5,478 matches
-
explic ce se întâmplase și arăt cu mâna în spatele vasului. Un marinar îndreată proiectorul din vârful catargului spre direcția indicată de mine. - Om la apă! confirmă el. Se lasă o barcă cu motor la apă, care țâșnește apoi ca din pușcă. La lumina reflectorului văd cum marinarii îl trag în barcă și se întorc. Între timp, vasul se oprește, iar barca este ridicată sus, la bord, cu un sistem ingenios de frânghii. Voquin arată ca un câine ploat, de-abia se
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
bunica, în insulele Hwaii! - Și acolo ai auzit de Kamoho? - Da, e asemănător cu Dumnezeu de aici! - Nu e un rechin? - Este o creatură neobișnuită, și om și animal marin. Poate merge pe pământ sub înfățișarea unui tânăr frumos ( gol pușcă! ), în apă poate lua forma oricărui pește, de la delfin, balenă, la monstru, e Dumnezeul rechinilor. Are faima de animal sângeros, ca zeu însă apare ca un protector al băștinașilor și marinarilor, dacă aceștia îi închină jertfe umane și kava ( o
DRUMUL APELOR, 58 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376336_a_377665]
-
-său cu tot, iar noul prefect, cu un copil pe front se alăturase grupului nostru de spirtiști. Din ziare, victoria asupra câmpurilor petroliere de la Stalingrad, apoi de crunta înfrângere tot la Stalingrad. La școală făceam un fel de premilitărie, cu puști de lemn si mitraliere cârâitoare, bani dați de pomană. Nu ieșeau din prichindei armate de „rezistență civilă” Mă pregăteam pentru examenul de intrare în liceu care se da, excepțional din cauza războiului, înaintea terminării anului școlar. Totuși viața decurgea normal. Am
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
acest subiect deveniră istorie, orice animal fără stăpân luă calea descrisă teoretic de Lomonosov, resturile vegetale la fel, apoi intrară în activitate dezintegratoarele uriașe care puteau lucra la o scară colosală și care prelucrau vapoare, submarine, tancuri, avioane, tunuri sau puști cu tot cu soldații morți în conflicte. Evident pentru adunarea, sortarea și introducerea în dezintegratoare se inventară tot felul de roboți de diferite dimensiuni care executau fără greș sarcinile înscrise în program. Erau deosebit de performanți având în memorie informația clară că singurele
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
sălaș un șoim ciudat. Cum se apropia vreun om de glie, șoimul se înălța pe dată și se lăsa glonț spre ochii ăluia. N-avea teamă de om, nu se speria de bulgări de pământ ori de țipete... Nici de pușcă nu-i era frică, ba, mai mult, când încercau să ochiască pasărea, ea le pierea din cătare... apoi revenea din înaltul cerului, căzând ca o năpastă spre creștetul atacatorului... Nu se mai știe dacă alde Bogatu’ a făcut actele cu
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Acasă > Literatura > Proza > ÎNGERUL Autor: Ștefan Kellner Publicat în: Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Furios pe lume și pe tot ce se întâmplă în ea, își lua pușcă, ieși afară, ochi în direcția cerului și descarcă ambele gloanțe de pe cele două țevi deodată. Zburătoarea pe care cu ciuda dori să o omoare căzu la picioarele lui. O ființă ciudată, diafana, cu două aripi mari și albe, făcute dintr-
ÎNGERUL de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376565_a_377894]
-
și Iancu nu se mai săturau să admire ieslea făcută pentru ei, de copii. În viața lor, nu mai văzuseră una asemănător de frumoasă. În timp ce deschideau cadourile copiii le-au cântat steaua și colinde, în jurul bradului. După Crăciun cei doi puști au plecat la munte cu părinții în vacanță și revelionul l-au petrecut în oraș la casa lor. Către sfârșitul vacanței s-au re+ntors la bunici și părinții cu inima strânsă se pregăteau să se întoarcă la muncă odată ce
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
relele mă scrumesc ardelele ... Orele mele dragi ziorele spulber cum horele ... Orele-mi câte-au fost - vamă-n viscol rost pe rost. Orele-mi câte mai sînt - șoapte scrise-n vânt ... Orele-mi câte-or mai fi, vifore le-or puștii, mă voi pierde pe la porți, intrând ieșind din vieți din morți ... orele mele rar bunele - cutremur cu strunele; orele mele ploi relele, împresurat de-andrelele în horă cu ielele ... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Mirajul orelor / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN
