Brumar, 2004); Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea Vest a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura Polirom, 2005); Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale (coordonator, Editura Universității de Vest, 2006), De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui (ediția a II a, Editura Polirom, 2006), Viața ca prilej. 101 oglinzi psihosociologice despre "ceea ce suntem" (Editura Marineasa, 2008). Cuvînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
perspectivei interculturale în psihologia contemporană 1.1. Psihologia interculturală și reconstrucția psihologiei Cunoscînd o afirmare considerabilă în ultimii ani, psihologia interculturală se situează la confluența a două mari tradiții științifice, care îngemănează și două maniere distincte de descifrare a fenomenelor psihosociale: lectura francofonă (Ethnopsychologie; Psychologie interculturelle), precum și cea anglofonă (Cross Cultural Psychology), și articulează deopotrivă tensiunea, dar și complementaritatea interpretativ-experimental promovată de cele două școli tradiționale. Un reper teoretic important al actualității, care constituie și o sinteză asupra mizelor și angajamentelor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
poate fi concepută o posibilă orientare a acțiunilor în mediul social, în general, și în cel organizațional, în particular, în afara cunoașterii condiționărilor culturale asupra comportamentelor, atitudinilor și valorilor oamenilor. Așadar, pentru a-și împlini vocația de cunoaștere în cîmpul explorărilor psihosociale, s-ar cuveni ca psihologia să își însușească abordarea interculturală, în absența căreia demersul său semantic și operațional va fi sărăcit considerabil. 1.3. Psihologia interculturală: o altă modalitate de interpretare a societății Pentru o lungă perioadă, de la behaviorism pînă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diagnozele mai evoluate precedente, care puneau în relație teritorii conceptuale și metodologice construite la granița dintre abordările standard, precum psihologia culturală (la granița dintre antropologia culturală și psihologie, P-C), psihologia organizațională (psihologie gestionarea organizațiilor, P-O), sociologia organizațională (investigarea psihosocială a organizațiilor sociologie, O S), sociologia culturală (antropologie culturală sociologie, C-S, precum studiile din World Values Surveys), managementul intercultural (antropologie culturală management, C-O, precum cercetările inițiate de G. Hofstede și urmașii săi). în figura 2 furnizăm o serie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la explicarea varianței unor variabile dependente "problemă" prin intermediul unui set de variabile independente din registrele C-P-O-S). Prin introducerea factorilor culturali în inferențele explicative se poate spori considerabil puterea de predicție în lămurirea dinamicii unor fenomene investigate, ceea ce adîncește semnificativ cunoșterea psihosocială (Bond, Leung, Au, Tong, Chemonges-Nielson, 2004; Basabe, Ros, 2005). Să lămurim, în încheierea acestui capitol, înțelesul noțiunilor de relativism, universalism și a celor derivate, precum etnocentrismul, care sînt deseori utilizate în îngemănarea unei atitudini de dezvăluire a unui specific cultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vacuum semantic. Totodată, obsesia etnocentrică recuzată de Tajfel se impune abandonată, căci autenticitatea cunoașterii nu se datorează unei anumite "paternități exclusiviste" a concluziilor cercetărilor, ci luării în considerare a determinărilor contextuale multiple și a perspectivelor culturale diverse în înțelegerea fenomenelor psihosociale. Tendința care evidențiază prevalența proiecției etnocentrice în psihologia socială poate fi atestată prin prezența copleșitoare a referințelor propriei țări de origine a cercetătorilor din cîmpul psihologiei sociale atunci cînd realizează o sinteză a domeniului, așa cum se poate observa în tabelul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca un fenomen de diminuare a performanței individuale în sarcină în condiția realizării unei sarcini aditive (la care participă toți membrii grupului din care face parte subiectul), frînarea sau lenea socială a fost unul dintre cele mai frecvent studiate fenomene