1,669 matches
-
unde muza tăcerii stătea cu degetul pe buze. 20. S-a năpustit iarăși peste curte un cântec de cocoș. Ciorile s-au trezit din toropeală și au ridicat capetele, curioase, răpuse de căldură. Apoi, am avut impresia că aud liniștea putrezind, încet, la soare. Altădată, asta m-ar fi emoționat. Acum, mă gândesc, cel mult, la substanțele din corp care produc ― se zice ― stările romantice. Probabil, și asta e o consecință a infarctului; în loc să mă emoționeze cerul aproape alb sau o
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
flori mari de piersic vizionată prin binoclul cu infraroșii iar furtuna a potolit-o un armăsar de argint, amestecat printre lianele rătăcite ale sălciilor pletoase de prea multe drumuri încâlcite și prăfuite. Mugurii au îmbobocit din nou în crusta frunzelor putrezite de peste iernile nenumărate; tunete fără străfulgerări m-au aruncat sub pământuri... indigoul înverzit din bolta cerească a izbucnit în hohote neoprite, în cascade deviate și turnuri obosite de ape. Ofer un pahar uleios în unduiri de șarpe cu arome pierdute
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
nou roman, manuscrisul dactilografiat. Ghicește cine l-a scris? — Hai, spune. O prietenă de-a ta. Despre care știi multe. — Mă dau bătut. — Hilary Winshaw. Din nou îmi pierise graiul. — O, da, acum toți scriu! Nu le ajunge că sunt putrezi de bogați, că pun mâna pe cele mai influente posturi din televiziuni și au două milioane de cititorii care plătesc bani frumoși în fiecare săptămână ca să afle ce putregaiuri se mai ascund între pereții lor; ăștia vor acum și nemurirea, lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
călătorie, numai și numai pentru a mai răzui ce-a rămas din butoaiele putrede ale moșiei mele — Poetic, moșul! spuse Dorothy aparent neimpresionată de tonul documentului. — Cam amestecă metaforele, spuse Hilary. Răzui fundul butoaielor, nu? Nu sunt ele menite să putrezească dacă e un măr putrezit în ele? — Aș dori să continui, spuse domnul Sloane. Mai e un singur paragraf. Se lăsă tăcerea. — Deci, îi anunț cu mare plăcere pe acești paraziți - aceste lipitori cu formă umană - că au sperat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a mai răzui ce-a rămas din butoaiele putrede ale moșiei mele — Poetic, moșul! spuse Dorothy aparent neimpresionată de tonul documentului. — Cam amestecă metaforele, spuse Hilary. Răzui fundul butoaielor, nu? Nu sunt ele menite să putrezească dacă e un măr putrezit în ele? — Aș dori să continui, spuse domnul Sloane. Mai e un singur paragraf. Se lăsă tăcerea. — Deci, îi anunț cu mare plăcere pe acești paraziți - aceste lipitori cu formă umană - că au sperat în zadar. Mor sărac, așa cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Bine. Crezi că poți mânca acum? Vreau să scriu. — Ar trebui să mănânci puțină supă ca să ai putere. — O să mor la noapte. N-am nevoie de nici o putere. — Te rog, Harry, nu fi melodramatic. — Ți-ai pierdut mirosul? Mi-a putrezit mai mult de jumătate din coapsă. Pentru ce dracu’ să mă mai Încurc cu supa ta? Molo, adu whisky și sifon. — Te rog să mănânci puțină supă, zise ea cu blândețe. — Bine. Supa era prea fierbinte. Trebui s-o țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ei. Pe de altă parte, era posibil să nu vină nimeni să-i ia, deoarece câțiva bușteni ar fi costat mai mult decât făceau. Și dacă nu-i lua nimeni, buștenii rămâneau pe mal până se umflau de apă și putrezeau. Tatăl lui Nick presupunea mereu că asta o să se-ntâmple, așa că angajă câțiva indieni să vină să-i taie cu fierăstrăul și să-i despice În așchii și butuci de ars În cămin. Dick Boulton coborî spre lac, ocolind casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pentru ca indienii să poată tragă buștenii pe el. Cojile copacilor erau strânse În maldăre lungi, acoperite ca niște case cu alte coji, și buștenii decojiți zăceau uriași și galbeni acolo unde fuseseră doborâți copacii din care proveneau. Lăsau buștenii să putrezească, nici nu-i dădeau din drum. Nu-i interesa decât coaja. O duceau la tăbăcăria din Boyne City - traversau lacul Înghețat pe timp de iarnă cu ele și-n fiecare an pădurea se Împuțina, lăsând În urmă locuri virane cotropite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
