2,739 matches
-
-Nu am fărâmă de mâncare, Spune degetul cel mare.’’ 6. a)Înlocuiește cratima cu vocala potrivită : ,,E o cloșcă mare, mare, Aripi n-are, pene n-are, Și nici nu stă pe cuibare. La oraș ca și la țară Scoate pui iarnă și vară !’’ b)Desparte în silabe cuvintele subliniate la punctul a. O altă problemă ortografică, cu care elevii se familiarizează tot în clasa I, o constituie grupurile de sunete gz și cs, redate în scris printr-o singură literă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cale, pentru aceasta ne rugăm cu lacrimi Înălțimii tale ca să fie luminată porunca Mării tale dregătoriului, din ținutul Tecuciului, undi fiind dimpreună și dlui serdar Manolachi Radovici fiind și dumnealui Dumitru Chilmet inginer, ca să margă la starea locului să hotărască, puindu-și și piatră ca să fii hlizită (?) dreaptă partea noastră de moșie și mare pominirii va rămâne Înălțimii Tale. La mila Mării tale plecați robi Noi răzășii din sat Giurgioana ținut Tecuciului a numi Ștefan Machidon, Ioan Marin. Acta Vascan Eftimie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
usage de son œuvre est remplacé par un utilisateur émancipé, fort de son " plaisir " et de ses capacités émotionnelles. Ce qu'il faut souligner est le fait que E. Lovinescu reste attaché au mélodrame et même plus qu'il y puise ses ressources créatrices : dans toute fiction, qu'elle soit romanesque, biographique ou autobiographique, il cherchera à reproduire les conditions d'une réaction affective. Mots-clés : biographie, catharsis, mélodrame, romancer, roman de famille În aceeași serie au mai apărut (selectiv): • A Poetics
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
din țară, din pășuni, din cîmpii... Telepinus plecă și se pierdu în cîmpie; oboseala îl copleși. Atunci grîul și alacul n-au mai crescut. Vitele, oile și omul n-au mai dat naștere la urmași. Chiar și cei ce aveau pui nu mai erau în stare să-i crească. Buruienile și ierburile se vestejiră, copacii se uscară și nu mai dădură muguri și mlădițe noi. Pășunile se vlăguiseră, izvoarele secătuiră. În țară se răspîndi foametea, astfel încît oamenii și zeii piereau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
reci. O milă cumplită îl cuprinse. Îi era milă de ea, de el, de Nicos mirele, de Sofula nu. Sofula învinsese. Și-o amintea venind spre el seara, șchiopătând, în brațe cu Gheorghios care mirosea a lapte și cumva a pui. O să i dea basmaua jos și-o să-i despletească părul ca să-l sărute șuviță cu șuviță. Ce diavol l-a stăpânit până acum? Îi venea să cadă în genunchi, să mulțumească Domnului că scăpase de patimă. Fusese oare fermecat de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poveste... Chiar vrei s-o auzi? Atunci să intrăm în casă, că s-a făcut întuneric și vin țânțarii. Lavinia bătu din palme. Se ivi o slujnică grasă și bătrână cu o lumânare în mână. — Spătarul Mihai cinează cu noi. Pui masa în odaia mare. Lavinia îl lăsă pe spătar să intre primul după slugă. Când acesta întoarse capul Lavinia șopti turcește, arătând spre slujnică. — E din insule. Știe doar grecește. E mai prudent să vorbim turcește. Se instalară comod în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca și cum ar fi avut un nod în gât. Lacrimile i se prelingeau pe obraz și măria sa nici nu le simțea. L-am luat pe după umeri dând să-l așez în jilț, dar dânsul s-a învârtit, s-a plecat și, puindu-și capul la pieptul meu în hohote de plâns, a zis: „Crezi sfinția ta că, dacă ar fi fost omenește ușor, ar fi zis Iisus în Rugăciunea Împărătească să spunem «Și ne iartă precum și noi iertăm»? Viața omului este un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îi ține sfinția sa sărindarul Bălașei, Dumnezeu s-o ierte. De la Târgoviște, seara iei drumul Hurezilor în straie de călugăr, domnia ta călare pe un cal și cu un măgar încărcat cu desagi cu cărți bisericești, iar printre ele hârtiile. La Hurezi pui meșterii să toarne piatră de mormânt pentru mine și sub piatră... Cred că turcul nu face nimic până la Paște, că s-a învățat să ne cinstească la sărbători, dar după Paște să ne găsească pregătiți. Grecul cu scrisoarea nu minte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își lăsa degetele să alunece mereu pe relieful desenului. Fără să vrea, doamna prinse a-l urmări, minunându-se în sinea ei și dânsa de frumusețea cahlelor. — Să năimești și pietrari să sape scările frumoase, doar că pentru sobe să pui să le facă așa ca la noi, chiar ar fi bine să poruncești cahlele la meșterii care le-au făcut la Hurezi, ca pe astea, și doamna arătă soba. Ștefan în acel moment pufni într-un hohot scurt de râs