psihosociale, în care principala cauză a dezangajării subiectului provenea din nonidentificabilitatea sa (nu se putea măsura nemijlocit contribuția subiectului în sarcină). Examinat și de psihologii sociali români (Boncu, 1999, 2003; Chelcea, 2002; Iluț, 2004), conceptul a avut parte și de traduceri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1994, 1999; Schwartz, Bardi, 2001; Schwartz, Bardi, Bianchi, 2000; Schwartz, Rubbel, 2005). Amploarea și noutatea demersului sînt atestate de impactul topicii "axiomelor sociale" în cercetările din științele sociale din ultimii ani, această resursă teoretică constituind una din zonele de cunoaștere psihosocială cele mai frecventate în ultimii ani, cu o ascensiune remarcabilă (fapt evidențiat, bunăoară, de prezența a 36 de studii indexate EBSCO (iunie 2010) sau a 14 studii indexate PsycInfo (ianuarie 2010). Totodată, unul dintre autorii teoriei axiomelor sociale, Kwok Leung
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și controlul destinului este r = -0,56, p < 0,01, și între autodeterminare și cinism social este de r = -0,51, p < 0,01), ca expresie a detașării de sine și a libertății limitate asumate implicit în cursul socializării. Portretul psihosocial rezultat în această cercetare exploratorie asupra sănătății mediului educațional prin intermediul axiomelor sociale evidențiază și setul de expectații nerealiste, bovarice, ale corpului profesoral, ilustrate prin scorurile ridicate la dimensiunea răsplată pentru angajare și conturează imaginea aceluiași profil asistențial majoritar, în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de antropologie culturală și psihoistorie au evidențiat aspecte importante ale mentalității românești, acea entitate care reunește de fapt toate ideile, concepțiile despre realitate, atitudinile, valorile și modurile de comportament ale indivizilor. Alături de aceste studii, există de asemenea și unele cercetări psihosociale și interculturale, care au examinat, pe de o parte, tipurile de valori și importanța lor în cadrul sistemului axiologic al unor grupuri, precum și impactul ansamblului valoric asupra altor elemente ale interacțiunii sociale a individului, cum ar fi starea de bine psihologic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca pe un "interval complet eterogen în raport cu norma sensului istoriei fiecăruia" (Antohi, 1997), nu putem nega faptul că această perioadă, cu reușitele sau nereușitele contractului său social, este parte integrantă a istoriei Europei Centrale și de Sud-Est, iar ecoul său psihosocial nu poate fi neglijat, ci trebuie pus în legătură cu modul în care acești oameni și-au construit specificul identitar și au înțeles să îngemăneze interacțiunea cu "celălalt". Aceste amintiri dominante asigură un mod specific de lectură a realității actuale, fapt ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asupra agresivității a fost furnizată de Segall și colaboratorii săi (1999), care descriau această dimensiune ca o resursă energetic-relațională ce coboară în comportament, prin care o persoană provoacă suferință asupra altei persoane într-un context determinat. Studiul agresivității din perspectivă psihosocială a fost exersat și de autorii români (Mitrofan et al., 2000; Mitrofan, 2003; Iluț, 2004; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). Numeroase evaluări în această zonă tematică au pus în legătură agresivitatea cu o serie de dimensiuni din modelele transculturale. Astfel, s-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
durerea moderată; opioide: codeina, morfina, fentanyl; analgezice adjuvante (antidepresive, anticonvulsivante, steroizi). implante epidurale (anestezice și analgezice opioide locale administrate printr-un cateter epidural); radioterapie paleativă; neurochirurgie: cordotomie cervicală percu-tanată; tehnici non-medicale: cuprind de la metode fizice (masaj, împachetări calde) până la intervenții psihosociale (relaxare, grupuri de suport). Tratamentul dispneei Dispneea se datorează afectării pulmonare, epanșamentului pleural, infecției, anemiei, anxietății. În timp ce diferite medicamente sau oxigenul pot fi folosite pentru tratamentul dispneei, alte măsuri, cum ar fi modificarea poziției, tehnici de relaxare, ne pot ajuta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]