întâmpla? Peste o lună, peste trei, peste patru? Știu că trebuie să mor. Eu nu sunt făcut pentru luptă. Valerius se apropie de masă și se sprijini de ea cu ambele mâini, așa cum făcea fratele său. — M-ai lăsat să putrezesc nu știu câte zile în încăperea aia subterană. M-ai lăsat să sufăr de foame și de frig. M-ai pus să mă antrenez, iar instructorii tăi mă obligă să alerg până la epuizare, cu toate că știu să fug. Mă pun să fac exercițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-l învingi dintr-o singură mișcare. Nu știe să țină arma în mână. Dar dacă ni-l iei pe Valerius, te ucidem. Ai înțeles, Flamma? Dacă ar fi fost altul în locul tău, Manteus l-ar fi lăsat de mult să putrezească în groapa lui Hercules, șopti unul dintre soldații care îl duceau pe Valerius în celulă. — În schimb, nimeni nu se poate atinge de Valerius, răspunse un altul. Cică e de-ajuns un cuvânt de-al lui ca să izbucnească o revoltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
capetele ridicate, pentru ca publicul să le vadă chipurile. Cortegiul era încheiat de un drapel de soldați din milițiile urbane. Valerius oftă, privind spre cerul pe care păreau să plutească fantomele acelui an de război civil, în care mii de leșuri putreziseră pe pământul italic. Se gândi la fratele său, care acum se afla la câteva mile depărtare, gata să intre în oraș. Se gândi la el însuși; peste puțină vreme îl va înfrunta pe Skorpius. Dar dacă va pierde? Atunci avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
i-a așteptat pe americani o viață, ce vor distruge ei? În clipa asta legată cu un fir de ață. După multe imagini ca în Infernul lui Dante, am visat că natura s-a înnegrit, s-a strâmbat. Florile au putrezit, au pierit, păsările n-au mai cântat, n-au mai zburat, aripile s-au lipit de subsuoară, ciocurile au înțepenit; noi toți am murit, cântecul de lebădă nu a mai venit din cer, cum spunea Lucian Blaga, ci din negrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
cu taică-su, cu unchiul polonez, trece la semiînălțime prin război și experiențe mistice, transformă-n țăndări geamuri de cele mai diverse grosimi cu vocea sa transformată-n țipăt casant, are prieteni bizari unul cîntă la trompetă melodii imposibile, altul putrezește din cauza lenei , nu „protestează” așa cum crede regizorul, deoarece nici o clipă nu-i trece prin minte ideea, iar dacă i-ar trece nu i-ar găsi rostul, protestul e ceva de prost gust mecanic, pentru adulți, iar Oskar pare a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să tragi În poetul național, fie și prin cărarea din creștet, un glonț razant măcar așa, din curiozitate, să vezi dacă-i cade cărarea, mi se pare ceva lipsit de finețe. Absența gestului poate Însemna că o Întreagă generație decimată, putrezită prin pușcării, a putrezit degeaba. Sau, mai rău, a meritat să i se-ntîmple ce i s-a-ntîmplat. Dovada fiind aceea că s-a dezonorat acum, la bătrînețe, cînd nimeni nu i-a cerut-o. Poporul putîndu-se gîndi deodată, În Întregime, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
național, fie și prin cărarea din creștet, un glonț razant măcar așa, din curiozitate, să vezi dacă-i cade cărarea, mi se pare ceva lipsit de finețe. Absența gestului poate Însemna că o Întreagă generație decimată, putrezită prin pușcării, a putrezit degeaba. Sau, mai rău, a meritat să i se-ntîmple ce i s-a-ntîmplat. Dovada fiind aceea că s-a dezonorat acum, la bătrînețe, cînd nimeni nu i-a cerut-o. Poporul putîndu-se gîndi deodată, În Întregime, la uluitoare Întrebări gradate. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
stradă, nu mai vroiam decît să rămîn În Belgia. Am țîșnit afară, eliberat, cutia s-a Închis ermetic la loc, am respirat aerul nopții străine, vasăzică asta era, o măsură de precauție, dacă nu te speli pe mîini rămîi să putrezești de viu În cabina de fier de toaletă. Malines (Mechelen). Fosta capitală a Țărilor de Jos. Vestita catedrală Saint Rombaut. Închisă. Cu schele pustii cățărate pe turn. Se restaura. Aproape toate monumentele Flandrei se restaurează În timpul iernii. În drum spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un cîrlig pe care-l scoase din aceeași cutie. După care, ținînd cîrligul, testă firul și flexibilitatea crengii de salcie. Își lăsĂ undița jos și se Întoarse - cedrii erau mărginiți de un crîng de mesteceni, unde era un trunchi mic, putrezit de cîțiva ani. Împinse bușteanul și găsi sub el cîteva rîme. Nu erau mari. Dar erau roșii și vioaie, așa că le băgĂ Într-o cutie mică de tinichea cu capacul găurit, o cutie În care fusese cîndva tutun Copenhagen. PresărĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