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
droguri, poți face lucruri pe care le vei regreta tot restul vieții. Vei fura sau ucide pentru o doză, iar la pușcărie viața este cumplit de grea, căci fără libertate e greu să trăiești. Fă lucruri deștepte! Folosind droguri îți pui în pericol sănătatea, educația, relațiile cu familia și viața socială. Nu te lua după aparențe! Contrar celor auzite în cântece văzute la televizor sau în filme, folosirea drogurilor nu te face "cool". Confruntă-te cu problemele! Consumul de droguri nu
DROGURILE îţi opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Brătulescu Adelina Ana-Maria, Petreanu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2035]
-
purta grijă de lăcașul său, poreclit "Vulpea" și ca cântăreț în horul său, și ca epitrop". Și drept-credinciosul nostru dascăl de muzică își încheie narațiunea cu manifestarea recunoștinței sale: "După care bunavroința a Providenței m-au păzit întru toată întregimea, puindu-mă încă și în starea de a-mi putea împlini făgăduința dată"82. Cu aceste piese literare de factură memorialistică, punem capăt relatărilor noastre asupra celei dintâi și înspăimîntătoarei epidemii de holeră din Moldova, care a durat din primăvara până în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de nu totdeauna, dar de cele mai multe ori". Bolnavul atacat de holeră "pe dată să intre în așternut, să se acopere bine, să bea băuturi nădușitoare, precum floare de soc, de tei, ceai rusesc, iar mai cu deosebire ceai de izmă, puind la picioare cărămizi cât de calde, ca să se poată porni nădușala". În cazuri mai grave să se treacă la alte mijloace mai drastice: strașnica rubefacție a pielii (arderea pielii prin lucruri iuți, adică prin muștar, hrean și asemenea) și luarea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și scaune își mai ticluiește omul și singur, dar pentru groapă tot are nevoie de altul. Nu-i ocară să muncești, ci să lenevești. Când rămâi văduv cu un băiat de unsprezece ani și o fetiță de șapte, trebuie să pui osul de vrei să nu te mănânce sărăcia... Toate au mers cum au mers, și mai mult bine decât rău, până ce a dat pacostea războiului peste bieții oameni. Feciorul era tocmai gata de oaste și s-a dus, că n-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mustră conștiința de la păcăleala pe care ne-ai tras-o alaltăieri? N-ai vise urâte cu coșmaruri În care te obligă nevasta să bei toată tămâioasa din cramă fără apă minerală? Îți bagă unii ștampile de vot pe gât când pui capul pe pernă? Sandu a cerut un pahar cu picior. He, he, așa coșmar aș vrea să am, nu s-a făcut Încă tămâioasa aia care să mă sperie pe mine, ea tremură! Studiază vinul În lumină și dă din
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bune și acu’. Ale noastre se decopertează imediat după ce taie Îmbuibații panglicile. Vine televiziunea, vine primarul, vine ministrul, vine reprezentantul firmei, hop panglica, hop dopul de la șampanie, hop friptura la restaurant! Pe urmă dăm În gropi, că pun asfalt cum pui pateu pe pâine. Deci neamțul este bun, eu sunt de acord cu propunerea lui Crin. Sandu Îl privește pieziș. A zis Vadim că e spion german. Cine e spion?, Întreabă Gicu plin de candoare. Johannis, cine altul, Johannis a lu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
strigă către ceilalți mușterii: Acesta este candidatul ideal, ascultați-ne pe noi, știe să răsucească discursul electoral, ne-au dat și lacrimile... Sandule, peste cinci ani te ajutăm să strângi 250000 de semnături și președinte te facem. Pe Gicu Îl pui la Senat, iar pe mine mă faci consilier de taină și degustător oficial. Merge? Sandu se lasă pe spate, un pic necăjit... Panaramă știți să faceți, da’ la vot nu vă deplasați. Asta este cu românul, de dat din gură