MIRAJUL ORELOR de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376027_a_377356]
-
nr. 2033 din 25 iulie 2016. și timpul asudă. își coace copiii în pulberea toată. îi vindecă gloanțe. sunt dinții eliptici crescuți unei cloanțe din vechea structură. azi ciuruie fiii. se cerne minciuna desfrâul durerea. planeta respiră prin praful de pușcă. tronează ermetic tăcerea din cușcă. din zone extreme clamează plăcerea. e beznă în noaptea durerii acute. sunt umbre își plimbă norocul prin lume. curând își veghează un trup de legume tainul din poarta sfidării oculte. hai Doamne respiră în seceta
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
deschide-vei ochii luminii știute. Citește mai mult și timpul asudă. își coace copiiiîn pulberea toată. îi vindecă gloanțe.sunt dinții eliptici crescuți unei cloanțedin vechea structură. azi ciuruie fiii.se cerne minciuna desfrâul durerea.planeta respiră prin praful de pușcă.tronează ermetic tăcerea din cușcă.din zone extreme clamează plăcerea.e beznă în noaptea durerii acute.sunt umbre își plimbă norocul prin lume.curând își veghează un trup de legumetainul din poarta sfidării oculte.hai Doamne respiră în seceta-ntreagă
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
relele mă scrumesc ardelele ... Orele mele dragi ziorele spulber cum horele ... Orele-mi câte-au fost - vamă-n viscol rost pe rost. Orele-mi câte mai sînt - șoapte scrise-n vânt ... Orele-mi câte-or mai fi, vifore le-or puștii, mă voi pierde pe la porți, intrând ieșind din vieți din morți ... orele mele rar bunele - cutremur cu strunele; orele mele ploi relele, împresurat de-andrelele în horă cu ielele ... Râul Constantinescu ... Citește mai mult MIRAJUL ORELOROrele mele multelecine mai asculte
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
cine-adune-le?Orele mele relelemă scrumesc ardelele ...Orele mele dragi ziorelespulber cum horele ...Orele-mi câte-au fost -vamă-n viscol rost pe rost.Orele-mi câte mai sînt -șoapte scrise-n vânt ...Orele-mi câte-or mai fi,vifore le-or puștii,mă voi pierde pe la porți,intrând ieșind din vieți din morți ...orele mele rar bunele -cutremur cu strunele;orele mele ploi relele,împresurat de-andreleleîn hora cu ielele ...Râul Constantinescu... XIII. EMIURGUL, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1476 din
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
Răspândite-s pe zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă lupii. Nu se teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea! Referință Bibliografică: BĂTRÂNUL PĂDURAR / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376694_a_378023]
-
hrană puilor ei. În căutarea ei după cele trebuincioase, desigur că nu lipseau nici riscurile. De exemplu: drumul lung și obositor pentru vrabiuța fragilă, era istovitor. Odată, pe cand zbura prin pădure, auzi deodată „poc!“ și abia, abia scăpase sărmana de pușca vânătorului. În alte zile era urmărită de păsări mari de pradă. Acestea erau cele mai mari griji ale ei. Dar nu pentru ea se temea, ci pentru puișorii care rămâneau singuri în cuib. De multe ori, zbura departe, foarte departe
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
hrană puilor ei. În căutarea ei după cele trebuincioase, desigur că nu lipseau nici riscurile. De exemplu: drumul lung și obositor pentru vrabiuța fragilă, era istovitor. Odată, pe cand zbura prin pădure, auzi deodată „poc!“ și abia, abia scăpase sărmana de pușca vânătorului. În alte zile era urmărită de păsări mari de pradă. Acestea erau cele mai mari griji ale ei. Dar nu pentru ea se temea, ci pentru puișorii care rămâneau singuri în cuib. De multe ori, zbura departe, foarte departe
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
Am găsit o femeie dormind în el, fără nimic pe ea, despre care eu nu știam că-i acolo. - Mă lași! Du-te mă de aici! Cum așa? Pe unde a intrat, sau cum de a ajuns în pat goală pușcă? - Pe ușă. Eu am chemat-o dar dacă am adormit băut, nu-mi amintesc nimic din toată povestea. - Ești o mare figură, râse cu poftă Valentin. Auzi la el! Să cheme o femeie în cameră, asta să-l aștepte în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