apa. CĂminul nostru, așa Îi spuneam clădirii. În cele mai rele momente, prima linie fusese chiar În fața acestei clădiri, de-a lungul marginii micului platou În jurul căruia se desfășura bulevardul, și puteai să vezi Încă tranșeele și sacii cu nisip, putreziți din cauza ploilor. Erau atît de aproape, Încît dacă aruncai de pe balcon cu ceva mortar sau o bucată de țiglă din apartamentele distruse, Îi nimereai. Dar acum prima linie se deplasase de pe buza platoului peste rîu, pînĂ pe dealul mărginit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tuturor... Iată au venit înaintea noastră,... călugării de la sfânta mănăstire Balica... și s-au jeluit... că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut, pe locul sfintei mănăstiri... de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru (Șchiopu) voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când au venit în țară acest Alexandru voievod fiul lui Eremia voievod, cu mare oaste leșască”. Despe „Galata de Gios” aflăm din actul de la 1 mai 1738 (7246), în care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol - l-a luat în tărbacă moș Dumitru. Să știi, Dumitre, că tot ce este afumat nu putrezește. Adicătelea cum? Tu ai să rămâi așa cum arăți? Ferească sfântul! Urât cum ești, sperii pe cei care te-or dezgropa la soroc. Iartă-mă, Doamne! Dumitre! Nu mă fă să spun vorba ceea pe care o știi tu - a răspuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
insignifiant. Toal se uită-n jurul lui prin casă cu dezgust. E mizerie: cutii de aluminiu cu mîncare la pachet, pungi de cartofii prăjiți, cutii de bere (mov? da, pînă la urmă au ajuns și la noi!), farfurii cu resturi putrezite de mîncare, chiar și o grămadă de vomă uscată Într-un colț. — Ascultă Bruce, chipul lui Toal se lungește În timp ce nările-i recunosc duhoarea care pe noi demult ne lasă indiferenți, nu poți trăi așa. Nu poți lua legătura cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ura și intențiile care duceau Într-un singur punct. CÎnd ofițerul s-a Întors, mîinile mele erau În jurul gîtului Bestiei, iar capul lui spart ricoșa de perete. Gardianul m-a oprit. M-a luat din locul ăla. Bestia Încă mai putrezește acolo, În Închisoarea aia psihiatrică. Obișnuia să fie agresat de personalul Închisorii, dar sper că de Împrejurarea aia Își amintește ca de ceva special. Sau poate că nu. Orice00000000ascultă-mă Bruce, tu ești diferitpierzi totul. de el. El a făcut anumite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cu emoția de-atunci. M-a atins în toate ale mele, m-a mîngîiat cu culori de apă. Nu lipsea nici frunza lipită de umăr. Ca o bubă rea, după mușcătură de șarpe. Infectată, mortală, dacă mă gîndesc la copila-femeie putrezită în cea de-acum. Trag vitraliul pe vechiul loc și ușa se hîțînă sarcastic: atunciacuatunciacu... L-am urît pe Rusalin că m-a "spus" tuturor. La vernisaj, m-am simțit văzută de toți deodată. Toți îmi împungeau cu privirile trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tehnologii noi și, când încep sa-i explic, nimic nu înțelege, dar tot mă întreabă. Mă critică mereu că nu fac ce trebuie sau că nu am udat florile, în timp ce ele sunt prea udate, încât, am impresia că o să le putrezească rădăcina de atâta apă. Anul Nou îl întâmpinăm împreună, așa ca să nu zicem că nu l-am sărbătorit. Poate e cel mai plictisitor An Nou, dar, cu timpul, să sperăm că vor rămâne cele mai prețioase amintiri. Căci Anul Nou
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
moare/ Domnii merg la vânătoare” din plăcerea diabolică de a se distra prin uciderea ființelor fără apărare, așa cum eram și noi, poporul din acea vreme. Deplângând situația celor deportați și masacrați, afirmă cu durere și amărăciune: „Că megieșii, frații, verii/ Putrezesc duși în Siberii/ Și Ivan a dat poruncă/ Să-i fiu vită pentru muncă.” în Vânt de nebunie, autorul vizionar afirmă descătușarea ce avea să se producă: „Știam ...că vântul se va coace-n furtună,/ Că frunzele tiraniei vor sări
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]