3,998 matches
-
ARBORE, Zamfir C. (14.XI.1848, Cernăuți - 2.IV.1933, București), publicist și memorialist. Descendent al unor vechi familii de boieri, fiu al secretarului gubernial Constantin Ralli, A. urmează liceul la Chișinău, Nikolaev și Moscova, se înscrie în 1867 la Universitatea din Moscova, trecând apoi la Academia Militară de Medicină din Petersburg
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
În două moduri ușor diferite. Recrutați mai ales din rândul funcționărimii sau al micilor negustori, acești „tineri libertini, copii pierduți ai nobilimii” se aliniază sub stindardul de luptă al lui Louis Stanislas Fréron, ziarul Oratorul poporului. Membru al Ordinului Cordelierilor, publicist și politician, Fréron e omul „Terorii albe” declanșate de regaliști În timpul Restaurației, radical și crud, dar, mai apoi, spre deruta tuturor, un moderat Îndemnând la Împăciuire și iertare, sancționând excese. În cafeneaua aleasă de Muscadini drept cartier general al luptei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
, Christea (Christu) N. (26.V.1878, București - 1956), poet și publicist. Fiu al Elenei și al lui Nicolae Dimitrescu, D. se îndreaptă spre o carieră publică și literară, întocmai ca și unchiul său, scriitorul Cristu S. Negoescu. A întreprins, pe urmele acestuia, studii în Litere și Drept (obține licența cu teza
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
apărută la Craiova în aprilie-mai 1879 și în aprilie-mai 1883. Publicație efemeră, scoasă prima dată la 18 aprilie 1879 în cadrul campaniei electorale a Partidului Conservator, D. a fost redactată de I. L. Caragiale, chemat special de la București pentru a întări rândurile publiciștilor conservatori din capitala Olteniei. Nu s-a păstrat nici un număr din gazetă, dar s-au conservat alte mărturii ale rolului pe care scriitorul l-a avut cu acest prilej: o carte de vizită prin care își asumă răspunderea pentru tot
DOLJUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286819_a_288148]
-
, Iacob (1913, Butor-Grigoriopol - 1968), poet și publicist. Urmează cursurile pregătitoare la Tehnicumul Pedagogic din orașul Baltă, continuându-și studiile la Institutul Pedagogic Moldovenesc din Tiraspol. Colaborează, în calitate de corespondent, la ziarele „Comsomolistul Moldovei”, „Moldova socialistă” ș.a. În 1934, îi apare prima placheta de poezii, Zile mandre, bucuroase, iar
DOIBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286810_a_288139]
-
, Romulus (pseudonim al lui Romulus Dima; 22.III.1905, București - 25.VIII.1975, București), prozator și publicist. Salariat al Căilor Ferate Române, poate șef de gară, Gheorghe Dima, tatăl viitorului scriitor, peregrinează cu soția sa, Virginia (n. Maiorescu), și cei șapte copii prin numeroase localități din țară. Astfel, unicul lor fiu urmează școala primară și gimnaziul la Murfatlar, Buhuși
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Adorata (tipărită postum, în 1984) și romanul Esthera, apărut tot postum, sub titlul Fata de la Suza (1982). După 1989, revistele „Argeș” și „Calende” i-au dat la iveală câteva nuvele și pagini memorialistice, iar romanele i-au fost reeditate. Ca publicist, D. s-a ocupat intens de literatură. Dar, deși poseda o cultură bogată, extinsă de la clasicismul greco-latin până la avangardă, precum și capacitate analitică, nu a ajuns un critic veritabil, cu autoritate. Cedând jurnalismului, el face cronică onorabilă, mărginindu-se la a
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
povestire ce romanțează vremea colonizării romane în Dacia. Utile, oarecum interesante, mai ales pentru că se adresau cititorilor din Ardeal, sunt impresiile de călătorie în Italia, Elveția, Franța, publicate în „Familia”. D. împărtășește idei mazziniene, cultivă relații cu oameni politici și publiciști italieni, trece în limba italiană fragmente de poezie populară românească. A tradus un cânt din Infernul de Dante (în „Familia”, 1877) și a mai a publicat broșura Publiu Ovidiu Nasone (1887). SCRIERI: Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, Pesta, 1867