ales copiii care își însoțeau părinții în goana de sărbători prin magazine. Un băiat ducea mândru în brațe un urs de pluș de înălțimea lui, două fetițe își plimbau păpușile elegante în cărucioare dantelate și sidefate, alt băiat, cu o pușcă de plastic pe umăr se încruntă la ea, făcând-o să își aplece privirea. Oamenii erau plini de pachete, veseli și gălăgioși. Cristina cântări din ochi sacoșele de la picioarele lor. Prin pânza învechită și decolorată se puteau distinge formele vaselor
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
examenului de bacalaureat, grupuri de tineri sănătoși veneau pentru vize medicale. Altădată,unul cu un aer mucalit s-a adresat unui coleg care voia să se înscrie la Academia Militară și l-a întrebat :știi „din cate parți este compusă pușca soldatului”? V-am auzit dialogul vostru fără să vreau, le spuneam când ajungeau în cabinet, dar doresc să știu dacă voi cunoașteți autorul din care ați citat... Nichita! Răspundeau ei rostindu-i numele ca pe cel al unui prieten, fără
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
Acasă > Poeme > Meditație > MI-S CLIPELE PUȘTII,DOAMNE FĂRĂ TINE ... Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-s clipele puștii,Doamne fără tine ... Mi-e dor de vremea când cu tine Un trup eram în neființă ... Și mii
MI-S CLIPELE PUSTII,DOAMNE FARA TINE … de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375160_a_376489]
-
Acasă > Poeme > Meditație > MI-S CLIPELE PUȘTII,DOAMNE FĂRĂ TINE ... Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-s clipele puștii,Doamne fără tine ... Mi-e dor de vremea când cu tine Un trup eram în neființă ... Și mii de alte trupuri Doamne În tine un singur trup erau . Atât de mare erai Doamne ! Că timpul meu îți incapea-n ființă
MI-S CLIPELE PUSTII,DOAMNE FARA TINE … de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375160_a_376489]
-
trunchiat Și drumul plin de suferință Mereu cu sufletul întristat ... Străină sunt acum de mine, Ia-mi înapoi tot ce mi-ai dat ... Ingaduie-mi să vin la tine Asterne-mi veșnicia în pat . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Mi-s clipele puștii,Doamne fără tine ... / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MI-S CLIPELE PUSTII,DOAMNE FARA TINE … de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375160_a_376489]
-
l-a dus spre ideea că ar trebui să folosească altceva cu care să lupte, să se apere, nu doar un băț sau o piatră. Și gândirea lui l-a propulsat de la piatră, la săgeată, la sabie, la praful de pușcă, glonț,,, până la explozia și manipularea structurii inițiale a naturii. Când a văzut că laptele mamei, ierburile și semințele nu- i mai ajung, (curios atâtor animale le ajung și astăzi, de ce oare omului nu i-a mai ajuns?) s-a orientat
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
Ce să învingă, pe cine ? Om pe om ? Ciudat destin de umbră în cer senin ! Nici nu vă imaginații cât de mult se lucrează, se investește în această barbară formă de ucidere.Amintiți-vă: piatră, băț, arc cu săgeată, sabie, pușcă, tun,bombă, avion, elicoter, rachete,vapaore, submarine, fusiune nucleară, anularea mișcării, laser,, microbi, gaze toxice,,, La toate a lucrat capul omului, spre a se putea învinge pe sine. De ce, ca să supraviețuiască ? Mă cam îndoiesc, cum zicea un filozof. Să fi
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
pas. Îți zîmbesc prin întrebarea dacă-mi zâmbești, Mă prind copilă năzbâtioasă privind, în oglinda apei, Visul despre dragostea-împăcare Și îmi cânt din inima ta, curajul descătușării. Te las să-mi vânezi înțelepciunea lacrimii Și mă amuză straiele camuflaj cu tot cu pușcă. Te crezi carnivorul norocos Sau, poate, ai înțeles că nu există cuvântul noroc? Vom ține post ca să iertăm sârma ghimpată Și pădurea ne va fi doar mamă prin inocentele animale. Am renunțat la numele de Zeiță a vânătoarei Și ochesc
POESIS de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375222_a_376551]
-
glumă, un amestec de viață cazonă cu veșnica foame a țăranului sărac, lipsit de pământ și de grâne. Am tras aer în piept și am început să turui: „Tata meu cătană-a fost Cu șapică de rogoz Și c-o pușcă de răchită Pușcă-un bruj de mămăligă”. „Atât?” - a întrebat tata. „Nu, nu! Mai știu!” - am strigat eu speriat de posibila dispariție a mașinuței și am continuat: „E bolnavă rău broscuța! Umblă-n cârje sărăcuța. Dar la vara care vine
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]