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
atunci când a fost dărâmat zidul Berlinului. Cu jale mare. Maximă. Băi, Gore, pe zi ce trece Îți scade aichiuul, să mor eu dacă nu te trimitem la reciclare. Ăla de la femei e om serios, nu așa, nu se face să pui parlamentul unei țări la colț. Era grăbit, trebuia să ajungă la niu iorc, la ședință... Ăștia cu banii stau În multe ședințe, mai un suc, mai o măslină, mai un fursec. Pui banii mondiali În ordine și disciplină, că e
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cd-ul de acasă și a anunțat pe toată lumea că are chef de o matoleală de-aia zdravănă, nu păcălită. Goreeeee, fratele meu, sare Sandu de pe scaun, cu melodia asta ai ajuns direct la casa sufletului, nu trebuie să-mi mai pui nimic la urechi, las-o pe asta să meargă pe repetare, nu mă mai satur de ea! Bate-un vânt rece din barcă la Chilia-n pooooort! Gicu nu are de ales și le face jocul celor doi. Îi place
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de udam zece batiste! Acum ne intră femeiul În casă și bate cu pumnul În masă. Gicu Îi dă dreptate: Sandule, trebuie să recunoști că le zice și Gore. Are momentele lui de grație. Mai merge o bere, Gore? Dacă pui și-un rom În ea, Gicule! Și-o muzichie mai veselă! Să uit de fondul monetar și de ținutul secuiesc... Din boxe răsună melodia of, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta dumitale... Iar Gore se Întristează din nou
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâșiind. Dumbrava cea verde pe mal S-oglindă în umedul val, O stâncă stârpită de ger Înalț-a ei frunte spre cer. Pe stânca sfărmată mă sui, Gândirilor aripi le pui; De-acolo cu ochiul uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a valului cânt, La gemătul dulce din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rupt cu aripa v-o câteva stele, Trîntitu-le-a-n nouri și-n vânturi rebele Și codrii mei vecinici i-a mai măturat. {EminescuOpIV 164} "Așteaptă, copile, să caut o vrajă În carte... Să chem eu giganticul vânt, Pe aripi să-i pue o mie de maje, S-o lege de stînce, să-i stee de strajă În neagra-chisoare în fund de pământ... ". Șoptește: vânt falnic furtuna o-nhață, Aripele-i leagă - o bagă în stânci, Acolo cu lanțuri o leagă de brațe; Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
podoabă scumpă în lume orișicui, Podoabă ce nu-i trebue în lume nimănui? Virtutea e-o poveste... când gândul ți-l ascuți Tu vezi că slăbiciuni sunt vestitele virtuți: Noblețea-i slăbiciunea acelor ce nu pot Pe sine să se pue deasupra peste tot, Să aibă pentru toate adânc și greu dispreț, Hrănind a lui viață din sute de vieți. A nu-ți ține cuvântul când nu-ți vine-ndemînă A desbrăca pe-acela, ce ți s-a dat pe mână, A
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prudinte, El ne va conduce în răsboiu. Să jurăm pe cruce Că unde ne-a duce L-om urma în luptă mândri, noi. Micul Zaharie, Crudul Pompilie Și Castan ce-a pus pe Moltke sub picior, Mintea să și-o pue Și să constitue Și să constitue stat major. 7l. GERMANU-I FOARTE TACTICOS - Hoffmann von Fallersleben - (cca 1878) Neamțul cercetează lucrul tacticos pe dos, pe față, La surtuc de are pată el chemia o învață. Ani întregi mereu citește spre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vai de mine! Dacă sunt nevinovat, nu îndrăznesc să-mi ridic capul; sătul de rușine și cufundat în ticăloșia mea. 16. Și dacă îndrăznesc să-l ridic, mă urmărești ca un leu, mă lovești cu lucruri de mirat. 17. Îmi pui înainte noi martori împotrivă, Îți crește mînia împotriva mea și mă năpădești cu o droaie de nenorociri. 18. Pentru ce m-ai scos din pîntecele mamei mele? O, de aș fi murit, și ochiul să nu mă fi văzut! 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
de vînt? Vrei să urmărești un pai uscat? 26. Pentru ce să mă lovești cu suferințe amare, și să mă pedepsești pentru greșeli din tinerețe? 27. Pentru ce să-mi pui picioarele în butuci, să-mi pîndești toate mișcările să pui hotar pașilor mei, 28. cînd trupul meu cade în putrezire ca o haină mîncată de molii? $14 1. Omul născut din femeie are viața scurtă, dar plină de necazuri. 2. Se naște și e tăiat ca o floare; fuge și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]