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
, Apostol D. (15.VIII.1882, Sudiți, j. Ialomița - 1949), prozator și publicist. Fiu de țărani, C. face școala primară la el în sat. Din 1897 până în 1902 urmează cursurile Școlii Normale „C. Negri” din Galați, unde după absolvire ocupă un post de institutor. De aici se transferă la Tulcea (1911-1912) și apoi
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
CUZA, Gheorghe A. (23.II.1896, Iași - 14.IX.1950, Aiud), poet. Este fiul lui A. C. Cuza, publicist și poet. C. urmează ciclul secundar la liceele ieșene Internat și Național, luându-și bacalaureatul în 1915. Se înscrie la Facultatea de Drept din același oraș, absolvind-o în 1918, iar doctoratul și-l susține în 1921. Predă la Universitatea
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
, A.[lexandru] C. (8.XI.1857, Iași - 4 XI.1947, Iași), publicist și poet. Este fiul Smarandei (n. Coroi) și al lui Constantin Cuza, magistrat, văr cu întâiul domnitor al Principatelor Unite. Urmează ciclul secundar la Dresda și la Paris, unde își ia bacalaureatul în 1881. S-ar fi înscris apoi la
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
Gheorghe Dinu, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Alexandru Sahia. În 1935, Tudor Teodorescu-Braniște ținea să precizeze că el nu conduce „o foaie comunistă”, ci „numai o revistă de stânga în paginile căreia [...] am încercat o cât mai largă concentrare a publiciștilor de stânga indiferent de nuanțe” (După doi ani). Conținutul articolelor atestă o multitudine de poziții, de la cea umanist-feministă a Claudiei Millian până la radicalismul lui Alexandru Sahia. Tudor Teodorescu-Braniște însuși era membru al Partidului Național Țărănesc. C.l. nu a formulat un
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
latină scrieri ale unor autori pe nedrept uitați sau altele necunoscute. Contribuții importante de istorie literară, cercetările lui au fost strânse în volumele Pe urmele lui Orfeu (1983) și Antologia poeziei vechi moldovenești (1986). D. s-a afirmat și ca publicist. Editorialele din „Literatura și arta” au fost înmănuncheate în Libertatea are chipul lui Dumnezeu (1997) și Icoana spartă: Basarabia (1998), care cuprind pagini incisive, cu o retorică persuasivă, angajată deschis în afirmarea adevărului istoric și a demnității naționale. SCRIERI: Ochiul
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
bancar etc. În cuvântul de salut din primul număr (Saluto ai lettori di „Dacia”), se spune ca revista s-a nascut spre a servi un ideal de comuniune și fraternitate între popoare și țări latine. La redactare ia parte activă publicistul român Mihai Tican Româno. Revista are în vedere popularizarea întâlnirilor oficiale (vizită reginei Maria în Spania, prezența românească la Expoziția Internațională de la Barcelona, vizita unui grup de intelectuali români în Spania, Congresul Internațional de Agricultură etc.), a legăturilor artistice și
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
DANCIU, Ion Maxim (7.II.1948, Cluj), eseist și publicist. Este fiul Mariei Danciu, profesoară, și al lui Petre Danciu, inginer agronom. După absolvirea Liceului nr. 14 din Cluj, urmează Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, pe care o va termina în 1972 cu o teză de licență din domeniul
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
care cere interzicerea ei. Dar Secretariatul de Stat nu ratifică propunerea, apreciind drept nefondate acuzele aduse traducerii. Prin concepțiile ei politice, susținute cu vivacitate stilistică și pasiune în cele patruzeci și două de articole publicate, C. se încadrează în grupul publiciștilor și scriitorilor care, în deceniul următor revoluției de la 1848, au pregătit atmosfera favorabilă Unirii. Aria temelor dezbătute este cuprinzătoare și înglobează atât realitățile interne - situația nesatisfăcătoare a țăranului, locul femeii în societate, starea învățământului și culturii naționale ș.a. -, cât și
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu logosul lui aiuristic, garnisit cu bombastice, incoerente slogane gazetărești și trădând dubioase lecturi romanțioase, se profilează ca un june de viitor. Sub aparenta lui ingenuitate pândește o ambiție care îi va servi, desigur, în carieră. De altfel, în comedia
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
, Andrei (pseudonim al lui Andrei Goldmutter; 20.XII. 1946, Sibiu), poet, prozator, eseist și publicist.Urmează cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, perioadă în care începe să scrie sub influența poeților „subversivi” ai anilor ’60 (Lucian Blaga, Tristan Tzara și alți scriitori citiți „pe sub masă”). Debutează cu versuri în „Luceafărul”, colaborând apoi și la „Gazeta
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
COMȘA, Ioan (26.XI.1912, București), traducător și publicist. Este fiul Otiliei (n. Garfunkel) și al lui Aron Comșa, contabil. Licențiat al Facultății de Științe Juridice a Universității din București, face și studii la Pitman’s College din Londra. Membru al Baroului de Ilfov, este secretar în biroul consilierului
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
responsabil, răsturnate parodic în imaginea rabelaisiană a unei „edenice” mahalale de absurd și perpetuu carnaval. Deși ia de multe ori forma unui joc speculativ, Planeta Moft este, în substanța ei, o temeinică cercetare a relațiilor dintre scriitorul (de literatură) și publicistul Caragiale, dintre universul său interior, cel al personajelor și lumea contemporanilor săi, o analiză a publicisticii caragialiene din perspectiva retoricii discursului gazetăresc și a fenomenului de presă în genere. A îngrijit și a prefațat mai multe ediții, printre care Ordinea
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
un petec de negreață (1934, devenit la ediția a treia Andrei Vaia) și Nea Nae (1935). Fragmente dintr-un „roman dialogat”, Otrava, și dintr-un alt roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935 și, respectiv, în 1937. Publicistul C. este mai puțin activ în această perioadă; a condus doar „Era nouă” (1936) și „Reporter”, în ultimul an de apariție (1937-1938), și cu totul sporadic a mai colaborat la alte reviste și ziare. Spre sfârșitul deceniului al patrulea, se
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
, Vladimir (pseudonim al lui Vasile Cazan; 30.XII.1896, Corbasca, j. Bacău - 1.I.1978, București), prozator, poet și publicist. Este fiul Elenei și al lui Atanase Cazan, învățător. Absolvent al Facultății de Drept, s-a consacrat și preocupărilor literare, pe lângă profesia sa de avocat. C. a fost căsătorit cu una dintre fiicele lui N. N. Beldiceanu. Debutează cu poezie în
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
pe piața literelor ca traducător și interpret al filosofiei lui Platon, colaborator al prestigioasei ediții coordonate de C. Noica; Hermeias filosoful (1983), Republica (1986), Philebos (1993) sunt cel puțin trei puncte de onoare dintr-o activitate filologic-filosofică aparent părăsită de publicistul incisiv al anilor 2000. Dacă Scriere și oralitate în cultura antică (logosul și scrisul în fundarea civilizației eline, paralel cu marea ruptură vetero-nou-testamentară în discontinuitatea funciară a lumii israelite, într-un context jalonat de relațiile Bibliei cu Platon, ale civilizației
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
, Constantin (6.X.1943, Țifești, j. Vrancea), publicist, critic și istoric literar. Este fiul Anicăi (n. Cioarec) și al lui Vasile Coroiu, țăran. Urmează școala generală în comuna natală, apoi Liceul „Unirea” din Focșani, terminat în 1961. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
, Radu (pseudonim al lui Nicolae Tănăsescu; 6.XII.1879, Craiova -?), autor de versuri, prozator și publicist. Este fiul Elizei (n. Boboiceanu) și al lui Ion Tănăsescu, avocat. A urmat liceul la Craiova, apoi a absolvit Facultatea de Litere din București (1904). A fost profesor în mai multe orașe, în anii de dinaintea pensionării aflându-se la Ploiești
COSMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]